26,448 matches
-
a durat până în 1927, cu câteva luni înainte de începutul erei sonore. Acest lucru s-a întâmplat înainte de episodul "Steamboat Willie" al lui Walt Disney (1928) care este adesea clasificat eronat ca fiind primul scurt metraj de animație care să folosească sunet sincronizat. La sfârșitul anului 1926 Red Seal Pictures a intrat în faliment iar seria "Song Car-Tunes" a intrat în faliment. În 1923 Fleischer a realizat două producții educative de 20 de minute care explicau Teoria relativității a lui Albert Einstein
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
împrumuturi. Exemple de asemenea interjecții sunt în franceză "ah", "hé", "oh", "pst" etc. Pe lângă interjecțiile de acest fel există și unele create prin conversiune din alte părți de vorbire (vezi mai jos). Onomatopeele imită zgomote prin complexe sonore compuse din sunete ale limbii. Unele sună la fel sau aproximativ la fel în mai multe limbi, de exemplu "coucou" și "cucu" în franceză și română, dar majoritatea sună diferit, de pildă sunetul scos de rață: "couin couin" în franceză, "mac mac" în
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
mai jos). Onomatopeele imită zgomote prin complexe sonore compuse din sunete ale limbii. Unele sună la fel sau aproximativ la fel în mai multe limbi, de exemplu "coucou" și "cucu" în franceză și română, dar majoritatea sună diferit, de pildă sunetul scos de rață: "couin couin" în franceză, "mac mac" în română. Unele onomatopee sunt folosite autonom numai ca atare, de exemplu "ouf", dar altele pot fi folosite și ca substantive care denumesc sunete, de exemplu "tic-tac", "froufrou" „foșnet” (referitor la
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
română, dar majoritatea sună diferit, de pildă sunetul scos de rață: "couin couin" în franceză, "mac mac" în română. Unele onomatopee sunt folosite autonom numai ca atare, de exemplu "ouf", dar altele pot fi folosite și ca substantive care denumesc sunete, de exemplu "tic-tac", "froufrou" „foșnet” (referitor la o țesătură), sau numele animalului care scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
mac mac" în română. Unele onomatopee sunt folosite autonom numai ca atare, de exemplu "ouf", dar altele pot fi folosite și ca substantive care denumesc sunete, de exemplu "tic-tac", "froufrou" „foșnet” (referitor la o țesătură), sau numele animalului care scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu "murmure" (< "murmurer"). Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
marchează prin panouri grafice și exponate originale contribuții de excepție ale unor personalități românești și mondiale la dezvoltarea domeniului energetic. Un moment important în evoluția Muzeului l-a constituit organizarea și deschiderea în februarie 1966 a secției „Înregistrarea și redarea sunetului”. Îmbogățirea colecției, în anii ce au urmat, cu noi exponate valoroase, precum și interesul manifestat de vizitatori față de expoziția menționată sunt motivele care au condus la reorganizarea și extinderea acesteia într-un spațiu triplu, a cărui inaugurare a avut loc în
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
manifestat de vizitatori față de expoziția menționată sunt motivele care au condus la reorganizarea și extinderea acesteia într-un spațiu triplu, a cărui inaugurare a avut loc în 1972. Constituind o colecție unică în țară, secția de „Înregistrare și redare a sunetului” prezintă în mod cronologic evoluția înregistrării și redării sunetului, de la cilindrul cu știfturi la bandă magnetică. De-a lungul anilor, rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
au condus la reorganizarea și extinderea acesteia într-un spațiu triplu, a cărui inaugurare a avut loc în 1972. Constituind o colecție unică în țară, secția de „Înregistrare și redare a sunetului” prezintă în mod cronologic evoluția înregistrării și redării sunetului, de la cilindrul cu știfturi la bandă magnetică. De-a lungul anilor, rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de patrimoniu, s-au deschis noi secții muzeale precum: „Telecomunicații
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
de familie ale acestuia, colecția de arme din secolele XVIII - XX, medaliile, documentele, hărțile și fotografiile privind activitatea Comisiunii Europene a Dunării. Farul este încă funcțional, fascicolele de lumină fiind vizibile de la 20 de mile marine. Pe timp de ceață, sunetul sirenei farului poate fi auzit și de la Costinești. Clădirea ce găzduiește muzeul este monument istoric, având codul .
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
Înregistrarea sonoră este o operație de conservare a sunetului prin o urmă durabilă produsă pe un suport purtător de informație în vederea ascultării sale ulterioare. Cunoștințele științifice și tehnice au permis, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, utilizarea de mijloace mecanice pentru a realiza înregistrarea sunetului. Până la
Înregistrare sonoră () [Corola-website/Science/334068_a_335397]
-
a sunetului prin o urmă durabilă produsă pe un suport purtător de informație în vederea ascultării sale ulterioare. Cunoștințele științifice și tehnice au permis, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, utilizarea de mijloace mecanice pentru a realiza înregistrarea sunetului. Până la acel moment nu se putea salva o interpretare sonoră făcută de o persoană. Industriile telefonice, a radioului, televiziunii și teatrului au folosit în timp mai multe metode diferite de înregistrare, toate bazate pe transformarea în semnal electric a sunetului
Înregistrare sonoră () [Corola-website/Science/334068_a_335397]
-
sunetului. Până la acel moment nu se putea salva o interpretare sonoră făcută de o persoană. Industriile telefonice, a radioului, televiziunii și teatrului au folosit în timp mai multe metode diferite de înregistrare, toate bazate pe transformarea în semnal electric a sunetului preluat de către un microfon. Capacitatea de a reproduce rapid și ieftin, înregistrări sonore a creat industria fonografică pentru producerea și difuzarea de înregistrări muzicale.
Înregistrare sonoră () [Corola-website/Science/334068_a_335397]
-
de viață de pe un alt sistem planetar. Pe disc sunt înregistrate fotografii ale Pământului și ale formelor sale de viață, o varietate de informații științifice, mesaje audio de la oameni că Secretarul General al ONU, Presedintele Statelor Unite și un amestec de Sunete ale Pământului, cum ar fi sunete de balenă, sunetul unui bebeluș plângând, valuri spărgânduse de țărm, si o colecție de muzică de Mozart,Chuck Berry și altele. Călătorind chiar în acest moment cu o viteză de 64000 de km pe
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
planetar. Pe disc sunt înregistrate fotografii ale Pământului și ale formelor sale de viață, o varietate de informații științifice, mesaje audio de la oameni că Secretarul General al ONU, Presedintele Statelor Unite și un amestec de Sunete ale Pământului, cum ar fi sunete de balenă, sunetul unui bebeluș plângând, valuri spărgânduse de țărm, si o colecție de muzică de Mozart,Chuck Berry și altele. Călătorind chiar în acest moment cu o viteză de 64000 de km pe oră este obiectul creat de om
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
sunt înregistrate fotografii ale Pământului și ale formelor sale de viață, o varietate de informații științifice, mesaje audio de la oameni că Secretarul General al ONU, Presedintele Statelor Unite și un amestec de Sunete ale Pământului, cum ar fi sunete de balenă, sunetul unui bebeluș plângând, valuri spărgânduse de țărm, si o colecție de muzică de Mozart,Chuck Berry și altele. Călătorind chiar în acest moment cu o viteză de 64000 de km pe oră este obiectul creat de om cel mai îndepărtat
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
Institute (ETSI) și operează în prezent pe mai multe continente. Standardul ce definește DAB este ETSI-SN-300-401 Ed.II. Compresia audio folosește tehnologia MPEG, iar transmisia se face cu o rată de 192 Kbit/s ceea ce asigură o calitate înaltă a sunetului, apropiată de cea a unui CD audio. Semnalul astfel micșorat este difuzat sub formă de date împreună cu alte informații prin intermediul unei frecvențe radio clasice FM. Difuzarea în sistemul DAB se face în bloc, fiecare bloc fiind un pachet de programe
Digital Audio Broadcasting () [Corola-website/Science/334145_a_335474]
-
lui Poe (cum ar fi „Corbul”, „Annabel Lee” și „Lenore”), „” se concentrează asupra pierderii iubitei naratorului ca urmare a morții ei. Poe a scris inițial poezia ca o operă oratorică și, ca atare, poemul este cunoscut pentru accentul pus pe sunet. În plus, sunt făcute mai multe aluzii, mai ales la mitologie, iar identitatea Ulalumei, dacă era o persoană reală sau nu, a fost un subiect de dezbatere. Criticul Vladimir Streinu îl considera o cantilenă funebră ce evoca „marșul hipnotic sub
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
Poemul pune un accent puternic pe degradare și deteriorare: frunzele sunt „ofilite” și gândurile naratorului sunt „paralizate”. Ca și multe din poemele ulterioare ale lui Poe, „Ulalume” are un ritm și o muzicalitate puternică. Versurile sunt intenționat sonore, construite în jurul sunet pentru a crea sentimente de tristețe și suferință. Poemul utilizează o temă frecventă a lui Poe și anume tema „moartea unei femei frumoase”, pe care el o considera ca fiind „subiectul cel mai poetic din lume”. Folosirea acestei teme a
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
lui Poe, Harry Lee Poe, a spus că poemul este autobiografic și arată durerea lui Poe față de moartea recentă a soției sale Virginia. Cercetătorul Scott Peeples notează că „Ulalume” este o continuare la „Corbul”. Poetic, numele Ulalume scoate în evidență sunetul literei „L”, un truc frecvent întâlnit la personajele feminine ale lui Poe precum „Eulalie”, „Lenore” și „Annabel Lee”. În cazul în care reprezintă într-adevăr o iubită decedată, alegerea lui Poe de a se referi la Ulalume ca „lucrul” și
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
fiind întâlnit și în povestirea „Morella”. Cercetătorii au realizat o activitate intensă pentru a identifica toate aluziile lui Poe, în special Thomas Ollive Mabbott, deși alți savanți sugerează că numele din cuprinsul poemului trebuie să fi fost folosite numai datorită sunetelor lor poetice. Titlul însuși sugerează jalea (din latinescul "ululare"). Numele ar putea fi, de asemenea, o aluzie la latinescul "lumen", o lumină ce simbolizează întristarea. Naratorul își personifică sufletul ca grecescul Psyche, reprezentând partea irațională, dar atentă a subconștientului său
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
Regale", fiind inclusă în 1938 în volumul "Poemele lui Edgar Allan Poe", editat de Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea” din București. Aldous Huxley, în eseul său „Vulgarity in Literature”, numește „Ulalume” „o carapace de un sunet nestemat”, implicând că este lipsită de substanță. Huxley folosește poemul ca un exemplu al poeziei lui Poe care este „prea poetică”, echivalentă cu purtarea unui inel cu diamant pe fiecare deget. Poetul Daniel Hoffman spune că citorul trebuie „să-și
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
dintre ele. Deși nu este punct de vedere tehnic o baladă, Poe a menționat-o astfel. Ca o baladă, poemul folosește repetarea unor cuvinte și expresii în mod intenționat pentru a crea efectul trist. Numele Annabel Lee scoate în evidență sunetul literei „L”, un truc frecvent întâlnit la personajele feminine ale lui Poe precum „Eulalie”, „Lenore” și „Ulalume”. Există dezbateri cu privire la ultimul vers al poemului. The Edgar Allan Poe Society din Baltimore, Maryland a identificat 11 versiuni ale poemului „Annabel Lee
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
grupul a ajuns să cuprindă aproximativ 350 de membri din diferite industrii, universități și instituții de cercetare. este considerat standardul revoluției audio-video digitale. Acest standard a apărut ca un răspuns la necesitatea de a comprima cât mai bine imaginea și sunetul. Există mai multe standarde MPEG utilizate sau în dezvoltare, revizuite prin amendamente ulterioare sau au fost republicate. Fiecare standard de compresie a fost proiectat pentru o anumită aplicație și rată de biți. Standardele MPEG sunt în prezent cele mai utilizate
MPEG () [Corola-website/Science/334259_a_335588]
-
castelul de sub cer (3:39) iubita sa pare să se afle într-o criptă adâncă, posibil într-un mormânt, la a cărui poartă ea a aruncat inutil o piatră în copilăria sa. Niciodată nu va mai putea să scoată un sunet de acolo. Era destul de groaznic să-și imagineze că acolo se aflau morți, care se văitau în tăcere în criptă. Poemul a fost publicat pentru prima dată sub titlul "Irene" în volumul "Poems of Edgar A. Poe" din 1831. El
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
pe măsură ce poemul progresează de la „clinchetele și singhetele” clopoțeilor din partea I la „bocetul și mugetul” clopotelor din partea a IV-a. Acest poem poate fi interpretat în mai multe moduri diferite, dintre care cea principală este pur și simplu o reflectare a sunetelor pe care clopotele le pot face și emoțiile evocate de acele sunete. De exemplu, „Clopote, clopote, clopote, clopote, / Clopote, clopote, clopote!” aduce în minte aglomerația clopotelor nenumărate ale bisericii. Există și mai multe interpretări profunde. Una dintre ele este cea
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]