26,132 matches
-
un document intern este cel emis la 30 ianuarie 1431 de domnitorul Dan al II-lea privind acordarea unor privilegii de comerț brașovenilor, la trecerea lor prin târgurile Munteniei, între care și Buzăul (care este denumit târg și punct de vamă), la fel ca în timpul domnitorului Mircea cel Bătrân. Actul sugerează că orașul avea titulatura de târg cel puțin dinainte de domnia lui Mircea cel Bătrân, fapt susținut și de inexistența unui privilegiu domnesc de înființare a orașului, cum a fost cazul
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
(cunoscut în zonă și sub denumirea de "Crucea Tătarilor" sau "Piatra Tătarilor") este o coloană de piatră aflată în satul Vama din județul Suceava. Coloana a fost ridicată în anul 1717 din porunca domnitorului moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) în urma campaniei sale victorioase din Transilvania asupra armatei austriece. Monumentul se află în partea de sud-vest a satului, lângă șosea
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
șosea, în curtea școlii din localitate. a fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul Suceava elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice și fiindu-i atribuit codul . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă faptul că zona era locuită în primele secole ale
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
secole ale mileniului I și că localnicii făceau schimburi comerciale probabil cu daco-romanii din provincia Dacia sau cu garnizoanele romane din sud. Astfel, se poate afirma că localitatea este mai veche decât prima sa atestare documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. În timpul
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
să sprijine, din ordinul sultanului, răscoala lui Francisc Rákóczi al II-lea. După ce a asediat trupele austriece la Bistrița, oastea moldovenească s-a retras din Transilvania. Întors biruitor în Moldova, domnitorul Mihai Racoviță a poruncit construirea unui monument în comuna Vama, care să fie mărturie a campaniei sale victorioase împotriva austriecilor. Monumentul are forma unei coloane monolitice pătrate din gresie poroasă, cu o înălțime de 3 metri. Deasupra coloanei se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
arhitectul austriac Karl Romstorfer menționează o legendă locală potrivit căreia "„Mihai Vodă Racoviță ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus pe Boul de pe valea Moldoviței, trăgându-l la vale cu zimbrii”". Legenda este contrazisă de inscripția care menționează localitatea Vama. Pe pereții monumentului sunt gravate în vechea limbă românească, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Inscripția de pe monument a fost copiată în anul 1802 de Fotache Ciurea. Actualmente, vechea inscripție este parțial deteriorată, putând fi cu greu descifrată. Inscripția
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
și baronul de Tighe (Tiege), ginărarul den Brașov, și Santomo (Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț <...>, pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobănda lor <...> cu atăta robie <...> în Vama v.r.c.u”". Ca urmare a degradării sale, monumentul a fost restaurat în anul 1848 deoarece începuse să se clatine. A fost îndreptat, i s-a consolidat fundația și i s-a adăugat un cerdac protector din piatră în jurul
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
m și o lățime de 0,5 m. Toate cheltuielile au fost suportate de boierul Panaite Moldovan, socrul lui Nițucă Cocinschi, fostul primar din Câmpulung Moldovenesc. O altă restaurare a fundației s-a efectuat în anul 1887 de către locuitorii din Vama, în urma stăruinței și îngrijirii lui Vasile Ionașcu, notar comunal din Vama. Monumentul a fost îngrădit cu un gard din lemn, iar în jurul său au fost plantați arbori. După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, când Vama a devenit
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
fost suportate de boierul Panaite Moldovan, socrul lui Nițucă Cocinschi, fostul primar din Câmpulung Moldovenesc. O altă restaurare a fundației s-a efectuat în anul 1887 de către locuitorii din Vama, în urma stăruinței și îngrijirii lui Vasile Ionașcu, notar comunal din Vama. Monumentul a fost îngrădit cu un gard din lemn, iar în jurul său au fost plantați arbori. După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, când Vama a devenit parte a României, Stâlpul lui Vodă a fost înscris în lista
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
locuitorii din Vama, în urma stăruinței și îngrijirii lui Vasile Ionașcu, notar comunal din Vama. Monumentul a fost îngrădit cu un gard din lemn, iar în jurul său au fost plantați arbori. După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, când Vama a devenit parte a României, Stâlpul lui Vodă a fost înscris în lista monumentelor istorice, prin grija juristului Iorgu G. Toma (1871-1935), fiu al satului, care a ajuns secretar general al guvernului local de la Cernăuți și apoi deputat de Câmpulung
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric. În anii 1879 și în 1923 s-au plantat arbori în jurul monumentului, aici fiind astăzi un parc. Iorgu G. Toma a realizat și o monografie a monumentului, intitulată ""Monumentul „Stâlpul lui Vodă”, din Vamă"" și apărută în 1923 la Cernăuți, cu 70 de pagini și câteva ilustrații. În perioada interbelică, ca urmare a inițiativei lui Iorgu G. Toma, în apropierea acestui monument a fost construit un preventoriu pentru copiii care proveneau din familii cu
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
intrarea în curtea unde se află monumentul s-a amplasat o poartă de lemn pe care s-a pus o placă cu descrierea obiectivului turistic. În anul 2009, cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a comunei Vama, s-au făcut din nou lucrări de restaurare a monumentului și de reamenajare a spațiului din jurul acestuia. A fost înlocuit acoperișul din șindrilă cu un acoperiș alcătuit din materiale moderne (tip pluvitec), considerate de specialiști ca fiind improprii unui monument
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Rezervatia marină 2 Mai - Vama Veche este o rezervație naturală amplasată în sudul litoralului românesc, între localitatea 2 Mai și Vama Veche, la granița cu Bulgaria, acoperind o suprafață de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coastă, întinzându-se de la
Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) () [Corola-website/Science/322449_a_323778]
-
Rezervatia marină 2 Mai - Vama Veche este o rezervație naturală amplasată în sudul litoralului românesc, între localitatea 2 Mai și Vama Veche, la granița cu Bulgaria, acoperind o suprafață de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coastă, întinzându-se de la linia coastei și până la izobata de 40 m. Pe o suprafata relativ restrânsă, adăpostește o mare
Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) () [Corola-website/Science/322449_a_323778]
-
de la linia coastei și până la izobata de 40 m. Pe o suprafata relativ restrânsă, adăpostește o mare varietate de habitate și biocenoze specifice zonei marine românești, specii rare sau aflate în pericol, habitate de importanță europeană. Rezervatia marină 2 Mai - Vama Veche a fost înființată prin Decizia CJ Constantă 31/1980 și confirmată că arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind planul de sistematizare teritorială. Prin ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 776/2007, privind declararea siturilor de importanță
Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) () [Corola-website/Science/322449_a_323778]
-
rezervației este realizată prin preluarea în custodie pe o perioadă de 5 ani, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constantă. Din anul 2011, INCDM a preluat din nou custodia acestei arii protejate, suprapusa cu situl Natură 2000 "Vama Veche - 2 Mai". Scopul rezervației este acela de a proteja și conserva habitatele marine importante sub aspect floristic și faunistic. De asemenea, se are în vedere și protecția și conservarea peisajului marin. Managementul rezervației se face diferențiat, în funcție de caracteristicile habitatelor
Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) () [Corola-website/Science/322449_a_323778]
-
diferențiat, în funcție de caracteristicile habitatelor și speciilor existente. Pe langă activitățile științifice, sunt permise activitățile de cercetare științifică, educaționale și recreative organizate, activitățile de scufundare, precum și unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale tradiționale. Limitele rezervației marine 2 Mai - Vama Veche, corespunzătoare suprafeței de 5000 ha și stabilite prin Legea nr. 5/2000 sunt următoarele: Pentru realizarea unui management eficient, în corelație cu principiile conservării naturii și cu aspirațiile populației locale, s-au instituit două zone: În zonă A sunt
Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) () [Corola-website/Science/322449_a_323778]
-
floră și fauna marină. Pentru o bună protecție a acestora, INCDM împreună cu USAMV București au desfășurat un proiect POȘ Mediu, care s-a finalizat cu întocmirea și aprobarea, prin Ordin de Ministru, a noului Plan de Management al ROSCI 0269 Vama Veche - 2 Mai.
Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) () [Corola-website/Science/322449_a_323778]
-
alții pe Silvestru Morariu, Niculae Picu și Iraclie Porumbescu. Opera lui Knapp are o mare valoare îndeosebi datorită faptului că litografiile sale redau starea localitățiilor din acea vreme, cum ar fi: Suceava, Dragomirna, Cernăuți, Fântâna Albă, Vatra Dornei, Lăpușna, Storojineț, Vama, Putna, etc. Multe din lucrările sale sunt la Viena, deși a avut o mulțime de expoziții la Cernăuți.
Franz Xavier Knapp () [Corola-website/Science/328892_a_330221]