KorAP: Find »[drukola/base=jurisprudență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1038 1039 1040 ...1140 >

28,495 matches

Corola-website/Law/277228_a_278557

legale în care părțile implicate în procesul de restituire trebuie să îndeplinească anumite acte sau fapte juridice constituie garanții ale celerității procedurii, iar nu obstacole ale finalizării sale. 85. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a validat, în jurisprudența care a urmat adoptării Legii nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, măsurile la care s-a oprit legiuitorul român, arătând că acesta a fixat termene precise pentru fiecare etapă administrativă și a prevăzut posibilitatea unui control jurisdicțional care

DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277228_a_278557]
Corola-website/Law/277946_a_279275

este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care, mai întâi, depune note cuprinzând "legislație relevantă a două state membre ale Uniunii Europene". Cu privire la excepția de neconstituționalitate arată că există jurisprudență în materia ce face obiectul controlului de constituționalitate, respectiv cu privire la taxele judiciare de timbru, însă, de cele mai multe ori, la respingerea excepțiilor de neconstituționalitate, s-a avut în vedere faptul că justițiabilul are dreptul să solicite ajutor public judiciar. Astfel, se

DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277946_a_279275]
în care menționează, spre exemplu, Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014 . În acest context pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 5 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 10.096/3/2014, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională

DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277946_a_279275]
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. 14. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care are în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția

DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277946_a_279275]
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. 14. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care are în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele

DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277946_a_279275]
căreia prin reglementarea pe calea ordonanței de urgență în materia taxelor judiciare de timbru se aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6) și ale art. 139 și, implicit art. 21, Curtea reține, pe de o parte, că, potrivit jurisprudenței sale, sintagma "numai prin lege" din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituție are semnificația de a interzice posibilitatea stabilirii de impozite și taxe pentru bugetul de stat prin acte normative inferioare, ca forță juridică, legii. În această categorie nu

DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277946_a_279275]
Corola-website/Law/277958_a_279287

din Legea nr. 554/2004 , prefectul nu poate formula o acțiune având ca petit impunerea unei "obligații de a face" pentru aceste autorități, în scopul cenzurării "refuzului nejustificat" de soluționare a unei cereri a prefectului sau a altei persoane. VII. Jurisprudența instanțelor naționale și opiniile exprimate de acestea 18. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 11 din 11 mai 2015 *1), a stabilit că, "În interpretarea dispozițiilor art. 3 din Legea

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81-82, respectiv cu executarea în alte condiții decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare". 20. Totodată, în jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate următoarele considerente relevante cu privire la problemele de drept supuse dezlegării. 21. S-a reținut astfel că, potrivit "art. 123 alin. (5) din Constituția României, prefectul

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2.398 din 6 mai 2010, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. ────────── 24. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, majoritatea curților de apel au comunicat că nu au identificat jurisprudență referitoare la problemele de drept în discuție și nici cauze aflate pe rol, în care să se pună aceste probleme de drept; singurele instanțe care au transmis jurisprudență relevantă sunt Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ (Sentința nr.

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
și Justiție, majoritatea curților de apel au comunicat că nu au identificat jurisprudență referitoare la problemele de drept în discuție și nici cauze aflate pe rol, în care să se pună aceste probleme de drept; singurele instanțe care au transmis jurisprudență relevantă sunt Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ (Sentința nr. 130 din 16 martie 2011) și Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal (Sentința nr. 352 din 2 martie 2015); curțile de apel Bacău și Târgu Mureș au

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
sunt Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ (Sentința nr. 130 din 16 martie 2011) și Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal (Sentința nr. 352 din 2 martie 2015); curțile de apel Bacău și Târgu Mureș au transmis jurisprudență nerelevantă, referindu-se la o altă măsură de individualizare judiciară a pedepsei, suspendarea. 25. Majoritatea instanțelor de judecată au transmis puncte de vedere/opinii ale judecătorilor, din examinarea cărora se desprind următoarele orientări: A. Majoritatea instanțelor*6) au apreciat că

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
soluție de condamnare, ci stabilește pedeapsa și dispune amânarea aplicării acesteia. Prin urmare, în prezența reținerii dispozițiilor art. 83 din Codul penal, nu sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 . VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 29. Cu referire la chestiunile de drept ce formează obiectul sesizării au fost identificate următoarele considerente relevante în jurisprudența Curții Constituționale: 30. "(...) Art. 123 alin. (5) (din Constituție - n.r.) consacră la nivel constituțional instituția tutelei administrative pentru supravegherea

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
penal, nu sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 . VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 29. Cu referire la chestiunile de drept ce formează obiectul sesizării au fost identificate următoarele considerente relevante în jurisprudența Curții Constituționale: 30. "(...) Art. 123 alin. (5) (din Constituție - n.r.) consacră la nivel constituțional instituția tutelei administrative pentru supravegherea respectării legii de către autoritățile administrației publice locale, ceea ce îi conferă prefectului dreptul să atace în contencios administrativ un act al consiliului

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
ilegal; în caz contrar, dacă actul este unul de drept civil, drept comercial sau de dreptul muncii, acesta nu va putea fi cenzurat în instanță pe calea contenciosului administrativ, ci doar în fața instanțelor cu competențe în acele materii".*8) IX. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene 31. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privința chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării. X. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
dreptul muncii, acesta nu va putea fi cenzurat în instanță pe calea contenciosului administrativ, ci doar în fața instanțelor cu competențe în acele materii".*8) IX. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene 31. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privința chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării. X. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 32. Prin Adresa nr. 630/C2/1169/III-5/2016 din 13 aprilie

DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277958_a_279287]
Corola-website/Law/277959_a_279288

nr. 1.362D/2015, consideră că "revine instanței de contencios constituțional a aprecia asupra conformității dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 cu prevederilor constituționale invocate". De asemenea, în Dosarul nr. 1.588D/2015, apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile

DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277959_a_279288]
cum aceasta apare cu ocazia primei publicări a Legii concurenței nr. 21/1996 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, Curtea a constatat faptul că aceasta a fost adoptată ca o lege organică. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât altfel s-ar extinde domeniile

DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277959_a_279288]
Curtea a reținut că rațiuni de aceeași natură au stat la baza modificărilor aduse de legiuitor, prin dispozițiile legale criticate, care a ținut cont de materia specifică a dreptului concurenței. 28. Neexistând elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11

DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277959_a_279288]
Corola-website/Law/276994_a_278323

ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate. ... (2) În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare. Secțiunea a 2-a Indicatori de evaluare a performanțelor

REGULAMENT din 4 octombrie 2007 (*republicat*) privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/276994_a_278323]
perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor. ... (2) În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare. Secțiunea a 3-a Indicatori de evaluare a performanțelor

REGULAMENT din 4 octombrie 2007 (*republicat*) privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/276994_a_278323]
Corola-website/Law/277081_a_278410

penal și art. 213 alin. (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 din Codul penal. VI. Opinia specialiștilor consultați Nu au fost înaintate opinii din partea specialiștilor în drept penal asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența națională relevantă La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate asupra problemei de drept în discuție. Ca urmare a comunicării opiniei judecătorilor din cadrul Curții de Apel Alba Iulia și

DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
alin. (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 din Codul penal. VI. Opinia specialiștilor consultați Nu au fost înaintate opinii din partea specialiștilor în drept penal asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența națională relevantă La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate asupra problemei de drept în discuție. Ca urmare a comunicării opiniei judecătorilor din cadrul Curții de Apel Alba Iulia și instanțelor arondate, au fost

DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
Corola-website/Law/277108_a_278437

susținerea opiniei exprimate s-au adus următoarele argumente: "Fapta prevăzută de legea penală" sau fapta "tipică" (fapta care întrunește trăsătura tipicității) presupune existența unei corespondențe între fapta concretă și fapta descrisă în norma de incriminare. În acest sens este relevantă jurisprudența Curții Constituționale, reflectată în considerentul nr. 40 din Decizia nr. 631/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015) și în considerentul nr. 21 din Decizia nr. 82/2016 (publicată în Monitorul Oficial

DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277108_a_278437]
condiția săvârșirii unei infracțiuni anterioare (condiție relevată de legiuitor prin referirea la "urmărirea penală" în cuprinsul normei menționate), transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor realizându-se în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru această infracțiune, comisă anterior. Potrivit jurisprudenței Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Decizia nr. 938 din 18 martie 2013 (publicată pe site-ul www.scj.ro), existența infracțiunii prevăzute în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 "presupune să existe o transmitere

DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277108_a_278437]
2015 a Curții Constituționale determină inexistența unei concordanțe cu modelul legal de incriminare cuprins în art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 , cu consecința neîntrunirii unei trăsături esențiale a infracțiunii și, prin urmare, a inexistenței infracțiunii. V. Examenul jurisprudenței V.1. Jurisprudența instanțelor de judecată În majoritate, curțile de apel au comunicat că nu au fost identificate, pe rolul acestor instanțe sau pe rolul instanțelor arondate, hotărâri judecătorești privind problema de drept relevată. În materialul transmis de către Curtea de

DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277108_a_278437]