26,397 matches
-
de Jos au fost contopite într-un singur sat. Începând din anul 1991, satul Hajdeu de Sus face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 17 (0+17), reprezentând 1,36% din populație . În prezent, satul are 1.223 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Hajdeu de Sus era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte
Hajdeu de Sus, Hotin () [Corola-website/Science/315831_a_317160]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Babin face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (0+5), reprezentând 0,22% din populație . În prezent, satul are 2.143 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Babin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Babin, Chelmenți () [Corola-website/Science/315889_a_317218]
-
construcții cu rol de apărare. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cetatea a fost reconstruită de voievodul din Onut, cu ajutorul negustorilor genovezi de la Marea Neagră. După unele surse, prima fortăreață a fost construită în anul 1325 de către voievozii moldoveni din Onut , vasali meridionali ai Cnezatului de Halîci-Volînia . La începutul secolului al XIV-lea, cetatea a fost controlată se pare de către poloni sau maghiari, acest lucru decurgând din ipoteza formulată încă de cronicarul Dlugosz, conform căreia cetatea ar fi fost
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
controlată se pare de către poloni sau maghiari, acest lucru decurgând din ipoteza formulată încă de cronicarul Dlugosz, conform căreia cetatea ar fi fost construită de Cazimir cel Mare al Poloniei (1333-1370) . În jurul anului 1340, cetatea a fost ocupată de voievodul moldovean Dragoș, vasal al Regatului Ungariei. După anul 1375, cetatea a devenit parte a Moldovei. După altă sursă, fortificațiile actuale au fost construite după anul 1400 de către domnitorul moldovean, Alexandru cel Bun (1400-1432), cu ajutorul unor meșteri trimiși de cneazul Vytautas cel
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
al Poloniei (1333-1370) . În jurul anului 1340, cetatea a fost ocupată de voievodul moldovean Dragoș, vasal al Regatului Ungariei. După anul 1375, cetatea a devenit parte a Moldovei. După altă sursă, fortificațiile actuale au fost construite după anul 1400 de către domnitorul moldovean, Alexandru cel Bun (1400-1432), cu ajutorul unor meșteri trimiși de cneazul Vytautas cel Mare (Witold) (1401-1430) al Lituaniei, cumnatul său, pe structura cetății anterioare, prin acoperirea acesteia cu pământ. Într-un document din 6 octombrie 1408 dat de Alexandru cel Bun
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
doua jumătăți a secolului al XV-lea, a devenit una dintre cetățile de apărare a frontierei nordice a Moldovei medievale. În secolele al XIV-lea - al XVI-lea, Hotinul a servit ca reședință a domnitorilor Moldovei, fiind administrat de pârcălabi moldoveni. Sub Ștefan cel Mare, pârcălabul cetății a fost un unchiu al voievodului, pe nume Vlaicu . Ca urmare a poziției sale favorabile în calea unor drumuri comerciale și profitând de puternica sa cetate, Hotinul a devenit un centru meșteșugăresc și de
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Polono-Lituaniene aflate sub conducerea Marelui Hatman Jan Tarnowski, după un asediu. Trupele poloneze au distrus trei turnuri și o parte din zidul de vest, aruncându-le în aer. Turnurile și zidul distruse au fost reconstruite între anii 1540-1544 de domnitorul moldovean Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Punct strategic de prim ordin, cetatea a servit deseori de adăpost boierilor răsculați și domnitorilor răsturnați din scaun. Odată cu decăderea Principatului Moldovei, atât orașul, cât și cetatea au trecut sub protecția turcilor, dar localnicii s-au
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
în anul 1561, Ioan Iacob Heraclid i-a recompensat pe sprijinitori (Albert Laski) cedându-le Cetatea Hotinului prietenului. În anul 1563, legendarul Dmitro Vîșnevețki (Baida) cu 500 cazaci zaporojeni (de pe Nistru) a ocupat cetatea și a început negocierile cu pârcălabul moldovean privind o acțiune comună împotriva turcilor. O parte dintre boierii moldoveni au trădat, oastea cazacilor fiind învinsă, iar Dmitro Vișnievețki a fost dus și ucis la Constantinopol. Revenit pentru a doua oară pe tronul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Albert Laski) cedându-le Cetatea Hotinului prietenului. În anul 1563, legendarul Dmitro Vîșnevețki (Baida) cu 500 cazaci zaporojeni (de pe Nistru) a ocupat cetatea și a început negocierile cu pârcălabul moldovean privind o acțiune comună împotriva turcilor. O parte dintre boierii moldoveni au trădat, oastea cazacilor fiind învinsă, iar Dmitro Vișnievețki a fost dus și ucis la Constantinopol. Revenit pentru a doua oară pe tronul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a redobândit cetatea, apelând la ajutorul turcilor. În cetate funcționa pe atunci
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
voievod transilvănean, Sigismund Bathory, beneficind de protecția polonezilor . Ei au purtat o luptă împotriva forțelor armate ale Moldovei și Valahiei conduse de Mihai Viteazul, care au încercat să-i captureze, iar apoi s-au refugiat în Polonia. Pe măsură ce importanța statului moldovean s-a redus ca urmare a luptelor cu Regatul Poloniei și cu Imperiul Otoman, ultima a obținut controlul asupra acestui punct strategic de graniță. Ca urmare, istoria ulterioară a Hotinului a fost dominată de luptele dintre puterile creștine dornice de
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Pentru a controla frontiera cu teritoriile aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Polonia a întărit Cetatea Camenița, aflată pe celălalt mal al Nistrului. O unitate de ieniceri și-a stabilit garnizoana în cetate începând din anul 1632, staționând acolo împreună cu oastea moldoveană. Cetatea Hotinului a fost eliberată din mâinile turcilor de mai multe ori în acest secol de către cazacii zaporojeni. În perioada 1648-1653, cazacii organizați în detașamente de câte o sută (sotnii), reunite în pâlcuri, conduse de hatmani, au dus lupte împotriva
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
luptă . Ca urmare a celor decise prin Tratatul de la Karlowitz din 1699, Cetatea Hotinului a fost transferată de la Uniunea polono-lituaniană la Principatul Moldovei , Poloniei revenindu-i Podolia. Imperiul Otoman a ocupat în cele din urmă cetatea, anexând-o de la statul moldovean după Marele Război al Nordului. În anul 1713, serascherul Abdi Pașa trecând cu oastea pentru a-l ajuta pe fostul rege al Poloniei, Stanisław Leszczyński, să-și recapete tronul, ocupă cetatea Hotinului . În anul 1715, Hotinul este transformat în raia
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Burdiuh era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (2+6), reprezentând 0,72% din populație. În prezent, satul are 934 locuitori, preponderent ucraineni.
Burdiug, Chelmenți () [Corola-website/Science/315891_a_317220]
-
1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Șirăuții de Sus face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (1+2), reprezentând 0,16% din populație . În prezent, satul are 1.806 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șirăuții de Sus era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte
Șirăuții de Sus, Hotin () [Corola-website/Science/315815_a_317144]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Buzovița face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 11 (2+9), reprezentând 0,63% din populație . În prezent, satul are 1.642 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Buzovița era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Buzovița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315890_a_317219]
-
se aflau surse locale de hidrogen sulfurat. Localitatea Nelipăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Nilipăuții-Cosăuți. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1552, când domnitorul moldovean Ștefan Rareș a confirmat boierului Cozma Paiu dreptul de stăpânire a jumătate din satul Nelipăuți și din alte sate. În anul 1806 se transformă în biserică o geamie de lemn aflată în localitate . Prin Tratatul de pace de la București, semnat
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
fabrici de zahăr, care a fost pusă în funcțiune în 1959. Începând din anul 1991, satul Nelipăuți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 50 (2+48), reprezentând 2,31% din populație . În prezent, satul are 2.171 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Nelipăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Ianăuți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 40 (3+37), reprezentând 1,06% din populație . În prezent, satul are 3.253 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Ianăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Ianăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315894_a_317223]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Grușevița face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (2+4), reprezentând 0,39% din populație . În prezent, satul are 1.327 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Grușevița era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Grușevița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315892_a_317221]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Cozăreni face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 13 (1+12), reprezentând 0,20% din populație . În prezent, satul are 1.005 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cozăreni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Cozăreni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315907_a_317236]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Cofa face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (0+3), reprezentând 0,43% din populație . În prezent, satul are 630 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cofa era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Putrina face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (1+3), reprezentând 1,00% din populație . În prezent, satul are 363 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Putrina era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Putrina, Chelmenți () [Corola-website/Science/315917_a_317246]
-
satului din cea de Chișla-Nedjimeni (în ) în cea de Oselivca (în ). Începând din anul 1991, satul Chișla-Nedjimeni face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (1+1), reprezentând 0,17% din populație . În prezent, satul are 985 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Chișla-Nedjimeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
insucceselor poate fi considerată că echipa a fost creată în perioada dificilă de după război. Pe parcursul a trei sezoane echipa a fost condusă de Serghei Eriomin. El era ajutat de Gheorghe Mocanu, care ulterior a edificat o generație întreagă de fotbaliști moldoveni și a fost desemnat antrenor emerit al Republicii Moldova. Din rândul jucătorilor acelei perioade s-a remarcat Serghei Kornilov, care, peste ani, devenind antrenor, s-a distins și el cu titlul de antrenor emerit al republicii. În 1950 Dinamo a fost
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
mai reușit să revină pe tabelă, și pierzând partida, a părăsit cupele europene. Mai recent, în turul doi preliminar al UEFA Europa League 2012-2013, Zimbru s-a confruntat cu echipa elvețiană Young Boys Berna. În meciul tur, de la Berna echipa moldoveană a pierdut la limită cu 0-1, iar în returul de la Chișinău a reușit să învingă cu 1-0 și să restabilească egalitatea din scorul general. După prelungirile dictate de arbitru scorul rămase neschimbat, astfel s-a trecut la executarea loviturilor de
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]