26,395 matches
-
mutat la București unde, după un scurt timp, s-a stins din viață, în luna mai 1933. GHEORGHIEV, GHEORGHE (1907-1999) MATEMATICIAN Printre marile personalități pe care le-a dat Facultatea de Matematică a Universității Al.I.Cuza din Iași se numără și profesorul dr.doc. Gheorghe P. Gheorghiev. A profesat peste patru decenii la Facultatea de Matematică și Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iași, contribuind cu dăruire, pasiune, talent și abnegație la formarea și educarea a numeroase serii de matematicieni și ingineri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
construcțiilor subterane”, la secțiile „Construcții civile și industriale” și „Căi ferate, drumuri și poduri” din Facultatea de Construcții Iași. Din activitatea didactică desfășurată pe parcursul a peste trei decenii și jumătate sunt de subliniat, în mod deosebit, publicațiile sale care numără 8 cursuri și manuale universitare, remarcându-se caracterul lor sistematic, rigurozitatea științifică și claritatea prezentării elementelor ce stau la baza pregătirii studenților în domeniul Mecanicii Construcțiilor. Este, de asemenea, deosebit de meritorie activitatea sa, inițiată sub conducerea profesorului Anton Șesan, de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din Iași. PARUȘ, NICOLAE (1920-1994) MEDIC PSIHIATRU Printre personalitățile medicale care s-au format la Iași la Școala de psihiatrie inaugurată de acad.dr. Constantin Parhon și continuată de urmașii acestuia, renumiții profesori dr. Leon Baliff, Petre Brânzei, Tadeusz Pyrojinski, se numără și medicul dr. Nicolae Paruș, de la Spitalul Socola din Iași. De un înalt profesionalism, doctorul Nicolae Paruș și-a orientat activitatea de medic de clinică și cercetător, în principal, spre influența alcoolului asupra condiției socio-umane. Ani de-a rândul a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. PEIU, MIHAIL (1914-1987) AGRONOM Prof.dr.doc. Mihail Peiu se numără printre specialiștii care s-au distins ca slujitori ai învățământului agricol, fiind un entomolog de înaltă competență științifică și probitate profesională. S-a născut la 26 octombrie 1914, în comuna Pocrovca Nouă, județul Ismail. După absolvirea Liceului Teoretic de la Bolgrad
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
China, Germania, Italia, Ungaria, a reprezentat cu mult succes arta noastră coregrafică. Natalia Vronschi-Gașler a trecut în neființă în ziua de 21 aprilie 1982 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZACORDONEȚ, ALEXANDRU (1912-1977) PROFESOR ȘI LINGVIST Se numără printre cadrele didactice de prestigiu care, în cei 34 de ani cât a funcționat în învățământul superior ieșean, a desfășurat o activitate prodigioasă pe plan didactic și științific. Născut la 13 martie 1912, în comuna Subkovci, județul Konstantino-Vechi (Ucrainaă, de la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sănătății costă, cu mult mai puțin decât redobândirea acesteia, deoarece găsim mereu în natură alimente, ce ne pot ține loc de medicamente, vaccinuri și/sau bisturiu: O macromoleculă vie este un edificiu miraculos, făcut din lanțuri, din blocuri, ce se numără cu miile, fiecare din aceste blocuri sau nucleotizi constituind un aminoacid; această formație reunește proprietățile opuse, antagoniste ale bazelor și acizilor [Lupașcu, 1982] Pentru a acționa, idealul ar fi combaterea factorilor de risc și evitarea apariției bolii. Ce putem însă
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
desigur o cale mai potrivită structurii și preocupărilor sale. Dorin Popa: La început, Iliescu a dorit să aibă în preajmă, pentru a avea credibilitate, disidenți și oameni neafiliați fostului regim. Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Ion Caramitru s-au numărat printre membrii primului C.F.S.N., condus, cu voia dvs., de către ultimul aflat pe listă, Ion Iliescu. Poate că atunci Paul Goma și-ar fi putut reprimi cetățenia, fără a fi obligat să ceară aceasta. Petre Roman încă nu avizase cererea de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tăioasă. Am fost mirat atunci de energia cu care i-ați combătut, mai ales că mi se părea un simulacru de partid, Partidul Alternativa României (PAR). Astăzi, 30 oct. 2006, Varujan s-a adresat președintelui Băsescu astfel: "Domnule președinte, mă număr printre mulții dumneavoastră simpatizanți. M-am numărat printre votanții dumneavoastră." Apoi, i-a reproșat faptul că nu l-a susținut după ce a fost nominalizat de PNL pentru postul din Executivul UE, spunând că a așteptat în zadar să fie chemat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu care i-ați combătut, mai ales că mi se părea un simulacru de partid, Partidul Alternativa României (PAR). Astăzi, 30 oct. 2006, Varujan s-a adresat președintelui Băsescu astfel: "Domnule președinte, mă număr printre mulții dumneavoastră simpatizanți. M-am numărat printre votanții dumneavoastră." Apoi, i-a reproșat faptul că nu l-a susținut după ce a fost nominalizat de PNL pentru postul din Executivul UE, spunând că a așteptat în zadar să fie chemat la Cotroceni. În final, "pupat Piața Endependenți
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe care i-am avut au trebuit să se pregătească odată cu primele promoții. Iar sursele lor de pregătire nu puteau fi decât occidentale franceze, anglo-ame-ricane, germane etc. -, completate cu tradiția interbelică a acelor discipline. Cum bibliografia postbelică a domeniilor antropologice număra câteva titluri, adesea ideologizate absurd, și noi citeam tot bibliografia străină. Deși, în principiu, în 1971, liberalizarea comunistă, după vizitele lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord, eșuase în "mica revoluție culturală", în Universitate nu am simțit ecourile acesteia până când am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
se încearcă descurajarea fumatului, mai ales pe calea convingerii, nu a represiunii, și acolo sunt luate măsuri de protejare a nefumătorilor, dar nu le-a trecut prin minte să-i persecute pe păcătoșii și inconștienții de fumători, între care mă număr. În trenuri, de pildă, nu le-a trecut prin minte să interzică fumatul, ci au compartimente pentru fumători și altele pentru nefumători. Nu poți fuma însă pe coridoare, pentru că e spațiu comun, ceea ce mi se pare absolut corect. Și așa
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sunt șapte, ceea ce e excesiv, ținând cont de dimensiunile Iașului, de capacitatea sa economică de a oferi publicitate, dar asta e! Mai sunt patru televiziuni, alte două se pregătesc să apară, iar posturile de radio nu mai reușesc să le număr, dar sunt mai mult de 10! Proporțional, nu în cifre absolute, cred că este orașul cu cea mai multă presă pe cap de locuitor din România. Și n-am pomenit de marele exod spre București, începând încă din ianuarie 1990
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
funcție terapeutică și ajută la strategia de liniștire, de depășire a momentelor existențiale ambigue, nesigure, confuze. Ritmul existențial apare situat sub o zodie, permanent raportabilă la noi înșine, zodie bazată pe legi și pe număr, ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în CETIRE, utilizează un sens comparat și reactualizează cunoștințele latente despre mentalul colectiv. Cu privire la liniile palmei, imaginarul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a bucurat de o difuzare bună; a constituit o ocazie pentru ca ierarhia bisericească să se desprindă de presa integristă și carlistă, din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut după La Estaca și La Escoba. Dintre cele integriste s-a remarcat El Siglo Futuro, care a distribuit între 4.000 și 6.000 de exemplare în 1927
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
douăzeci de ani de fascism, presa catolică a trecut prin momente dificile. Se propusese ca decizia schimbării sau a închiderii unei publicații să aparțină ziarului, nu autorității ecleziastice. Printre ziarele catolice care au avut de suferit din cauza fascismului s-au numărat L'Eco di Bergamo, L'Italia, Il nuovo citadino (Genova) și L'Avvenire d'Italia. Ca urmare a închiderilor forțate și a persecuțiilor, multe publicații au început să se supună opiniei fasciste, din entuziasm sau cu speranța de a schimba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost preluat din Occident, presa românească nu a reușit să se dezvolte considerabil și să împlinescă unul din principalele scopuri: acela de unificare a catolicismului prin presă, decât în mică măsură. Presa religioasă s-a integrat și s-a numărat și ea printre diferitele tipuri și specii ale presei ca fenomen general. Aceasta a fost împărțită în mai multe categorii, în funcție de frecvența apariției (reviste și ziare). Alte criterii de clasificare au fost: tematica abordată (strict religioase, versus cele cu caracter
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unite "Sf. Vasile" din București 341. La această întrunire, arhiepiscopul Netzhammer a prezentat programul special al revistei și lista colaboratorilor ei342. Monseniorul Vl. Ghika și publicistul M. Theodorian Carada au lipsit de la prima reuniune a colectivului de redacție, deși se numărau printre colaboratorii revistei. În "programul special" al publicației erau menționate rubricile principale și colaboratorii ei: "cel dintâi articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Guvernul Brătianu a dispus arestarea preventivă a unui grup de preoți din arhidieceza de București, pe motiv că erau "supuși străini" și "potențiali inamici" ordin ce a dus la suspendarea forțată a apariției revistei 385. Printre cei închiși s-au numărat și protopopul Ioan Bălan și Monseniorul Auner. O consecință imediată a acestei măsuri a fost faptul că numărul trei pe anul 1916 al revistei, care fusese pregătit pentru tipar, nu a mai apărut 386. În anul 1921, H. Frollo a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și prezenta revista 465. Ea avea un format mic și cuprindea în paginile sale poezii, comentarii teologice, știri interne și externe, corespondență și diverse articole referitoare la viziunea Bisericii Catolice asupra evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
situația din Mexic: "Mexicul a stat aproape neîntrerupt în revoluții și războaie civile. În sfârșit, vine știrea că răbdarea catolicilor s-a terminat și ei încep să organizeze un partid politic, care să introducă principiile creștine în cârmuirea statului. Partidul numără până acum 500.000 de membri și va aduce desigur liniștea dorită în această țară"617. Descrierea acestor evenimente care s-au petrecut în diferite state ale lumii (fie Italia sau Mexic) erau prezentate într-un mod subiectiv și din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
misterul "de unde atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a prezentat cititorilor situația presei catolice din Alsacia, expunându-se astfel intenția de a ajunge la un moment dat la performanțele de acolo: "Presa cotidiană și săptămânală numără un tiraj 140.000 de exemplare; cifra aceasta ne arată până unde s-a ridicat gustul cititorului în Alsacia. Deci la cele 180.000 de familii catolice alsaciene, mai bine de trei sferturi citesc cel puțin o dată pe săptămână o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărut din nou. Anii de apariție, fiind socotiți din 1903, Calendarul catolic se afla acum în al 15-lea an de publicare. Din cauza reproșurilor primite (pentru că a socotit și perioada în care revista a apărut la Bacău), monseniorul Gabor a numărat ulterior anii începând cu 1912, când s-a tipărit primul număr la Iași. În această situație, Calendarul pe 1923 era "în al 10-lea an de apariție"658. Până în anul 1920, această publicație a purtat numele Calendarul catolic. În 1921
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost redactorul acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei diecezane 754. S-a numărat printre semnatarii Actului de constituire al Institutului "Presa Bună" (27 februarie 1928), alături de Episcopul Mihai Robu și de preoții Dumitru Romila și Petru Pal. A făcut parte și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cităm: La discusión, El Pueblo, La República Federal, La Federación española (C. Almuina Fernandez, "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)" în Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992, pp. 135-154). 173 Printe acestea s-au numărat: La luz, El Libre Examen, La Libertad de Pensamiento. După adoptarea Constituției de la 1876, multe ziare au suferit presiunea guvernului, care nu a tolerat criticile din exterior, mai ales din partea carliștilor și republicanilor (C. Robles Munoz, "La prensa y la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolic, viitor primat al Spaniei, Enrique Reig y Casanova (Ibidem, p. 217). 189 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 192-193. 190 C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 142. 191 Tot în această categorie, putem include La Correspondencia de España. Împreună, numărau între 50.000 și 100.000 de exemplare (M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 44-45). 192 Gazetele de partid erau legate de un anumit grup sau de o personalitate politică. În 1913, se distingeau conservatoarea La Época (6.000-7.000
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]