3,379 matches
-
de Habsburg, Filip al III-lea s-a născut la Madrid ca fiu al regelui Filip al II-lea al Spaniei și a celei de-a patra soții, Anna de Austria, fiica împăratului romano-german Maximilian al II-lea și a împărătesei Maria a Spaniei. Mai târziu, Filip al III-lea s-a căsătorit cu Margaret de Austria, sora împăratului romano-german Ferdinand al II-lea. Deși a fost cunoscut în Spania ca Filip ce Pios, reputația politicii lui Filip în străinătate a
Filip al III-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310722_a_312051]
-
Carol a fost în mod excepțional populat cu nepoate care au născut fiii unchilor lor: mama lui Carol a fost nepoata tatălui lui Carol, fiind fiica Mariei Ana de Spania (1606-1646) și a Împăratului romano-german Ferdinand al III-lea. Astfel, împărăteasa Maria Ana a fost în același timp mătușa și bunica lui. Totuși, regele a fost exorcizat, și toți exorciștii din regat au fost chemați pentru a pune întrebări directe demonilor pe care îi expulzau. Stră-stră-stră bunica lui, Ioana I a
Carol al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310732_a_312061]
-
înființa o companie doar dintre racoviceni. Această diferență, autoritățile militare apreciau că o vor acoperi prin dislocări de populație, noii veniți urmând să fie așezați pe sesiile pustii(libere), existente aici. Printr-o recipisă trimisă de către guvernatorul Samuel von Brukenthal împărătesei Maria Terezia în data de 24 octombrie 1768, acesta explică problemele ridicate de înființarea miliției grănicerești: Din bogata literatură de specialitate care a fost publicată de-a lungul timpului, rezultă că racovicenii la fel ca și toată populația de-a
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
grecești și elenistice dând aspect de adâncime, prin poziționarea personajelor în planuri diferite. Culoarea cea mai folosită în pictură era roșu, iar compozițiile erau stilizate prin folosirea unui grafism accentuat. Exemple de decorațiuni interioare sunt:„Casa Misterelor” din Pompei, „Villa împărătesei Livia”, „Prima-Porta” de la Roma și „Villa lui Hadrian” din Tivoli. În arhitectura daco-geților sunt cuprinse mai multe tipuri de construcții, cum ar fi cele militare, fiind reprezentate de cetăți, turnuri de pază, fortificații sau cele civile cum ar fi locuințele
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
a naosului este străbătut de o „frânghie”, intersectată de șase suprafețe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale. Din pictura exterioară, care cuprindea scene cum ar fi: „Adormirea Maicii Domnului”, „Maria Împărăteasă” înconjurată de Apostoli, o scenă din viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud. Pictura se păstrează mai bine în pronaos, în culori vii de verde și purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
din sat definitiv, și nu poate fi vorba decât de Nicolae Crișan. Ilie Butuza - care apare acum drept crâstnic și clopotar („sacristanus et campanator”) mai era în sat și s-a bucurat de scutirea de „taxa capului”, favor acordat de împărăteasa Maria Terezia tuturor slujitorilor bisericilor greco-catolice . 1760-1765: Episcopul ortodox Dionisie Novacovici a primit din partea răstocenilor o contribuție în bani. Pe chitanța care confirmă faptul a semnat în limba română „Birăul Huso (Hossu - n.n.) Ursulŭ cu toată obștea”. 1769: Parohia greco-catolică
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
succesiunea la tron. Constantin era cel mai cuminte și mai cinstit dintre frații împăratului. Își dovedise competența ca regent la Constantinopol în timpul absenței lui Ioan al VIII-lea, plecat în apus în 1423-1424, și avea întregul sprijin al mamei sale, împărăteasa văduvă Elena Dragaș. Ea era cam bătrână, dar activă încă în treburile statului, iar Constantin era fiul ei favorit. Ca dregători și sfetnici îi avea pe Luca Notaras, mai târziu megaduce, un om cu multă experiență, și pe Dimitrie Paleologul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Constantinopolului se reduseseră la trei: Constantin și frații săi, Dimitrie și Toma. Toți stiau că pretendentul cel mai favorizat de răposatul împărat era Constantin. Acesta o declarase chiar și pe patul de moarte. Toți știau, de asemenea, că mama sa, împărăteasa văduvă Elena Paleologhina, era de aceeași părere. În cele din urmă, dorința ei a prevalat Vestea morții împăratului l-a ajuns pe Constantin la Mistra. El trebuie să fi știut că frații săi, Toma și Dimitrie, erau mai aproape de locul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
de la Florența, avea mulți susținători. Aceștia îl vor fi întâmpinat ca pe un împărat, întrucât politica sa declarată era aceea de a refuza recunoașterea unirii Bisericilor, care pricinuise atâta amărăciune și adusese așa de puțină răsplată. Însă acțiunea hotărâtă a împărătesei mame Elena a evitat o criză și a prevenit posibilitatea unui război civil. Elena, văduva lui Manuel al II-lea, și-a afirmat dreptul de a fi regentă până când Constantin, cel mai mare dintre fii săi supraviețuitori, avea să ajungă
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
avea să ajungă la Constantinopol. Constantin fusese întotdeauna favoritul ei și fusese întotdeauna mândru să-i poarte numele sârbesc de familie, Dragaș ori Dragases, la fel de bine ca numele de Paleologul, al tatălui său. Toma a acceptat cu dragă inimă hotărârea împărătesei, iar Dimitrie a fost redus la tăcere. Amândoi i s-au alăturat ca să-l proclame pe Constantin noul împărat al romanilor. Primul care trebuia informat era sultanul otoman Murad al II-lea; în decembrie, împărăteasa l-a trimis pe Sphrantzes
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
acceptat cu dragă inimă hotărârea împărătesei, iar Dimitrie a fost redus la tăcere. Amândoi i s-au alăturat ca să-l proclame pe Constantin noul împărat al romanilor. Primul care trebuia informat era sultanul otoman Murad al II-lea; în decembrie, împărăteasa l-a trimis pe Sphrantzes să se asigure de asentimentul lui pentru desemnarea lui Constantin. Chestiunea succesiunii fiind rezolvată pe cale pașnică, împărăteasa a ales doi reprezentanți care să pornească de îndată spre Morea, pentru a-l învesti pe Constantin ca
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Constantin noul împărat al romanilor. Primul care trebuia informat era sultanul otoman Murad al II-lea; în decembrie, împărăteasa l-a trimis pe Sphrantzes să se asigure de asentimentul lui pentru desemnarea lui Constantin. Chestiunea succesiunii fiind rezolvată pe cale pașnică, împărăteasa a ales doi reprezentanți care să pornească de îndată spre Morea, pentru a-l învesti pe Constantin ca împărat și a-l însoți la Constantinopol. Aceștia erau Alexie Philantropenos Lascaris și Manuel Paleologul Iagros, care l-au luat cu ei
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
îndoială, în ciuda faptului că acesta nu fusese niciodată încoronat de un patriarh. O dată ce Constantin a fost instalat ca împărat, problema perpetuării dinastiei domnitoare a Paleologilor a devenit mai urgentă ca niciodată. S-a intensificat căutarea unei soții și a unei împărătese care ar fi putut să-i dăruiască un fiu. În februarie 1449, pe când era încă la Mistra, Constantin a trimis un sol în Italia ca să-l întâlnească pe regele Alfons al V-lea al Aragonului și Neapolelui, cu care avusese
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Andronic Cantacuzino, credeau că ar face și mai bine dacă s-ar uni cu familia imperială de Trapezunt. Propunerea a fost bine primită de Gheorghe Brancovici și soția sa, care au întrevăzut, pentru nefericita lor fiică, un viitor măreț ca împărăteasă a Constantinopolului. Dar s-au împiedicat de obiecțiile Mariei, care jurase că va duce o viață de celibat și castitate pentru tot restul zilelor. Nimic nu avea să-i schimbe gândurile. Din motive pe care nu le lămurește, Sphrantzes decisese
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
redacteze contractul de căsătorie cu regele georgian. Înarmat cu schița documentului, s-a întors la Constantinopol pe o corabie venețiană; a sosit la 14 sept 1451, aducând cu el un sol georgian. Părea că, în cele din urmă, căutarea unei împărătese luase sfârșit. Constantin i-a mulțumit cu generozitate lui Sphrantzes pentru eforturile sale neobosite și i-a promis felurite răsplăți. A pregătit fără întârziere un document oficial, pe care solul georgian să-l ia cu el, semnat, sigilat cu aur
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
ca s-o însoțească pe viitoarea mireasă a lui Constantin spre capitală. Dar nu s-a mai auzit nimic despre această chestiune. Încă o dată, planurile lui Constantin erau depășite de evenimente. La 23 martie 1450 moare și mama lui Constantin, împărăteasa văduvă Elena Paleologhina. Constantin era singurul dintre cei 6 fii care adoptase numele sârbesc de familie al Elenei-Dragaș. Sphrantzes avusese dreptate în privința noului sultan otoman Mehmed al II-lea. Era mult mai periculos decât părea. Avea doar 19 ani când
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și avea să-l redobândească. Putea pleca în Morea sau în vreo altă provincie, unde putea întemeia un imperiu în exil. Dar nu acestea erau cuvintele pe care dorea să le audă. Era atât de epuizat, încât a leșinat. Dacă Împărăteasa Cetăților cădea în mâinile turcilor, avea să fie din voia lui Dumnezeu. Constantin Paleologul nu va rămâne în istorie ca împăratul care a fugit. Va sta și va muri împreună cu poporul său. Răspunsul pe care l-a dat solului trimis
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
sau împărăteasa germană este o specie de Cactaceae crescută deseori ca plantă ornamentală. Este una dintre cele trei specii principale folosite la crearea cactusului orhidee. Celelalte sunt "Disocactus speciosus" și "Epiphyllum crenatum". Este cunoscută doar din cultivări și uneori naturalizări. Se presupune
Disocactus phyllanthoides () [Corola-website/Science/309400_a_310729]
-
Grenadierii Călare (în ) formau, împreună cu „Jandarmii de Elită”, apoi cu „Dragonii Împărătesei”, cavaleria grea a Gărzii imperiale franceze în timpul Primului Imperiu Francez (1804-1814/1815). Erau supranumți „Caii negri ai lui Bessières”. Denumirea de „grenadieri” ținea mai mult de tradiție, deoarece grenadierii de la începutul secolului al XIX-lea nu mai foloseau în realitate
Regimentul de grenadieri călare din Garda Imperială () [Corola-website/Science/309459_a_310788]
-
clădiri etc. Lanțul muntos abia perceptibil în depărtare este în contrast cu cel de-al doilea plan al imaginii, unde într-o grădină luxuriantă, plină de flori, se plimbă păuni. Cu mâinile împreunate în semn de rugăciune, Nicolas Rolin stă îngenunchiat în fața Împărătesei Cerurilor primind binecuvântarea lui Hristos. Chipul cancelarului este cumpătat, serios și sobru; fruntea înaltă fiind dovada unei minți strălucitoare, voința puternică care-l animă fiind sugerată de o bărbie ascuțită. Prin alăturarea Madonei, chipul ei pare mai curând idealizat. Un
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
la stația turistica Paltin. Trenurile charter circula pe toata durata anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă în amintirea împărătesei Elisabeta (Sissi) și tot atunci au fost terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi Mondial. Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
populației orașului, astfel : Cu toate acestea orașul a rămas viu. Bogățiile din adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea și refacerea pagubelor ivite. Au fost perioade de înflorire dar și regrese marcate de scăderea populației. Conform primelor date rămase din timpul împărătesei Maria Tereza, populația a crescut de la 300 de locuitori la aproximativ 5000 de locuitori și a rămas constantă până la mijlocul secolului trecut. Conscripțiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza, consemnează starea socială a supușilor: "„Populația numără 3.165 locuitori din
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
1796, conform o placă la intrarea, se află la str. 1 Decembrie 1918 nr. 17. Viața culturală a Oraviței s-a impus printr-un trecut bogat privind realizările din acest domeniu. La inaugurarea teatrului din Oravița au participat împăratul și împărăteasa Austriei, Francisc I și Carolina Augusta, care au fost găzduiți la Hotelul Imperial, 7-10 octombrie, 1817. Pe scena acestui teatru s-au perindat trupe din Austria, Germania, Ungaria, de la Teatrul Național din București. Aici au fost prezenți oameni de seamă
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
Bibescu, domnitorul Țării Românești (1842-1848). În anul 1844 este trimis în Rusia, la Tuia, pentru instrucție și achiziție de material militar. La 12 februarie 1848 se căsătorește cu Maria Fisența, fiica lui Emanuel Fisența, fiul contelui Fisența - ambasadorul trimis de împărăteasa Ecaterina în Țara Românească, înfiată de Dimitrie Pârâianu. Catinca - mama Mariei — era din neamul Brăiloiu din Craiova. După moartea soțului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moșiile: Pometești, Adâncată și altele
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
În final, venețienii au cedat turcilor Creta în schimbul anulării tributului în Zakynthos. Ca urmare, un val de emigranți din Creta s-au refugiat în Zakynthos. Un alt val de refugiați a venit în 1770 după înăbușirea mișcării naționalist-liberale instigată de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Ecourile Revoluției Franceze din 1789 au ajuns și în Zakynthos, iar în 1797 steagul revoluționarilor francezi a fluturat pe bastioanele din Zakynthos. Alianța dintre Imperiul Țarist și Poarta Otomană a dat însă lovitura de
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]