4,751 matches
-
mai există egali. Pe vîrful piramidei nu e loc decît pentru unul. Singurătatea îi mai este necesară și pentru a-și consolida prestigiul, pentru a crea în jurul lui acea atmosferă de mister care întreține toate iluziile. Astfel, masele îl pot împodobi cu cîte și ce calități doresc. A stîrni apetitul pentru enigmă, a menține curiozitatea mereu trează în privința propriilor vreri, iată două obligați ale conducătorului, mai ales în momentele decisive. Charles de Gaulle le erijează în principii: "Prestigiul nu poate exista
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
erijează în principii: "Prestigiul nu poate exista fără mister, căci oamenii nu se supun celor pe care îi cunosc prea bine"209. Sau, mai vulgar spus: pentru valeți nu există oameni celebri. Vălul de mister care ascunde liderul este întotdeauna împodobit cu cîteva imagini, așa cum cortina lăsată, într-un teatru, oferă privitorilor scene dramatice și o întreagă galerie de măști. Aceste imagini îl arată întotdeauna într-o lumină bună. Înfățișarea, persoana, viața lui sînt protejate de ecranul unei necunoașteri, savant orchestrate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
omul de Gaulle, decît față de funcția pe care acesta o ocupa, asigurîndu-și astfel un ascendent și facilitînd manifestările de devoțiune. Artist al limbajului și credincios regulilor dezvăluite de Le Bon, a știut să reînvie cuvinte cu încărcătură afectivă (Franța, Revoluție), împodobindu-le cu o valoare solemnă. A împrospătat semnificații și imagini adăugîndu-le sensuri noi, cum a fost cazul celebrei "mascaradă", folosit pentru a evoca "tulburările" din mai 1968, sau altul, "arțagul, bombăneala și mînia". Avînd el însuși o convingere de nezdruncinat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
camuflajului se practică în tot regnul anumal: anumite insecte seamănă cu niște rămurele, șopîrlele își schimbă coloarea în funcție de mediu. Unele mamifere sînt pătate în așa fel încît, în desișul pădurilor, prezența lor trece neobervată. Unii crabi se "deghizează" sau se "împodobesc" atît de bine, că un observator nici nu își dă seama de prezența lor decît dacă se așează pe ei. Și oamenii practică disimularea pentru că, pe drept cuvînt ori nu, și ei percep prezența celuilalt drept un pericol. Acesta reprezintă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
săraci, deci "nu cum trebuie", în timp ce prietenii săi au părinți "cum trebuie". Din acest motiv, înțelegem cum poate deveni adolescentul critic, ba chiar ostil și gata să-și sacrifice familia indigenă în favoarea familiei de "oameni cumsecade" aleasă de el și împodobită cu toate calitățile. Prin acest mijloc, copilul își lărgește orizontul de familie și își interiorizează scara raporturilor dintre grupurile sociale. Inventarea unei suite romanești de tați, adesea scăpată din frîu, dezvoltă în același timp un imaginar hrănit din vise diurne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fusese refuzat la început de rațiune și disprețuit de afectivitate este păstrat de memorie și primit de credință. IV După reflux vine fluxul, iar nostalgia începe să-și facă simțit farmecul. Ea înfrumusețează trecutul. Imaginea lui Moise ajunge să fie împodobită cu toate virtuțile și îi apropie pe evrei de eliberatorul lor care, neclintit ca o stîncă, le-a revelat credința și propria lor imagine. A fixa un orizont este privilegiul oricărui tată, al oricărui întemeietor, al oricărui strămoș într-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Într-un regim imaginar mai destins: supraaglomerarea metaforică din cărțile precedente (excepție face doar poemul Floare a aerului zăpadă, În prelungirea imnurilor din Ulise) aproape că a dispărut, fraza a cîștigat În fluență. Simplitatea naivă a desenelor lui Brâncuși ce Împodobesc ediția princeps se armonizează perfect cu substanța lirică a volumului. ZODIILE POEMULUI Considerată În ansamblul operei lui Ilarie Voronca, a șaptea sa carte de poeme, Zodiac (1930), nu pare, la prima vedere, să producă schimbări importante la nivelul universului imaginar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu solemnități de verset biblic și cu un patos al confesiunii doar sporadic Întîlnit În poemele anterioare. Avîntul versificației muzicale din Colomba sau Incantații se domolește și el, iar dacă textul continuă să se organizeze În strofe, rima sau asonanța Împodobesc numai Întîmplător și cu intermitențe mișcarea tot mai lipsită de energie a versului. Scriind, la apariție, despre acest volum, G. Călinescu Îi nota „structura discursivă”, și pe de altă parte, o schimbare a registrului imagistic, coborît de la elementele, ca să zicem
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În Obrazul de cretă, Act de prezență, Poemoterapie, Copacul-centaur sau Pădurile orchestre. De fiecare dată, mereu În postură de „iluminat” („Iluminatul va fremăta suav cu tremurarea nuferilor Între trestii” „Vizionarul Îngrămădea lucirile de cărbune care aveau să sfîrșească prin a Împodobi pereții acestor beții” - Obrazul de cretă), poetul evocă sau invocă o „călătorie halucinată”, - ieșire din cadrele strîmte ale realului oprimant și ostil: „Îmi lipeam fruntea fierbinte de panglica plecării și auzeam, prin circulația sîngelui În șinele de fier, apropierea convoiurilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lăcustele fac reverențe” (Ulise); „ca serpentine privirile”, „Visul [...] Împletește o beteală din vînturile bolnave”, „Marea Își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară În măruntaie / Lampioanele păsărilor Îi Împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare În pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te Întîmpină precum În carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvîntul esențial pentru calificarea acestei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
neuronii) sunt mai numeroase. Toate aceste cercetări atestă extrema importanță a stimulărilor precoce. Concluzie După aceste studii, mediile din centrele pentru copii au fost completate în planul formelor și al culorilor. Picturi în culori intense și variate, afișe sau jucării împodobesc de-acum înainte creșele și clinicile pentru copii... Mai târziu, mediul familial și mai ales școala constituie cele mai bune surse de stimulare a creierului. Iar în privința exercițiilor propuse în lucrările de „gimnastică” a creierului, acestea nu sunt superioare jocurilor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pentru dragul față de acest fel de existență. PARTEA ÎNTÂITC "PARTEA ÎNTÂI" Feminismul și evoluția sa istoricătc "Feminismul și evoluția sa istorică" CAPITOLUL ITC "CAPITOLUL I" Nevoia teoretizării feministe a politiculuitc "Nevoia teoretizării feministe a politicului" Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura (Lucian Blaga). Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhaletc "Preambul \: Scurt portret al unor lumi patriarhale" Vă propun să ne imaginăm o lume în care, pentru că suntem femei, ni se pot întâmpla lucruri ce nu ar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și a tratării lor ca marfă sexual-conjugală următoarul paragraf: „Ni se impută că nu căutăm decât să plăcem, decât să ne facem frumoase, fără a ne ocupa de lucruri serioase. Dar oare ce ne învață din copilărie: Cum să ne împodobim și să ne schimonosim spre a putea tatăl să găsească fetei un ginere mai bogat. Dați-ne educațiune serioasă, faceți să dispară dinaintea noastră ideea că femeia trebuie numai să placă, sădiți prin educație demnitatea personală în femeie, într-un
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
valori trebuie încorporate în practici și instituții. Particularitățile și experiențele femeiești pot fi valorificate etic și politic 1. Pentru radicale însă, astfel de strategii ar trebui să ne sugereze ideea (formulată de Blaga, de altfel): „cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Cu alte cuvinte, producția de idei, norme, instituții nu este doar masculinăxe "„masculin", ci și profund patriarhală. Mai mult, pactizarea cu cei care au interesul să întrețină asemenea valori, instituții și practici (bărbații) este sistematic riscantă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
agricole, plăcerile cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos, Mă-ntăreau cu veselie Și-mi dau-nvederat folos. Curăția și măsura Masa mea Împodobea, Mulțumea stomah, ochi, gura; Dar mă sătura d-abia... .............................................. De-amănunt privind natura Planeți, răsărit, apus, Stăm gîndind: Așa făptura Cine-or fi-nvîrtind de sus?” Aici se oprește gîndul Îndrăzneț al lui Iancu. Nu trece hotarul ce desparte tărîmurile. Este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
frumos” (s.n.) Așadar, a mări frumos este scopul unui poem. Heliade, avînd idei oarecum asemănătoare despre actul de a scrie, evadează În spații uranice. Alexandrescu, spirit eminamente didactic, reduce totul la o ierarhie a adjectivelor. „A mări frumos” este a Împodobi o abstracțiune cu altă abstracțiune, mai mare: (adînc, colosal, măreț), ca și cum adîncime, măreție, colosal ar sugera, prin ele Însele, senzația de adîncime, măreție... Stilul acesta ornat se poartă În epocă. Grigore Alexandrescu Îl dichisește mai mult decît alții și crede
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strînsă, ochiul vede mai bine detaliul. Iată și un fragment din Dumbrava roșie În care sînt descrise armurile leșești: „Ei merg, bătînd din pinteni!... Zburdalnica lor ceată Străluce de departe În haine poleite: Dulămi cu flori de aur la pept Împodobite Și-ncinse cu paftale de peatră nestimată. Ciapce purtînd un vultur și pene la mijloc, Încălțăminte roșii de pele de Maroc, Și frîie țintuite, și argintate șele, Și armorii cusute pe colțuri de harșele.” Trecem, acum, la o nouă provincie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simbatie firească, cum În alte poeme aduce noțiunea de milă. Mila, credința sînt concepte religioase. Există la Conachi și această nuanță („tehnica poeziei - zice G. Călinescu - este alunecarea continuă și savantă Între mistic și profan” *), Într-un loc femeia este Împodobită cu fire dumnezeiască, Însă pasiunea este atît de năvalnică În senzualitatea ei Încît ideea unei Zulnii ca simbol al iubirii de divinitate este exclusă. Marele logofăt de la Țigănești nu e Dante, nici Zulnia, mamă a cinci copii, nu este Béatrice
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
imagine a Venerei sacre o aflăm Într-un scurt poem biografic: Într-o sară, 820 septv., În 7, ce ne aflam În adunare cu iubita. Un mic poem galant pe tema oscilației Între două universuri: „Cu ce să te-asămănez, O, Împodobită fire? Să-ți zic stea ce luminezi, Ești mai mult, căci poți sîmțîre. Să-ți zic Înger? covîrșești, Căci, pe lîngă frumusăță, Ești tot nuri și, cînd grăiești, Farmeci cu delicateță, Iar zicîndu-ți Dumnezău, M-apropii de-a ta ființă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Căci, pe lîngă frumusăță, Ești tot nuri și, cînd grăiești, Farmeci cu delicateță, Iar zicîndu-ți Dumnezău, M-apropii de-a ta ființă, Pent-aceea mă-nchin eu ȚÎe cu-atîta credință.” O nehotărîre, bineînțeles, strategică, un dramatism prefăcut. Toate Însușirile ce pot Împodobi femeia sînt de preț. Idealizarea femeii, copleșirea ei cu laude intră În protocolul erotic al timpului. Conachi este cel mai perseverent dintre toți și, scriind mai mult, dă impresia că a epuizat toate formele de adorație amoroasă. Dintre Însușirile profane
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu băcan, Își Încinge grumazul cu pietre strălucitoare și Își umezește zulufii cu ape mirositoare. Punctul lui de vedere e că femeia să ia aminte la natură și să-și Împodobească nu obrazul, ci sufletul: „Dacă vrei să te iubască bărbatul tău cu credință Și de voiești Înțălepțîi să-ți caute cu umilință, Uită-te de vezi pe mere ce roșală strălucește Și trandafirii pe carii nici zugrav nu-nchipuiește Firea s-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cuvinte, reclamă cărților sale vorbind mereu de educarea sufletului prin lectură. El vrea să Întemeieze, cum am spus, o morală Întemeind o literatură. Cartea nu e operă gratuită, cartea este un Îndreptar și cine vrea să se instruiască, să-și Împodobească sufletul, să citească. Pentru a citi, trebuie să cumpere Însă cărți. Cu subtilitate, tipograful ajunge invariabil la acest aspect comercial. Pentru publicitate, el folosește de regulă două teme: sublinierea efortului său și flatarea cititorului necunoscut. Poetul preface, traduce, compune, pricinuindu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cinevași patimile sufletești și trupești”... Astfel stînd lucrurile, muzica Începe de la Adam și anume după izgonirea lui din rai: „carele după greșala sa (...) a avut destulă materie de plînso-cuvîntare”... Pann pune muzica În rîndul meșteșugurilor fundamentale, rolul ei fiind să Împodobească și să Înfrumusețeze vîrsta, viața și fapta. Cu „mica (lui) putere” a adunat, dar, de la alții aceste irmoase și le prezintă, acum, bunilor creștini. Iată În ce stil patetic apără Pann cauza muzicii plînso-cuvîntătoare: „Întăriți-vă Întru nestrămutatele definiții ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puțină”. Firea cuvîntă, dar lipsește limba care să exprime: „Limba noastră prea puțină Nu-i a nimănui proastă vină Căci Învață rău cuvîntul În pîrlejul ce dă gîndul. Mai cu vreme și cine știe, Prisosire poate să vie. Că scriitorii Împodobesc Limba, patria-și slăvesc. Fie, aceasta acuș, cercare, Mustră altor spre-ndemnare.” (Ioan Cantacuzino, 1757-1828) PÎrlejul constituie, pentru epoca pe care o studiem, erosul. El provoacă spiritul să descopere gramatica și retorica, să creeze un limbaj și, Încă o dată, să Întemeieze
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de sănătatea trupească a copilului decât de cea sufletească. Se interesează În mod deosebit de cum se Îmbracă fiul lor, ce podoabe Își pune fiica, dacă a mâncat, și alte lucruri care nu privesc starea spirituală a copilului nefiind interesați să Împodobească sufletul copilului cu virtuți. Când copii nu ascultă de cuvintele părinților atunci aceștia sunt nevoiți să aplice anumite pedepse. Pedepsele se Împart În: pedepse negative și pedepse pozitive. Cele dintâi s-ar aplica lenei sau lipsei de moralitate sau cel
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]