3,037 matches
-
puțin, o treabă ușoară, întrucât e nevoie de confruntări de texte, de citirea atentă și responsabilă a unor manuscrise etc., venind în sprijinul îngrijitorilor de ediții ca și a celor care își propuneau editarea (sau reeditarea), restituirea științifică, a operelor înaintașilor. Un asemenea redactor/editor exemplar a fost Aurelia Rusu care, în cadrul Editurii Pentru Literatură, mai întâi, apoi a Editurii Minerva, a depus, foarte mulți ani, o muncă impresionantă, răspunzând de numeroase ediții în seria de Opere precum și de altele în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o parte o anume valență confesivă, autoarea vorbind despre sine, depre munca editorială specifică, despre pasiunea pentru această profesiune de editor ("M-am așezat cu liniște și răbdarea clasicei tradiții editoriale, cultivată cu exigență și atenție în pilda marilor mei înaintași și prieteni-editori, Perpessicius, Murărașu..., asumându-mi riscul unei activități pândite de tot soiul de capcane, memorând și clipe fecunde și reversul unor confruntări nu totdeauna reconfortante. Cum cărțile se fac printre și din cărți, mărturisesc norocul pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ani de la realizarea Unirii, la 24 ianuarie, Gane ține în fața unei asistențe numeroase conferința 24 ianuarie 1859-1909, tipărită la Iași. În ședința academică din 13 mai Nicolae Gane își rostește discursul de recepție: Bogdan P. Hasdeu (deopotrivă elogiu al ilustrului înaintaș și al societății "Junimea"), cu un răspuns de Iacob Negruzzi. A fost publicat de Academia Română, în seria Discursuri de recepțiune, XXXII. Editura C. Sfetea tipărește la București volumul Spice (238 p.), dedicat publicisticii scriitorului. Ultimul volum publicat în timpul vieții cuprinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
folosește arderea acestor combustibili este fundamentată fals, ea refăcând, Încetul cu Încetul, starea mediului de acum aproape un miliard de ani, complet ostil formelor actuale de viață. Desigur, numai critica nu folosește la nimic, chiar dacă nu noi suntem vinovați, ci Înaintașii noștri, prea grăbiți pentru a fundamenta o decizie. Dar, Înainte de a propune, de-a lungul mai multor capitole, altceva, să urmărim evoluția tehnologiei energetice. Am eu ce am cu istoria... Până În epoca revoluției industriale, demarate acum vreo trei secole, civilizația
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sufletească a tinerei generații, la înstruirea și îndrumarea acesteia, la transmiterea către ea a tot ceea ce noi, generația vârstnică, am învățat de la viață, experiența noastră adesea foarte scump plătită, comorile de înțelepciune culese din viața noastră precum și din cea a înaintașilor noștri. Mi-a rămas în memorie ca o valoroasă sinteză de înțelepciune, o secvență din „Hamlet” de William Shakespeare, în care Polonius, îi destăinuie fiului său care urma să plece departe, ceea ce el consideră util în viață pentru acesta: „Nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pare că de atunci a rămas și vorba în popor la un câte un mare eveniment, „de-ți vine să-ți bați copiii”. Da, oamenii sunt tentați să uite și asta e o mare nedreptate față de istorie, față de strămoșii și înaintașii noștri. Și la asta se mai adaugă și metodele perverse de spălare a creierului, prin care se urmărește (și adesea se reușește) falsificarea memoriei noastre. Tot aici intră și acționează cu multă eficiență falsificarea informațiilor, cumpărarea conștiinței unor intelectuali de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
duș mănoși de aceea și luându-mă la ochi ca pe un element sub versiv sau capabil de furtișaguri ordinare, ca atunci când, la examenul de capacitate, le-am făcut o teză despre romantismul francez În care citam, ca pe un Înaintaș, pe Aloysius Bertrand, cu poemele lui În proză despre care, bineînțeles, onorata comisie nici că auzise; la fel cum maestrul nostru de muzică, harnicul și pedantul Ion Costescu, mă amenința cu repetenția atunci când neglijam (spre paguba mea de astăzi) plicticoasele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să o regăsim. L.C.: Ce credeți că i-ar putea lipsi unui pilot în ziua de azi pentru a fi un lider adevărat, sau care ar fi lucrurile care l-ar ajuta să poată ajunge la o performanță demnă de înaintași ? Ce credeți că pot învăța din istoria ce ne-o aduceți în fața ochilor în premieră tinerii ofițeri piloți și cei aflați în pregătire la Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă" din Brașov? D.F.: La ambele întrebări răspunsul meu este: piloții de
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
mereu de muzicienii lumii. Este de la sine înțeles că unii vor spune că este o utopia, dar ar fi bine chiar să credem în noi. Construcția unei noi săli ar putea măcar să înceapă până la următoarea ediție prin subscripții după exemplul înaintașilor care ne-au lăsat o emblemă a potențelor epocii lor. Ne vorbește Ateneul Român, prin îndemnul încununat de succes „Dați un leu pentru ateneu!” Dacă vrem, putem! Și înaintașii au avut doar greutăți, dar au reușit în scurt timp. Se
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ar putea măcar să înceapă până la următoarea ediție prin subscripții după exemplul înaintașilor care ne-au lăsat o emblemă a potențelor epocii lor. Ne vorbește Ateneul Român, prin îndemnul încununat de succes „Dați un leu pentru ateneu!” Dacă vrem, putem! Și înaintașii au avut doar greutăți, dar au reușit în scurt timp. Se cunoaște că nu doar ieșenii se mândresc cu Teatrul Național din Iași, construit în doar doi ani, deși contemporanilor, care sau tot luptat pentru putere, și nu numai, și
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
cald” de pe podiumurile muzicale de la Ateneul Român și Sala Mare a Palatului, care - iată-le peste timp, adunate în volum - au devenit... istorie! Viorel COSMA Construcția unei noi săli ar putea măcar să înceapă până la următoarea ediție prin subscripții după exemplul înaintașilor, care ne-au lăsat o emblemă a potențelor epocii lor. Ne vorbește Ateneul Român, prin îndemnul încununat de succes „Dați un leu pentru ateneu!” Pentru mândria națională a epocii contemporane, noua sală ar putea fi numită prin înțelegere PANTEONUL MUZICII
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Mi se zice c-ar fi pline de minciuni și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut, Am să-ncerc, dacă-am să pot, să uit și, cum scriu la carte înaintașii Am să-ncerc ca să-mi iubesc vrăjmașii. Dar dincolo de moarte, Țara mea, Nu mă părăsi, nu mă lăsa Când chema-mă-va la dânsul Dumnezeu Te implor să spui că sunt al tău. Țara mea de dincolo de Prut, Mi s-
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
frații Provinciei Franciscane “Sf. Iosif”, suntem convinși că timpul comunismului a reprezentat o perioadă de aproape cincizeci de ani de mare încercare a creștinilor de dincoace de cortina de fier, dar astăzi ne putem bucura de roadele abundente ale credinței înaintașilor noștri. Conștienți și recunoscători, dedicăm această fericită aducere aminte fraților franciscani care au suferit pe nedrept după gratii, în zeghe, pentru a nu-i afunda în abisul uitării și pentru a le mulțumi că pentru a ne croi nouă astăzi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și petrecute la întuneric ce ar fi fost altfel lăsate pradă uitării. Îl felicităm și îi mulțumim pentru munca, talentul și tenacitatea sa. Dragi cititori, să parcurgem cu atenție aceste pagini prețioase și să ne aplecăm cu reverență în fața mărturiei înaintașilor iar drept răspuns să ne ridicăm la înălțimea chemării noastre. Fr. Emilian Cătălin, Ministru Provincial OFMConv. - România 1. PR. PETRU ALBERT autobiografie Subsemnatul Preot Petru I. Albert, m-am născut la data de 10 februarie 1919, în satul Pildești, com.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
religioase au fost interzise prin legea nr. 810/1949, comunitatea franciscană din Moldova număra peste 80 de preoți și 30 de frați laici. Evenimentele din 1989 vor mai găsi doar 40 de preoți și 5 frați laici, însuflețiți de dorințele înaintașilor de a fi de folos Bisericii și poporului credincios. B.M.M.: Care a fost atitudinea regimului comunist față de Ordinul franciscan? Pr. I.S. : După cum este cunoscut, atunci când un regim politic își propune să distrugă Biserica și credința, în primul rând lovește în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de a scoate la lumină din tainițele fostei Securități un pachet de scrisori prea bine păstrate, ba chiar așezate în ordine cronologică... Ar fi, poate, din partea lor o strădanie meritorie, un act de pietate firească față de mult prea nefericitul lor înaintaș și confrate. Dar câte asemenea incursiuni culturale n-ar fi de făcut! De pildă, cu privire la Dinu Albulescu, strălucit tălmăcitor al lui Girau doux din volumul Război cu Troia nu se face, plecat în 1966... Sau cu privire la Crin Teodorescu-Mugur, cel dintâi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
conștiințe“, Scînteia, 21 iunie 1987) ADOC Gh. „Președintele republicii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a exprimat aceste nobile cuvinte pe care îmi permit să le citez: «Nu se poate vorbi de educație patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, a luptei înaintașilor noștri. Avem un trecut glorios care reprezintă cea mai prețioasă moștenire a poporului nostru...» Aceste cuvinte, pe lângă îndemnul pentru mărirea patrimoniului nostru cultural-patriotic, sunt un îndemn pentru creatori, care, manifestându-și liber talentul, folosind stiluri și maniere diferite, pot da
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
majore de forță pe care Blajul le-a dat spiritualității românești, istoriei moderne a patriei noastre reprezintă mai mult decât un semn de firească recunoștință. Această rememorare semnifică însușirea de către întreaga națiune a învățăturii și exemplului dat de acei iluștri înaintași, continuarea operei lor sub orizontul liber, pașnic, profund constructiv al socialismului.“ (România literară, 26 aprilie 1973) „Pentru fiecare dintre noi, pentru întreaga colectivitate a celor care, prin munca lor, dau lumină pământurilor Dunării și Carpaților - prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vieții decât dăruirea pentru nobile scopuri umanitariste. Îi urez din suflet forță de muncă și tradiționalul «La mulți ani!»“ („Conștiință umanitaristă“, Săptămîna, 6 ianuarie 1984) „Secretarul general al partidului ne-a redat istoria, ne-a învățat cum să ne cinstim înaintașii, ne-a redat gustul demnității. Împreună cu ansamblul artistic «Madrigal» am străbătut lumea; am cântat în mari săli de concerte pentru public de toate categoriile; pretutindeni, aplauzele erau însoțite de cuvintele «România-Ceaușescu»! Nimic mai firesc, pentru că președintele Republicii Socialiste România, tovarășul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporul nostru, strâns unit în jurul partidului, al conducerii sale în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, acționează cu abnegație pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate pe pământul României. Este cel mai frumos omagiu pe care-l putem aduce luptelor și jertfelor înaintașilor.“ („Mesajele populare, mișcarea muncitorească, socialistă și comunistă - factor determinant în lupta pentru transformări sociale și naționale progresiste în societatea românească“, Scînteia, 31 ianuarie 1984) CUBLEȘAN Constantin „Activitatea creatoare a poporului nostru se poate desfășura larg în aceste condiții în care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unde este statuat faptul că personalitatea «se afirmă tot mai puternic, odată cu afirmarea întregii națiuni». Planurile de viitor se înalță, astfel, pe trecutul adus în prezent de capacitatea patriotismului de a dărui celor de azi atașament și inteligență din tezaurul înaintașilor.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) EFTIMIU Victor „Progresul pe care l-a luat țara în anii puterii populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne-au oferit și ne oferă și azi, tuturor comuniștilor, întregului popor, exemplul pluridimensional al realității omului nou: un țăran prin obârșie, muncitor prin destin și intelectual prin pregătirea sa multilaterală, patriot și internaționalist neabătut, apărător al tradițiilor înaintate și înaintaș al transformărilor revoluționare, om comunist și comunist de omenie. Acesta este secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Nicolae Ceaușescu.“ (Scînteia, 5 iunie 1976) GHEORGHIU-DEJ Gheorghe Un simbol al independenței și suveranității - Petru Groza (nota V. I.) „Petru Groza a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și pentru cea ce propune societății contemporane ca model, ca potențial educativ. Partidul comuniștilor ne-a restituit istoria și, mai mult, sintetizând valorile și virtuțile decadente prin secole, preluând tot ceea ce a fost luminos, generos, îndrăzneț și pilduitor din experiența înaintașilor, a devenit, la rându-i, făuritor de istorie. Îi revine tovarășului Nicolae Ceaușescu meritul esențial de a fi integrat istoria partidului, a mișcării muncitorești, așa cum este firesc, în ansamblul unic al istoriei naționale.“ („Asemeni iluștrilor noștri înaintași“, Scînteia, 22 ianuarie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pilduitor din experiența înaintașilor, a devenit, la rându-i, făuritor de istorie. Îi revine tovarășului Nicolae Ceaușescu meritul esențial de a fi integrat istoria partidului, a mișcării muncitorești, așa cum este firesc, în ansamblul unic al istoriei naționale.“ („Asemeni iluștrilor noștri înaintași“, Scînteia, 22 ianuarie 1984) „Având în frunte partidul comuniștilor, cu înțelepciune condus de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, românii știu, simt, înțeleg că destinul întregii națiuni și-a asumat componenta fundamentală a certitudinii depline în perspectiva luminoasă a mersului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
stăpân pe destinul său.“ („Filme cu o mare și nobilă putere de înrâurire“, Scînteia, 10 iunie 1976) NICOLAESCU Sergiu I. „Președintele României socialiste sintetizează magistral ideile, pătrunse de un profund umanism, pe care le-au promovat cu strălucire marii noștri înaintași. Astfel, Avram Iancu, marele revoluționar de la 1848, scria: «Firea ne-a așezat într-o patrie ca împreună să asudăm cultivând-o, împreună să gustăm dulceața fructelor ei.» În anii glorioși ai socialismului aceste cuvinte au căpătat în România concretizarea cea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]