3,183 matches
-
grădină de vară din centrul Capitalei; ieșirile ei, Întotdeauna În suita clanului patronat de Jupân Dumitrache, echivalează cu o escapadă: la Union flirtează, subjugă, seduce. Distracția Ține nu de ceea ce vede pe scenă, de spectacolul de revistă la care se Înghesuie și lumea mahalalei, ci de ceea ce se Întâmplă Între spectatori. Deși cu un divorț În urmă, Zița n-are nici complexe, nici frustrări. Dimpotrivă, e femeie experimentată, cu un ascendent sentimental, predispusă să cocheteze, să arunce ocheade, să flirteze, să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Întâlnirea bulversantă cu Sacrul. Brandeum. Cum arată pelerinajul noaptea. Orele 11.00-13.00. Slujba dedicată hramului Sfintei Parascheva se află în plină desfășurare. Exceptând pelerinii aflați în rând, disting două mari grupuri de oameni. Un prim grup asistă la slujbă, înghesuit în fața estradei sau cu ochii pe un ecran uriaș pe care este transmisă în direct ceremonia. Un alt grup, foarte heteroclit, este prezent la marea atracție reprezentată de pelerinaj. Cinetica este maximă, sunt singurele momente de veritabilă îmbulzeală pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autoutilitară marca Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea mânca ceva după orele de așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce, noi suntem săraci să ne înghesuim, iar sarmalele atrag televiziunile, se știe !” Pelerinajul modelează efemer și spațiul public din jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Pelerinii au îmbrăcat cu lumânări (candele de stearină, mai exact) câteva cruci de piatră din curte, pridvorul acesteia etc. Senzația mea finală era
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
redus, impresie acută de înghesuială, de sufocare. Singura concesie făcută pelerinajului este una vizuală, pe pereți se găsesc mai multe imagini cu mănăstirile din Nordul Moldovei, decupate dintr-un calendar de perete și lipite grosier cu scotch, precum și câteva icoane înghesuite între tavan și țeava de gaze ca un șarpe galben în toată aglomerația de acolo. Un loc plin de viață, loc de întâlnire pentru riverani. În timpul pelerinajului, el devenise oarecum furnizorul de apă minerală, cafea și țigări pentru cei din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Reiau discuția cu cele două femei din Banat, le-a dispărut teama de a fi din nou întrerupte de activistul anticip, care, de altfel, a și dispărut din preajma noastră, după circa o oră și jumătate de așteptare. Răspuns : „Oamenii se înghesuie să vorbească la cameră ca să se știe că au fost aici. Trebuie doar să vorbești din suflet, să le spui reporterilor ce simți cu adevărat”. La un moment dat, jandarmii separă prin garduri metalice o familie de rromi, bunica, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pelerinele din orașul Voluntari staționează la baza dealului, în grup compact ; urcate pe un fel de prag de ciment, femeile mănâncă tacticos pachetul primit de la organizatorii pelerinajului, acum câteva ore în urmă, când încă mai erau angajate în rând. Sunt înghesuite între un salon de coafură, un Mercedes decapotabil V8, splendid, o jucărie de zeci de mii de euro, și un cort de intervenție al Crucii Roșii. Țin să mă invite la masă, împart pachetul primit cu mine, cred că mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
orientare turistică sau hărți ale orașelor, percepute și ele drept subversive. Totuși, este vorba și de un anumit fel de a fotografia. Pe pensionara cu telefon mobil nu o bagă nimeni în seamă, iar atunci când apare echipa ProTV, toți se înghesuie să fie filmați”. În jurul orelor 14.30-15.00, pelerinajul este aproape încheiat. Racla a fost dusă înapoi în paraclisul unde se află locul său obișnuit, înconjurată de o mare mulțime de oameni dornici să o mai atingă o dată. De ce oare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ambalate în caserole de plastic pelerinilor grupați într-un soi de „mini-rând” auxiliar, creat special pentru ocazie. Sarmalele „oficiale” beneficiază de o impecabilă punere în scenă pentru a sublinia senzația de ordine, disciplină, igienă, organizare. „Este pentru toată lumea, nu vă înghesuiți”, repetă membrii poliției locale, prezenți în număr foarte mare în zonă, cu vădită spaimă de eventuale busculade care ar putea fi imediat vânate și „exploatate” de mass-media. Mă înfrupt și din sarmalele domnului primar Lungu, alături de două femei vârstnice din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a da drumul mulțimii să înainteze, ca și cum ar fi lucrat la stăvilarul unui râu de munte. Ca de obicei în astfel de situații, agitație, înghesuială, dar situația este sub control, se vede și se simte experiența. „Doamnă, nu vă mai înghesuiți ! Ori prima aici în pachetul ăsta, ori ultima dincolo, nu-i același lucru ? Ce, mergem la măritiș ?” Un alt dialog jandarmi-pelerini, de data aceasta purtat pentru a face să treacă timpul mai ușor, de o parte și de alta a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de ce, după dezastrul industrial și existențial din 1990, oamenii aceștia, în cea mai mare parte orășeni, locuind în zone neatinse de criză, nu au îmbrățișat forme mai „soft” de religiozitate urbană și au ales să vină aici, la Prislop : dormitul înghesuit în microbuze, mâncatul pe genunchi din pachetele aduse de acasă, toaleta pe pantele dificile din împrejurimi. De ce ? Grupul din care face parte a ajuns la Prislop în jurul orei 3 dimineața, pe un frig înțepător. Odată parcat microbuzul, toți parti cipanții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sf. Parascheva. Ce faci, Doamnă, pui scaunul pe Sfânta ?” (ProTV, 14 oct. 2012). - „Prevestitori ai Apocalipsei, la pelerinajul de Sf. Dimitrie : nu mâncați ceafă de porc, ajungeți în Iad” (ProTV, 29 oct. 2012). - „Cuvioasa Parascheva. După pelerinaj, credincioșii s-au înghesuit la sarmale” (Digi 24 TV, 24 oct. 2012). - „Reportaj lângă butoiul cu apă sfințită. Diabolica (italice în original) filieră a bunicilor care-și exploatează nepoții pentru un pahar cu agheasmă” (Gândul.info, 6 ian. 2011). - „Trei muncitori din Giurgiu au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
militare înconjurau clădirea și împânzeau campusul universitar". A doua zi, 31 octombrie, protestatarii, precum și studenții care începuseră să se adune în centru și în fața clădirii Prefecturii cerând eliberarea colegilor reținuți de către forțele de ordine, peste două mii în total, au fost înghesuiți cu forța în mai multe camioane militare și transportați în comuna Becicherecu- Mic. Vor fi ținuți aici câteva zile în niște barăci folosite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unde vor fi anchetați și intimidați în permanență. Cei care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mijloace care sunt de mult timp învechite și metode dure, care ne trag întotdeauna înapoi. Declarăm cu deplină responsabilitate că societatea noastră a intrat într-o perioadă dificilă în care nu ne mai putem baza pe scheme tradiționale. Nu putem înghesui viața în modele prestabilite, indiferent cât de bine intenționate sunt. Acum, depinde de asemenea de noi să ne croim cale prin condiții necunoscute, să experimentăm, să oferim dezvoltării socialiste un nou profil, în timp ce ne bazăm pe gândirea marxistă creativă și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a venit și i-a spus tatălui bebelușului aceluia: „Domnul doctor cu familia trece În 150”. Acolo au mai fost oameni, În total 250 de persoane. În cămăruța aia. Nici nu puteam respira, copilul ăla a Început să plângă, era Înghesuit... au vrut să-l omoare, să bage ceva și să moară. Și deodată deschide ușa un neamț. Și a fost acolo o doamnă care a avut inițiativa și i-a spus că domnul căpitan Vasiliu ne-a spus să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și acum Îi văd, În dungi - m-au Îmbrăcat cu ei și am plecat Împreună cu alți oropsiți să traversăm Nistrul, alături de jandarmi și cai. În toiul nopții am ajuns la Moghilev, unde am fost Îndrumați spre o casă fără geamuri, Înghesuiți Într-o cameră cu multe alte familii deportate. Aici ne-am Întâlnit cu alte două familii pe care le cunoșteam și am hotărât să fim Împreună. Între timp s-a aflat că dimineața vin căruțași ucraineni care transportă evreii În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Capătul satului era la vreo 2-3 kilometri de centrul Câmpulungului. Am ajuns acolo. Era o atmosferă Îngrozitoare. Un tren de marfă, pentru animale sau pentru cereale, am dat bani unor oameni să curețe vagonul În care am intrat, ne-au Înghesuit acolo În jur de 60-70, nu vă pot spune câți oameni, cu bagaje cu tot. Ne-au ținut așa până pe la ora 11-12. Între timp, comunitatea evreilor a Împărțit pâine la oameni, că erau și oameni săraci care n-aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atunci când au venit rușii și am știut că suntem eliberați - Încă era greu, dar știai că gata, pornim spre casă... Dumneavoastră cum ați plecat spre casă? Noi am plecat cu o căruță. Am angajat o căruță și eram mai mulți Înghesuiți În ea. Și ne-au dus până la Moghilău, am stat la Moghilău și de acolo, tot cu bacul, am trecut Nistrul și am ajuns la Noua Suliță, tot În Basarabia; și de acolo, tot cu o căruță, ne-au dus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întreb despre acel vagon. În timp ce mergeați... Plângeam. Care era atmosfera, doar ați mers patru zile... Era groaznic, nu vă pot spune, ceva de neconceput - niciodată nu mi-aș fi Închipuit că poate fi așa ceva, că poți călători cu atâția oameni, Înghesuiți acolo, care nu pot mișca. Când ne-au dat drumul să coborâm, vai de capul nostru, și Înapoi, e ceva de necrezut - eram foarte tristă, era și mama, și tata, toată lumea a stat acolo și a plâns. Erați toți patru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
stea deoparte, că o să-i transportăm cu camioanele”. Noi ne-am bucurat, că săraca mama nu era bătrână, dar era bolnavă de inimă. S-a dus acolo. Ea n-avea copii mici și toate celelalte, cu copii mici, s-au Înghesuit acolo. Ne-au despărțit și de bărbați, și a venit Mengele și a făcut selecția. Noi am fost repartizate la muncă, celelalte - direct la camera de gazare. Desigur, n-am știut atunci, dar ajungând În lagăr, când am văzut fumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
F și au venit două transporturi cu polonezi. Când s-au dat jos toți au fost loviți În cap, Împușcați... niște crime Îngrozitoare. Erau șapte vagoane. Am mai văzut un transport venit din Cehoslovacia: prima dată au fost scoși copiii, Înghesuiți Într-o dubă, luați și aruncați Într-o basculantă - nu să se urce, ci aruncați de deținuții care lucrau la „Canada”, la crematoriu. Era personalul pentru crematoriu și cum pătrundeau imediat erau gazați, pregătiți, maltratați, bătuți, ca să nu mai opună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe 19 martie 1944, s-a declanșat această mare vânătoare de evrei - și În câteva zile a trebuit să purtăm steaua galbenă, ne-au concentrat În ghetouri... O parte a orașului era Înconjurat de garduri mari de scândură, ne-au Înghesuit câte 16 Într-o cameră ca asta, o cameră de 25 mp... Vă Închipuiți ce bine era! Totuși era mai bine decât În lagăr, unde Într-o boxă mică de doi pe trei eram 16 - așa, culcați, ca niște sardele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne duc, habar n-aveam ce se Întâmplă cu noi, dar speram că ne duc undeva Într-un lagăr de muncă, unde familiile vor fi Împreună. Dar n-a fost așa. Timp de patru zile, 84 de persoane am fost Înghesuite Într-un vagon, ni s-a dat o pâine și ceva apă, nevoile trebuia să le facem Într-o căldare nenorocită... Vă Închipuiți ce era acolo! - Cine mai era, din familie, În afară de dumneavoastră? - Mama și rudele, unchi, mătuși, nepoți... Tatăl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
n-avea nimeni, nu? Mă trăgeau să mă duc, dar am zis că nu plec nicăieri. Atunci ne-au Închis În niște barăci și patru zile am stat nemâncați - vă Închipuiți ce-a fost acolo, o nenorocire! Mii de oameni Înghesuiți Într-un mare hambar, În care trebuia să stai ca niște sardele Într-o cutie, Înghesuiți și noaptea... Mai ales, când voia să iasă unul sau altul, nu-ți dădeau voie, făceau unul pe altul, se călcau, urlete... A fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
O mică șansă În acest mare necaz era că locuința noastră era pe perimetrul ghetoului, așa că n-am fost evacuați din casă - dar aveam două camere, bucătărie și dependințe, unde au fost aduse vreo 30 de persoane și am stat Înghesuiți acolo. - Poate vă opriți puțin și la perioada ghetoului... - Îmi amintesc În special de două episoade. Și din ghetou am fost luați la această muncă forțată de premilitărie. Odată am fost duși cu colegii mei Într-o cazarmă de husari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de pantofi, căptușeli... După câteva săptămâni a sosit momentul deportărilor. Eu și familia mea am făcut parte din primul lot. Nici de data asta nu am văzut vreun militar german: jandarmii maghiari ne-au escortat până la gară, ei ne-au Înghesuit În vagoanele de vite, ei ne-au escortat până la granițele Ungariei din acele vremuri, până la Košice, unde ne-au predat nemților... Deci, cum ne-am apropiat de hotar, jandarmul care Însoțise - adică escortase - vagonul nostru ni s-a adresat neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]