36,299 matches
-
prinde în raza ei de in-teres lumea publicității. Întrucît lumea în care trăim e pătrunsă tot mai temeinic de un duh al reclamei, am deschis revista cu vădită curiozitate. Stările prin care am trecut nu sînt lesne de descris: mai întîi ne-am încruntat ne-dumeriți, crezînd că doar ni se pare, căci pe prima pa-gină ne întîmpină cu litere de-o șchioapă un titlu emblematic pentru conținutul agramat al revistei - Publicitarii viitorului -, apoi am căscat ochii mari de uimire neștiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
a ales cu încă o tribună pe sticlă unde poate vorbi cu orele. Dar televiziunea care l-a scos sistematic și neabătut în față a fost ProTV, care a făcut din el o vedetă a știrilor și o personalitate, mai întîi a lumii fotbalului, ulterior o personalitate pur și simplu, pentru a-l putea afișa la știrile mondene și apoi în partea știrilor de interes general. Rezultatul e că, de vreo doi ani încoace, Gigi Becali face rating televiziunilor pe unde
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
Ar putea, la fel de bine, să însemne "pas". Fiindcă Negruzzi este un boier al refuzului, pe care revoltații și abstinenții de la societate interbelici și l-ar fi putut lua înaintaș. Cartea pe care o am în față e scrisă pe vîrste. Întîi, Cum am învățat românește, o năzbîtie de școală începînd ca un basm ("pe cînd uitasem că sîntem români și că avem și noi o limbă, pe cînd ne lipsea cărți și tipografie..."), care dă o idee despre ce va fi
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
se pune din ce în ce mai acut. Potrivit autorului, noua condiție a omului în epoca ciberneticii și a tehnologiei ultrasofisticate, o epocă în care creierul uman începe să-și găsească un concurent redutabil în calculatorul modern, este definită prin trei momente evolutive: "Mai întîi, ea s-ar defini prin inversarea raportului genetic și tehnologic om/mașină, așa cum se întîmplă în romanele lui Rudy Rugker, unde, după varianta deconstructivă inițială ființă umană? mașină, asistăm la un proces local reverse-engineering: mașină? ființă umană. Apoi, ea ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
text. Nu neapărat a lui Bogdan Ghiu, ci a felului în care Bogdan Ghiu este/va fi citit. Fără eforturi teoretice ineficace, fără etichete din ce în ce mai complicate. Dacă ar fi s-o citim întru totul onest, ar trebui s-o privim întâi ca pe un obiect firesc și cotidian. Dând, ireverențios, la o parte CD-ul audio. După care să putem spune, pe cont propriu, în lipsa ghilimelelor și a parafrazelor, că vorbim despre un poet în toată puterea contextului.
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
Gheorghe Grigurcu Înregistrăm și azi o poezie a satului suficient de extinsă care ar putea părea anacronică unui ochi înfierbîntat de perspectiva "globalizării" incluzînd un citadinism exclusivist. Oare am putea-o socoti anacronică în principiu? Ne îndoim. Mai întîi pentru că, oricît va fi supus unei reducții și unei restructurări în raza unui viitor prognozabil, mediul rural nu va dispărea. în al doilea rînd pentru că tema în chestiune reprezintă un magnanim depozitar al unor experiențe morale, al unor straturi de
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
sinonimice! treceți într-un tabel, pe o coloană, arhaismele și, pe altă coloană, neologismele! etc. Și mă gândeam: ce improprie și alienantă metodă de a trata un asemenea poem au găsit autorii manualului! Dacă aș fi elev și aș studia întâi manualul, nu aș mai citi în vecii vecilor poezia Floare albastră. Să reînvățăm să citim și să colaborăm pentru a reînvăța să citim, aceasta mi se pare prima urgență în momentul de față. (fragment dintr-o conferință ținută la Teatrul
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
unui individ, dar foarte puțini pentru istoria unui popor ca al nostru, ieșit dintr-o izolare de aproape jumătate de secol -, aș vrea să aflu cum vede istoricul Paul E. Michelson România anului 2006? Paul E. Michelson: - Să precizez, mai întâi, pentru cititorii revistei dumneavoastră, că din decembrie 1989 am venit în România mai în fiecare vară. Reamintesc, apoi, că în anii șaptezeci ai trecutului secol am lucrat doi ani și jumătate ca profesor la Școala americană din București, angajat prin
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
și mai profund istoria României citind, cum se spune, cu creionul în mână, "Istoria civilizației române moderne" de Eugen Lovinescu, un alt favorit al meu, care este literat. Eseul de sociologie "1907, din primăvară până-n toamnă", publicat de Caragiale mai întâi în germană, în ziarul "Die Zeit", spune lucruri amare, dar reale de România de atunci și, eventual, de folos pentru istoric. Sau: când predau istoria României din secolul XIX, referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
că, în secolul XIX, muntenii au evoluat mai mult sub raport economic... - îndeosebi, prin devenirea Bucureștiului capitală a Principatelor Unite... - Cu certitudine, acest fapt a fost important. Dar moldovenii și-au luat revanșa prin politic. Și ideile pașoptiste vin mai întâi din Moldova. Muntenii, începând cu 1848, au căutat să monopolizeze puterea și au izbutit. Apoi, liberalii, covârșitor, munteni, au fost mai mult la putere și n-au avut timp să filozofeze. - Firi pragmatice, de altminteri, necesare evoluției României moderne. - Așa
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
la televizor e limpede, cum tot atît de limpede este că proporțiile fenomenului nu pot fi mediatizate de instituțiile care trăiesc tocmai de pe seama acestei patologii sociale: posturile TV. Una peste alta, dacă televiziunea ne stăpînește mințile e pentru că, mai întîi, ea ne satisface niște nevoi intime și, în al doilea rînd, fiindcă o face mai repede și mai eficient decît alte mijloace. Nevoile acestea, prinse într-o enumerare succintă, ar fi următoarele: nevoia de semeni, nevoia de idoli, nevoia de
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
ăsta, care odată răspundea la întrebarea "ce se întâmplă" (în schiță, nuvelă, roman), ajunge, cu timpul și cu experiența "critică", să se confunde cu o idee, cu o concepție estetică, ori cu o abordare culturală. De pildă, reținem din Bubico întîi că un domn certat cu stirpea cîinească aruncă un cățeluș răsfățat din tren, doamna leșină ș.c.l., ș.c.l., pe urmă că e o ilustrare a proastei educații (cîinii, ca și oamenii...), pereche potrivită cu Dl. Goe și
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
Sorin Lavric Mai toate cărțile despre sex sînt proaste, și asta din două motive. Mai întîi pentru că din toate sensurile pe care le-a avut odată cuvîntul sex, memoria noastră nu mai reține decît înțelesul uzual al actului sexual. Că sexul poate avea și alte semnificații omenești, putînd de pildă să fie definit genotipic, fenotipic, hor-monal
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
dacă lui Dej i-a părut rău după cei sacrificați întru reușita comunizării României, ori, dimpotrivă a regretat și mâna de inși salvați, pentru ca genocidul să fie perfect. Că l-a ucis pe singurul dintre comuniști care afirmase că e întâi de toate român, asta rămâne o neînțelegere între doi naționaliști. Dar cum să nu fii naționalist când, la ordinele Moscovei, în Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, comuniste guverne până în vârful unghiilor fuseseră scurt spânzurate, la bănuială de titoism, iar dumnealui, Gheorghiu-Dej îl
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
în ultimul lustru al secolului trecut, admirabilul meu prieten: "România agonizează pe fundul gropii pe care i-a săpat-o fostul ei tiran local". Executat, spre rușinea noastră, de aghiotanții săi. Fie că în decembrie ^89 a avut loc mai întâi o lovitură de stat, fie că mai întâi o revoluție, apoi o lovitură de stat - apele se întrepătrund, purgatoriul tranziției a avut loc prin mijlocirea unor inși care au fost în postura de a-i prelua beneficiile, pe șleau de
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
prieten: "România agonizează pe fundul gropii pe care i-a săpat-o fostul ei tiran local". Executat, spre rușinea noastră, de aghiotanții săi. Fie că în decembrie ^89 a avut loc mai întâi o lovitură de stat, fie că mai întâi o revoluție, apoi o lovitură de stat - apele se întrepătrund, purgatoriul tranziției a avut loc prin mijlocirea unor inși care au fost în postura de a-i prelua beneficiile, pe șleau de a-și însuși averea României. Din mâinile Partidului
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
începînd din 1991 încoace, în ordine, următorii: Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanța Buzea, Emil Brumaru, Ilie Constantin, Angela Marinescu, Șerban Foarță și Gabriela Melinescu. Mai întîi, până în 1998, premiul s-a acordat doar pentru Opera Omnia, iar de atunci, sub egida Memorialului Ipotești, s-a acordat și pentru Opera Prima. Laureații primelor opt ediții au fost: Doru Mareș, Dan Bogdan Hanu, T.O.Bobe, Liviu Georgescu
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
oameni apare e una majoră. Cultura creștină a fost o astfel de cultură. ș...ț Și acum întrebați-vă: oare cultura noastră relativistă, hedonistă și postmodernă mai poate înlesni apariția unor asemenea caractere?" Ca cititorul să poată răspunde trebuie mai întîi să știe în ce anume a constat demnitatea celor doi Pascali, amănunt pe care, din lipsă de spațiu, îl rugăm politicos să-l afle singur. False informații JURNALUL NA}IONAL tipărește lunar așa-numitele "ediții de colecție". Ultima, din 15
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
asupra cărora Katherine Verdery își apleacă atenția sunt cu precădere Polonia, Ungaria, România și fosta Iugoslavie, lor adăugîndu-li-se, din blocul ex-sovietic, Rusia. Tezele autoarei noastre sunt simple și convingătoare, în ciuda aerului de corectitudine politică ce adie din tonul lucrării. Mai întîi, potrivit Katherinei Verdery, morții unei comunități nu sînt deloc morți, ei putînd influența în chip hotărîtor politica pe care o fac cei aflați în viață. Asta nu înseamnă că morții sunt vii, ci doar că imaginea lor, atunci cînd e
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
eroice șunt departe de a fi împărtășite de camarazii săi. Echilibrul aparent al situației se dezintegrează cînd Coști se decide să meargă să apere Televiziunea, din solidaritate cu revoluționarii și în ciuda consemnului. Gestul îl aruncă într-o aventură periculoasă, este întîi dezarmat de superiorul sau, ca apoi să fie reînarmat de una din gărzile patriotice, un individ cu o voce gîjîită care amintește de vocile paternalist-sobre ale mafioților italieni din filmele lui Coppola și Scorsese. Filmul ia turnură unui comics după
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
care nu-i ierta sărăcia nici faptul de a-i fi răpit-o pe singura fiică, de trei ori mai tânără ca el. Iar Joanei, mama mea în aceste împrejurări, trebuie să-i fi plăcut acel fiu misterios care mai întâi a speria-- t-o fiindcă avea șase degete la piciorul drept, dar imediat după aceea a emoționat-o pentru că era vânăt de frig, prost înfășat într-o manta impermeabilă. Oricât s-ar fi temut părinții mei să o enerveze pe
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
de exprimare e altul. Cu alte cuvinte, emoția trebuie să fie trecută prin filtrul unui ochi anticipator care prevede reacțiile cititorului. A scrie spre a transmite o emoție înseamnă a te pune în pielea cititorului încercînd să simți tu mai întîi ce va simți el mai tîrziu, atunci cînd îți va citi textul. Totul se petrece în imaginație și nu pe scenă sau, dacă există totuși o scenă, aceea e a imaginației scriitorului. Fără o asemenea presimțire inițială a efectului provocat
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
nu-i place mai nimic din Italia anilor '50-'70. E atît de scîrbit de ceea ce vede în jur că nu-și poate suporta dezgustul decît supunîndu-și țara unei critici totale. Pasolini nu suportă Biserica Catolică, și asta pentru că mai întîi e homosexual și, în al doilea rînd, pentru că e comunist. Pasolini nu suportă burghezia italiană modernă, și asta pentru că, în primul rînd, e comunist și, în al doilea rînd, pentru că trăiește cu nostalgia Italiei agrar-proletare de dinaintea lui Mussolini. În fine
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
halucinate din poemele sale reproduc siluetele de fum ale fantasmelor care îi bântuiau nu doar somnul de noapte, ci fuseseră ajutate să iasă în plină lumină a zilei, printr-o aromire a conștiinței diurne" (pp. 65-66). Această "explicație" are, mai întâi, un indice de generalitate care ne face să ratăm specificul artistic al lui Dimov. Care poet autentic nu este "conectat", într-o măsură sau alta, la rezervoarele mereu pline ale subconștientului? Autorul Cărții de vise se remarcă însă tocmai prin
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
ale secolului XX. Asemenea unei lumi complexe și unui model logic construit ireproșabil, cu toate componentele în stare de funcționare, opera lui Corneliu Baba dezvăluie o topografie clară și un traseu de lectură la fel de limpede. Construcția sa artistică are, mai întîi, o componentă exterioară, obiectivă, care se înscrie în ordinea naturală a creației, și anume peisagistica. Ea este cadrul cel mai larg, orizontul primordial în care viața proiectată simbolic se naște, se consolidează și apoi se diversifică, întocmai ca în scenariul
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]