5,014 matches
-
etc. Cauciucul natural are o rezistență bună la rupere și la uzură. Folosirea sa pentru garnituri de etanșare este limitată datorită incompatibilității cu hidrocarburile și datorită faptului că își schimbă proprietățile la temperaturi ridicate. Cauciucul sintetic are mult mai multe întrebuințări decât cel natural. Cauciucul siliconic are o bună rezistență la baze, acizi, ozon și moderată la uleiuri. Petrolul, parafina și uleiurile minerale provoacă umflarea și înmuierea cauciucului sintetic. Are o bună comportare atât la temperaturi scăzute (-60oC) cât și la
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Lucian Blaga care, reluând tema pusă de noi și discutând-o cu remarcabile vederi personale, a deschis prin ea o perspectivă de înțelegere sistematică a culturii ortodoxe. De la dânsul însă termenul acesta a trecut oarecum în popularitate prin entuziasta lui întrebuințare de către tinerii publiciști, care drept vorbind nu prea știu ce înseamnă. Căci într-adevăr ideea sofianică e legată de anume subtilități teologice, care au fost de natură să-l inducă în eroare pe un metafizician de mare înălțime ca Pavel
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iar în noi există subiectiv ca răsfrângere de imagini, de reprezentări și de idei. „Lucrurile, zice Maxim Mărturisitorul, sunt în afară de minte, iar reprezentările lor sunt așezate înlăuntru; deci într-însa te folosești de aceste reprezentări bine sau rău; căci greșitei întrebuințări a reprezentărilor îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”(Maxim Mărturisitorul: Centuria II 31, în Filocalie, vol I). Sfântul se leapădă de lumea din afară prin lepădarea de reaua întrebuințare a gândurilor despre lume. Tocmai de aceea, lupta cea mai crâncenă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
răsfrângere de imagini, de reprezentări și de idei. „Lucrurile, zice Maxim Mărturisitorul, sunt în afară de minte, iar reprezentările lor sunt așezate înlăuntru; deci într-însa te folosești de aceste reprezentări bine sau rău; căci greșitei întrebuințări a reprezentărilor îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”(Maxim Mărturisitorul: Centuria II 31, în Filocalie, vol I). Sfântul se leapădă de lumea din afară prin lepădarea de reaua întrebuințare a gândurilor despre lume. Tocmai de aceea, lupta cea mai crâncenă a ascezei creștine e lupta cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însa te folosești de aceste reprezentări bine sau rău; căci greșitei întrebuințări a reprezentărilor îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”(Maxim Mărturisitorul: Centuria II 31, în Filocalie, vol I). Sfântul se leapădă de lumea din afară prin lepădarea de reaua întrebuințare a gândurilor despre lume. Tocmai de aceea, lupta cea mai crâncenă a ascezei creștine e lupta cu sine însuși, adică cu propriile idei pătimașe în legătură cu lumea. Izolarea monahală nu e deci inadaptabilitatea iscată din conformația organică a geniului, ci izolarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
urzica" - n.n.]) pentru a denota un proces mai abstract (a aborda o problemă dificilă). În acest sens, expresiile idiomatice reprezintă, sub raport structural și semantic, construcții complexe care sunt creative în mod intrinsec."; (b) "Variația unei construcții idiomatice într-o întrebuințare specifică implică o creativitate variațională [...]. Expresia idiomatică în întregul ei e manipulată ca o configurație mentală pentru a fi adaptată (împreună cu substructurile sale) la cerințele comunicative provenite din contextul specific de întrebuințare."122 În această dublă caracterizare, ce concepe "creativitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
intrinsec."; (b) "Variația unei construcții idiomatice într-o întrebuințare specifică implică o creativitate variațională [...]. Expresia idiomatică în întregul ei e manipulată ca o configurație mentală pentru a fi adaptată (împreună cu substructurile sale) la cerințele comunicative provenite din contextul specific de întrebuințare."122 În această dublă caracterizare, ce concepe "creativitatea idiomatică" drept un rezultat al "interacțiunii" dintre "creativitatea intrinsecă" și "creativitatea variațională", există mai multe confuzii, care provin, în general, din absența unei discriminări riguroase între planurile "conținutului" lingvistic. Mai întâi, e
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul public românesc actual, textemul caragialian beneficiază de o largă întrebuințare, căreia i se pot găsi două explicații. Pe de o parte, renumerație reprezintă un caz în care autoritatea textului dramatic s-a impus uneori cu o forță mai mare decât a diverselor dicționare ale limbii române, astfel încât forma greșită a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care susțin gîndurile lui Pascal. În siajul celor narate ar fi binevenită o întoarcere la Tudor Vianu și la prima monografie dedicată poetului, în care observă preponderența de care se bucură substantivul în vocabularul lui. Barbu este foarte parcimonios în întrebuințarea adjectivului și chiar a verbului. Verbul exprimă în adevăr mișcarea, o calitate a relativului. Adjectivul, la rîndul lui, corespunde însușirilor superficiale și schimbătoare ale lucrurilor, "calităților secundare" despre care vorbea Locke. Substantivul este însă prin imuabilitatea realităților pe care le
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de bunii îngeri, îi înfățișează păcatele sale prin cuvînt, vorbe deșarte, convorbiri zadarnice, vorbe obscene, batjocori, luarea în rîs a lucrurilor Sfinte, cîntece lumești, cîntări pasionate, rîs, ș.a. A doua vamă este aceea a minciunii: orice minciună, călcare de jurămînt, întrebuințarea Numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute înaintea lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea Duhovnicului... A treia vamă e aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
credit care urmează să fie restituită în anul respectiv - numită uneori și amortisment -, plus dobînda anuală), nu mai puțin în ce privește pericolul deturnării biletelor ipotecare de la adevărata lor menire: plata datoriei flotante (cuprinzînd datorii din împrumuturi pe termen scurt - n.n.), și întrebuințarea lor pentru plata de dobînzi la datorii oculte și pentru cheltuieli ordinare ale bugetului, avînd drept rezultat final, un dezastru financiar. Banca de scont și circulație, articolul publicat pe 30 aprilie 1880 în "Timpul", este o consistentă lecție de economie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai bine organizate. Lucrul nu e tocmai așa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e chestiunea principală, ci întrebuințarea productivă sau neproductivă pe care el o face din acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susține luxul claselor guvernante, fie pentru necesități politice chiar, în disproporție cu însemnătatea și puterile unei țări, banul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
crispare. 3.4.2. Poziția de bază - imitarea poziției de bază cu flexarea puțin exagerată a genunchilor și cu aplecarea în față a trunchiului; - schimbarea repetată a pozițiilor de bază specifice loviturilor executate cu forehand-ul și cu backhand-ul. - întrebuințarea în antrenamentele fizice a unor jocuri sportive sau dinamice, care să solicite menținerea prelungită a poziției flexate a genunchilor (baschet, handbal, fotbal); - diferite forme de sărituri din ghemuit în ghemuit. Greșeli - flexarea insuficientă a genunchilor; - inversarea poziției picioarelor; - insufucienta aplecare
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
teama și conflictul deschis cu celălalt, indivizii înțeleg cum să folosească propria libertate și începe procesul de maximizare a avuției. Avantajul acestei maximizări este bunăstarea finală a societății. Pentru a deveni funcțional, capitalismul mai reclamă: diviziunea muncii, existența, acumularea și întrebuințarea capitalului, progresul bogăției, trecerea de la sistemul mercantilist la cel comercial și, respectiv, un mod specific de gestionare a veniturilor publice. Efect al diviziunii muncii, "creșterea exponențială a cantității de muncă pe care același grup de oameni este capabil să o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trebuie să prețuiască literatura pentru că este ceea ce este; ei trebuie s-o evalueze prin prisma și după mărimea valorii ei literare *1. între natura, funcția și evaluarea literaturii trebuie în. mod necesar să existe o strânsă legătură. Rostul unui lucru - întrebuințarea lui obișnuită, sau principală, sau cea mai potrivită - trebuie să fie acela pentru care este menit prin natura (sau structura) lui. 316 Natura lui este, potențial, ceea ce este, în fapt, funcția lui. Lucrul este ceea ce poate face; și el poate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure în afară de cercul propriu al "limbei". Și Linguistica, după cum vom vedea altă dată, poate fi medicală sau agricolă, dacă se apucă cineva a trage din analisa cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei. Cât de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
interesul dramatic și lărgește sensul cugetător al acordurilor.” Referitor la pedalizare, Neuhaus spunea: „a nu utiliza deloc pedala este o excepție de la regulă, a o utiliza în permanență, dar judicios, aceasta este regula”. „Coloritul creat prin pedală, în diferitele ei întrebuințări, se poate asemui cu gama de tonuri verzi dintr-o pictură. Potrivite cu știința planurilor și cu nuanțare bogată, tablourile ne pot comunica senzația aerului, a respirației, prin urmare a vibrației. Tot așa și pedala, acordată cu vocabularul sonor, îi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea periferiei, ci a inovat în materie de curente literare, situarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
legislației actuale privind protecția consumatorilor o are „Ordonanța privind protecția consumatorului” ce are statut de lege. GAZUL METAN ȘI INTERACȚIUNEA SA CU MEDIUL Gazele naturale sunt combustibili cu o putere calorică între 5.000-13.000 kcal./ m.c., având multiple întrebuințări în industrie, ca materie primă și chimie, pentru îngrășăminte chimice, negru de fum, cauciuc sintetic, materiale plastice, fire și fibre sintetice. Ele reprezintă un amestec de hidrocarburi, cu predominarea metanului, în proporții de 69% (CH4), de origine organică conturat în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
în vremurile din ur-mă, unii se vor lepăda de credință ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor, abătuți de fățărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, în-semnați cu fierul roș în însuși cugetul lor. Ei opresc căsătoria și întrebuințarea bucatelor, pe care Dumnezeu le-a făcut să fie luate cu mulțumire de către cei ce cred și cunosc adevărul. Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună; și nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulțumiri, pentru că este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Eminescu. Regele gîndirii, cum îl caracteriza Maiorescu, poetul și gazetarul au devenit, rînd pe rînd, valori de la care s-au revendicat și prin care s-au legitimat multe personalități, multe și contradictorii atitudini sociale, culturale și politice. Eminescu mod de întrebuințare În funcție de spiritul timpului (Zeitgeist) sau de interesele/opțiunile ideologice ale unor grupuri ori personalități izolate, imaginea îndeosebi a gazetarului Eminescu a fost mereu schimbătoare. Pragul dintre veacul al XIX-lea și cel de-al XX-lea ne-au arătat un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de Nae Ionescu sau Nicolae Iorga? Altfel spus, cu termenii eseistului Noica, "care anume sînt articolele ce prind pe cititor" și, am adăuga, prin ce reușesc o atare acroșare? Interesat mai degrabă de efectele pe care le produce o anume întrebuințare a limbajului, Noica punea fără ezitare un diagnostic de pragmatică a receptării: "Articolele care prind cel mai mult; care nu se cer, poate, dar care se gustă sînt cele care lovesc. Nu cu necesitate cele polemice; nu neapărat cele încărcate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de filosofia analitică anglo-saxonă a vremii. Noica nu era preocupat atunci, cum nu va fi nici mai tîrziu, de studiul limbajului, ci mai degrabă de cercetarea limbii, a temeiurilor și încărcăturii sale culturale, poate singurele dimensiuni invocate în gesturile de întrebuințare a limbajului (deceniul șase al veacului douăzeci a fost, însă, pentru Noica, unul al înscenărilor judiciare și al spațiului carceral în care a supraviețuit ani buni din viață). Pragmatica nu era, așadar, o grilă uzuală pentru filosoful român, trimiterile sale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
toate acestea, desfășurate în registrul unei regii în care mereu rămîne un rest, țin, după Noica, de cuminecare. În cele din urmă, cuminecarea este chipul esoteric pe care-l are limba unei comunități, mai exact: politropia sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de sensuri. Cuminecarea este, pentru Noica, un sinonim al polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se întîmplă și cu tehnicienii cînd vor să-și materializeze invențiile și să le confere o valoare civică, politică și socială. Prin urmare, o primă concluzie: calitatea de intelectual nu este funciarmente legată de profesie, ci ea provine dintr-o întrebuințare a profesiei, cum tot așa de bine e generată de depășirea cadrului profesiei ca atare prin și pentru idei. Ceea ce relevă în fond, toate acestea, afinitatea structurală cu tradiția antică. Numai că perioada modernă avea să aducă o ruptură cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]