2,810 matches
-
parfum frais de la toilette récente. Et Duroy cherchait à deviner, croyait voir le corps jeune et clair, gras et chaud, doucement enveloppé dans l'étoffe moelleuse" [Maupassant, Bel-Ami, p.42]. Impresiile pot fi transmise explicit sau doar lăsate să se întrevadă, prin performarea individuală, în mimica. Expresivitatea facială, folosită într-o sintaxa corporală, este întotdeauna bine alcătuită: "Oh! ce petit sourire, comme îl me troubla." [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Quand je la revis, elle eut pour moi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deci politic corecte. Spre sfârșitul acestei viziuni cuprinzătoare și sumbre, Bloom revine la chestiunea limbajului, pentru a-i semnala locul crucial în întregul său proiect: „Am încercat să ofer schița unei arheologii a sufletelor noastre așa cum sunt ele”. Iar soluția întrevăzută de autor pentru grava criză a spiritului american este, în mod paradoxal pentru cineva care vituperase istorismul (confundându-l oarecum cu istoria, până la urmă), recursul la istorie, chiar dacă nu e vorba de istoria pozitiviștilor: Avem nevoie de istorie nu ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Părea să existe un consens în epocă privitor la caracterul feluritelor edificii: roman pentru administrație, bizantin pentru biserică. în anii patruzeci însă, sub spectrul războiului și al propagandei regimului antonescian, pare că asemenea ambiguități sunt menite să dispară. Cum regimul întrevede ca posibilă (deși nu realizează niciodată) o axă latină - în interiorul, dar încă mai plauzibil în afara Axei militare - cu Italia și Spania, este de înțeles de ce acest accent apăsat și exclusiv pe componenta latină a originilor poporului român, cele care i-
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, T. explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
originară dintre spirit și materie. În starea de acum, spune Poe, prizonier al "rațiunii convenționale", i.e., știința, acesta a uitat, aproape cu totul, de tărâmul de care aparține cu adevarat, și numai printr-un fel de anamneza platonica, îl poate întrevedea uneori: Noi umblam, printre destinele lumii în care trăim, înconjurați de Amintirile firave, dar totdeauna prezente ale unui Destin mai vast - foarte îndepărtat din timpul trecut, si infinit de înfricoșător [...] Le cunoaștem doar că amintiri [s.n.]33. Deocamdată, Omul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Securitate al ONU, și așa mai departe. Succesul durabil al acestor modalități specifice de comunicare politică se baza pe reacția euforică a participanților, șocați de transgresiunea programată și complicizați prin faptul că li se conferea privilegiul și încrederea de a întrevedea arcanele puterii. Ceaușescu însuși se întâlnește intermitent cu grupuri specializate: ingineri, istorici, medici, scriitori etc., asimilați în acest mod simbolic unui activ de partid de rang mediu. Corelativ, vârfurile vieții academice și universitare își pierd însă toate privilegiile materiale din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
urmează în Poet-poetă pe imitatorii marchizului de Sade și, dintr-un imbold echivoc, înmulțește paginile licențioase, eșuând în intenția de a sugera o trăire supremă, în care frumosul, iubirea și moartea să fuzioneze într-un tot. Palide calități stilistice se întrevăd în câteva pagini din Copil din flori. Ambele cărți au fost considerate de autor ca „erori ale tinereții” și așa și sunt, raportate la scrierile dintre 1906 și 1910. Între acestea, Urlătoarea este o cuminte povestire vânătorească, într-o scriitură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
dar asigurând sublinierea primejdiei care îl pândește pe eroul pozitiv (ceea ce sporește interesul dramatic); fără a minimaliza puterea adversarului; - uneori, deznodământul este tragic; e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința generoasă a ascultătorilor. Motive: 1. motivul recunoașterii fratelui (surorii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională" a unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după schema marxistă, principiul luptei de clasă, teoria marxistă a statului văzut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau să le determine să se căsătorască, provocând astfel tensiune în societatea obișnuită cu anumite cutume ancestrale, la care nu putea renunța ușor. Cât despre nefericiții protagoniști, este greu să hotărâm dacă s-au purtat bine sau rău, nu putem întrevedea nici intenția autorului, fie de a-i înfățișa ca pedepsiți pe drept cuvânt pentru acțiunile lor, fiindcă au încălcat niște reguli cunoscute de către comunitatea din care făceau și ei parte, fie de a-i înfățișa ca victime ale unor forțe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sus, după George Potra. În textul original sunt două cuvinte tăiate, astfel:” S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei /vechi?/ maladii sifilitice /,?/ ce l-ar fi isbit / în/ acum 10-12 ani.” Se citește relativ bine vechi, se întrevede virgula iar în este clar tăiat după ce a fost scris. Călin L. Cernăianu iarăși nu vede textul pe care-l supune expertizei; oare procedează mecanic, adică nu compară cuvinte cu sensuri ci semne, liniuțe, bastonașe, ovale?! Cum citim, totuși și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însuși, trebuia să se încheie cu „Rugăciune”, așa cum încheie Titu Maiorescu o ediție târzie a sa, ca gest (cerere, rugare) de iertare creștină pentru că discută cu atâta insistență divinul feminin. E multă remușcare pentru hybris la Eminescu, abia dacă se întrevede curajul, clipa de a cugeta pe când „anii de păreri de rău” sunt pregnanți; această penitență este de sorginte creștină. Altfel, să ne amintim de „Venere și Madonă”, versul: „Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin”. Aici poetul intră de-a dreptul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în ce stare ajunsese cel mai profund poet al Românilor ,,care știa să găsească cuvântul propriu ideei, și cuvântul viril, muzical și colorat, și care dedea poeziei lui o voluptate sensuală, un fel de melodie ascunsă ce te face să întrevezi lucruri pe care ea nu le spune“. Trei zile după aceasta, aflai din ziare că, în urma unei certe violente cu alt bolnav, atins de delirium tremens, „pentru o bucată de pâine”, Eminescu a fost lovit cu un pietroi, drept în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
metamorfoză a soarelui la zenit care ia formă ofidiană, ascunzându-se în măruntaiele pământului, până la o nouă răsărire.340 Lunar și teluric, în același timp, cu puteri de regenerare și fecundatoare, nemuritor și în continuă metamorfoză, șarpele este "izvorul înțelepciunii, întrevede viitorul" care deschide calea spre realitățile transcendente.341 b. Imaginea spațiu-timp În mitologia românească, șarpele se înfățișează în trei ipostaze mitice: șarpe propriu-zis, balaur, zmeu: "între aceste trei ipostaze există o filiație mitică și o transsimbolizare mitologică de ordin ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care era în contrast cu un curs cu totul obișnuit al dezvoltării intelectuale. În copilărie, nu s-a distins prin abilități deosebite. În casa părintească apărea, dimpotrivă, drept mediocru în raport cu însușirile excepționale ale fraților și surorilor sale. Nu a lăsat să se întrevadă nici una din înzestrările muzicale și literare timpurii ale acestora. Mai mult, timorat de standardele artistice foarte înalte din familie, nu a învățat, spre deosebire de frații și surorile sale, nici un instrument muzical și nu s-a lăsat ispitit, ca mulți alți adolescenți
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din prizonierat. Ruptura deplină cu viața burgheză o va consfinți prin două decizii: donează întreaga moștenire care îi revenea din partea tatălui 48 surorilor Hermine și Helene și fratelui Paul; renunță la studii și la cariera academică, acea carieră care se întrevedea înainte de război. Încă în septembrie 1919, se înscrie la cursurile seminarului pedagogic din Viena. Familia era șocată. Multora din cei apropiați le era greu să și dea seama că după experiențele pustiitoare ale războiului și cele pe care i le-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
anului 1931. Atunci a obținut, cu ajutorul lui Moore, să fie scutit pentru un an academic de obligațiile didactice obișnuite, pentru a se putea concentra pe deplin asupra explorării ideilor care îi pluteau în fața ochilor. Este momentul în care Wittgenstein a întrevăzut noi obiective și căi noi ale reflecției filozofice. Ele reprezentau, sub multe aspecte, o ruptură cu acea orientare a gândirii care își găsește expresia în opera lui de tinerețe. Și, în acest sens, un nou început. Filozofia Tractatus-ului reprezintă un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
te adresezi, de fapt, vinului din el, și nu conștiinței sale. * „Cei ce imită exagerează Întotdeauna.” (Francesco Orestano) Pentru că „imitația” nu poate reproduce unicitatea/originalitatea sufletească, și de aceea o schimonosește. „Cearta se preface În luptă cînd la capăt se Întrevede biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante Înseamnă a fi tot atît de mare ca el.” (H.de Balzac) Poate pentru faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și se desfășurau fără nici un respect pentru legi, fie ele Divine sau umane“ (t. n.) este fondatorul dreptului internațional. în același secol, statele europene centralizate au început să arate un interes deosebit pentru coloniile din Lumea Nouă și din Asia, întrevăzând beneficiile economice pe care le puteau aduce aceste noi tărâmuri; Olanda, Spania, Portugalia, Anglia și Franța au declanșat o adevărată cursă pentru descoperirea de noi teritorii, în timp ce pe bătrânul continent se desfășura competiția pentru ocuparea poziției de putere centrală. Spania
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André, 2003, p. 207)67. Ca semn de vitalitate limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea nu alimentează și nu păstrează iubirea, ci provoacă o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
va căpăta un relief deosebit. Și mai semnificative sunt Însă repetările aspectelor: de exemplu, o conjuncție (sau oricare alt aspect) Între Soare și Lună se repetă la fiecare 19 ani În Revoluția Solară. Și aici, repetările vor lăsa să se Întrevadă un an important. Este de la sine Înțeles că Revoluția Solară reclamă o oră de naștere fiabilă și nu trebuie niciodată interpretată separat de tema natală și de tranzite. Fără a dori să tratez În amănunt acest subiect, care ar reclama
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ideal sau pentru o idee. Personalitatea senzitivă diferă de precedentele. Personalitățile senzitive sau sensibile, sunt „acele naturi care nu numai că sunt profund impresionabile de experiențele trăite, ci care le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4) Personalitățile psihastenic-obsesionale sau compulsive În această categorie de personalități anormale sunt incluse următoarele aspecte psihopatologice: personalitatea psihastenică (P. Janet), personalitatea obsesională sau compulsivă, personalitatea anancastă (K. Schneider), caracterul anal (S. Freud). Vom prezenta în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o artă, poate fi, dacă nu învățată, cel puțin desăvârșită printr-o lungă sârguință. Caragiale dezvoltă această sârguință fără încetare, făcând din artă principalul conținut etic al vieții sale; el este un „meșter“, care sub aparențele ușurinței ne lasă să întrevedem legea severă a artei sale. 2. O noapte furtunoasă - cea dintâi comedie politică 2.1. Dumitrache Titircă - „exponent al unui fel de pre-capitalism patriarhal“ Începem opera dramaturgică a lui Caragiale cu prima sa comedie, O noapte furtunoasă sau Numărul 9
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
același personaj, a uneia și aceleași scrisori. Remarcăm că totul este condus cu o mână expertă; valorile teatrale ale capodoperei nu sunt amenințate de un asemenea deznodământ, deoarece comedia nu trebuie să alunece pe făgașul dramei. Din acțiunea piesei se întrevede și o altă trăsătură a protagonistei: pasiunea pentru politică. Zoe nu e numai soția șefului organizației guvernamentale județene și amanta prefectului, ea este o femeie puternică, dispusă să lupte împotriva prefectului și a partizanilor lui pentru a impune candidatura lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]