3,157 matches
-
străduim” să ni le apropiem și Își găsește locul firesc undeva la mijloc. Nici În mare, unde nu ne simțim chiar În largul nostru, nici - se va vedea În alt capitol - În vârful muntelui, căci ambele reprezintă negentropie și ne șochează deci pe termen lung, ci pe plaja nici așa, nici așa. Dar nisipul nu provine doar din munte, ci și din mare. Cum? Grație Vieții, biologice de astă dată care, după ce se negentropizează pe sine, ordonând Într’o cochilie dezordinea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primită, iar animalul tot În totalitate un consumator al energiei chimice. Iar dacă ne gândim și la nevoile sale de menținere a unei temperaturi normale chiar sub arșița Soarelui, nu putem ocoli ideea unui proces similar fotosintezei și la animal. Șochez? Ne imaginăm cumva un animal verde? Dear fi fost așa, Viața ar fi Încetat, paradoxal, demult, toți fixând energia chimică dar nimeni consumândo. Dar să revenim la răcoare. Animalele au necesități destul de stricte În ceea ce privește temperatura. Cele inferioare suportă limite destul de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spune că Alain a fost, în Europa, un exponent al reacției proprii spiritului ,,școlii tradiționale" în fața școlii axate pe interesul copilului. Citite după mai bine de șaizeci de ani de la scrierea lor, părerile despre educație ale lui Alain continuă să șocheze pe unii, mai ales pe aceia care nu sînt străini de literatura pedagogică din secolul XX, și să confirme părerile altora ale acelora pe care i-am putea numi tradiționaliști. Alain exagerează, de cele mai multe ori, tezele educației noi, mai ales
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu multe probleme similare, pentru observatorul din afară al perioadei diferențele erau profunde. Deosebit de evidente erau formele exterioare a două civilizații contrastante. În ochii europenilor educați, Imperiul Otoman era un stat înapoiat, chiar barbar. Observatorii de acest fel erau extrem de șocați de ușurința cu care erau executați, de obicei prin strangulare sau decapitare pe loc, oficialii sau generalii care eșuau sau stîrneau antipatia sultanului. Poarta avea și obiceiul ca, după declararea unui război, să-i întemnițeze pe ambasadorii și pe reprezentanții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai mare era prezentat de faptul că sprijinul Rusiei urma să fie cu siguranță acordat slavilor din Balcani, în primul rînd bulgarilor. Ca și guvernele habsburgic, britanic și român, liderii greci se opuneau creării unor state slave întinse. Ei fuseseră șocați de deciziile luate la conferința de la Constantinopol, care stabilise includerea în provinciile bulgărești a teritoriilor considerate de ei drept grecești din punct de vedere etnic. Naționaliștii înflăcărați erau convinși că Macedonia, Epirul, Tesalia și Tracia aveau o populație covîrșitor grecească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un ecou, a reacționat pozitiv, a izbucnit în urale, orchestra a început un marș triumfal și episodul straniu, ridicol, a fost îngropat în entuziasm, a părut dat uitării. Doar a părut. Căci, imediat după manifestația oamenilor muncii, Gârmoci și Fanache, șocați de incalificabila întâmplare, s-au retras într-o ședință ca să decidă cum să procedeze cu nebunul de Toma: să-i dea doar o mamă de bătaie și atât, sau să-l aresteze și să-l trimită la dracu-n praznic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dar a refuzat să vină să pună o ștampilă, așa cum au cerut cei din vama din dreapta Prutului. Am fost nevoit să las icoana la Palatul Culturii, urmând să revin în zilele următoare să rezolv situația. Măicuța Natalia a fost mirată , șocată chiar de absurdul gest al vameșului și nu-i venea a crede că românii pot face așa ceva românii să i-o dea și tot românii să i-o ia? A trecut vama plângând și nu-i venea a crede, nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cum obișnuia cu angajații de la firmă. La ce altceva să se fi gândit contabilul? După ce s-a trezit ud și lipicios, deoarece colega de serviciu îl stropise, ca să-l trezească din leșin, cu Pepsi light, domnul Coteț a ieșit încă șocat în stradă și, în loc să se ducă la Natalia, amanta cu care se întâlnea marțea între orele patru și șase după-amiaza, când bărbatul Nataliei avea ședință de consiliu, s-a dus glonț la Casandra, cu care se întâlnea numai vinerea, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
luni te-am întrebat ce-ai făcut duminică, din obișnuință, dacă nu din politețe pur și simplu. și tu mi-ai povestit ce-ai făcut duminică, iar eu am ghicit ce aveai să faci marți... și nu am fost deloc șocat la gândul a ceea ce aveai să faci marți, te rog să mă crezi, căci altfel amorul meu propriu ar suferi! La un moment dat ți-am propus să mergem la cinema de la nouă seara până la miezul nopții și mi s-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
imediat. După ce am sunat și mi s-a deschis, încă din hol am văzut-o pe Alice, în dezabie, bântuind prin sufragerie, despletită și cu chipul congestionat de plâns. — S-a prăpădit Mihai! S-a prăpădit Mihai! N-am fost șocat de veste, pentru că deja știam... Am fost șocat însă de felul cum arăta Alice: era mai mult decât suferința și jalea, era nebunia! Iar Mișu și Ticki stăteau paralizați în jurul ei, ca două stane de piatră. De aceea mă chemaseră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
deschis, încă din hol am văzut-o pe Alice, în dezabie, bântuind prin sufragerie, despletită și cu chipul congestionat de plâns. — S-a prăpădit Mihai! S-a prăpădit Mihai! N-am fost șocat de veste, pentru că deja știam... Am fost șocat însă de felul cum arăta Alice: era mai mult decât suferința și jalea, era nebunia! Iar Mișu și Ticki stăteau paralizați în jurul ei, ca două stane de piatră. De aceea mă chemaseră atât de urgent: să fiu acolo, de față
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din verile de mai târziu am văzut cadavrul unei tinere femei la cimitirul săracilor. Asta m-a făcut să-mi pierd iluzia că nimeni nu te poate îneca fiindcă nu există cuvânt pentru cadavrulînecatului în limba română. Leșul m-a șocat, și pentru asta am răsplătit-o pe moartă cu două cireșe. La unul dintre prietenii mei făcuseră iarăși o percheziție în timp ce lipsea de-acasă. și din nou înscenaseră percheziția la domiciliu ca pe o spargere. Cunoșteam bine jocul care se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
asemănător cu cel aplicat de naziști în lagărele morții, în care singurul punct luminos era familia: soția și copiii lui dragi. Momentul dramatic al arestării tatălui ne-a impresionat profund pe noi, copii, dar în mod cu totul deosebit a șocat-o pe mama, care se afla într-o postură delicată, fiind însărcinată în luna a opta. Dacă s-ar fi supus unui control medical de specialitate, în mod sigur i s-ar fi prescris o anumită medicație atât pentru protecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
știind Dar noi am jucat și eu am pierdut Cer moartea". Pierre Drieu la Rochelle, Recit secret, în Jurnal, 1944-1945, Gallimard, 1961. Ultimele rânduri scrise de Drieu la Rochelle, înainte de sinucidere. Există anumite aspecte din istoria intelectuală a Dreptei care șochează prin brutalitatea adevărului și prin fascinația periculoasă a abisului negru a unor adevăruri și (pseudo)adevăruri interzise astăzi. 19 octombrie 2001 Vizitez, împreună cu Anna, orașul Fribourg. Oraș (aproape) bilingv, având un șarm desuet, așa cum este el cocoțat pe un imens
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
felină, care aleargă suta de metri în câteva secunde. În fiecare săptămână, aceștia se afișează ostentativ cu o altă blondă canadiancă, lată în umeri și în șolduri québecoise-ele sunt demne urmașe ale puternicei rase normande. Nu faptul în sine mă șochează, cuplurile interrasiale, cum se spune în limbaj politic corect, erau numeroase și la Geneva; mai mult, a cunoaște un african înainte de căsătorie era chiar un fel de sport național printre tinerele helvete. Mi-a atras atenția pasajul de inițiere și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ce e vorba și să creadă că poți face avere din traduceri. Ideile greșite se înfiripă ușor și se dizolvă greu. Dar mai vreau să povestesc un episod, simt nevoia, deși nu prea se leagă de subiectul nostru. M-a șocat foarte mult ceva ce-am citit în Observator cultural. A avut loc sărbătorirea lui Norman Manea pentru împlinirea a șaptezeci și cinci de ani. La New York s-a desfășurat o festivitate la care au participat Philip Roth și alți scriitori. S-au
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
într-un târziu se aprinseră luminile și din compartimentul alăturat apăru un tip mărunțel, în pijama, care mă luă la fix într-o română veselă, întrebându-mă „ce mai faceți?... Ce mai face revista Cinema...?” - și, pentru a nu mă șoca, probabil, prea violent, mi se recomandă - „Enescu de la agenția economică din Moscova...” - continuând cu „ce mai face Catrinel?... ce bine scrieți! Eu, fără Cinema nu plec nicăieri...”. Până să pot încropi două fraze inteligente, omul se afla deja în capătul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
atunci, dă-i și sărută-te ! Tipa știa să sărute de nu se poate, iar eu m-am luat după ea. Dincolo de bucuria că, în sfîrșit, am făcut o și de plăcerea fără precedent pe care o simțeam, am fost șocat de cît de tare se simte o mustață care, altfel, aproape că nu se vede (fata era brunetă și avea o vagă umbră pe buza de sus). Apoi chestia cu ochii : eu îi închideam, așa cum văzusem prin filme, dar, cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nea nu este nici literatură, nici pictură, nici critica acestora. Televiziunea înseamnă imagine și, în plus, imagine în mișcare, dinamică. La aceasta trebuie adăugată o altă categorie esențială: spectaculosul. Publicul cere să vadă un spectacol spec taculos, cere să fie șocat. Acesta este, de fapt, cel mai greu lucru, pentru că aici nu prea există rețete. Nu este, deci, de-ajuns să faci un număr de striptease pentru a atrage atenția (Florin Că linescu, poet și el cândva, na obținut deloc un
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
atrage atenția (Florin Că linescu, poet și el cândva, na obținut deloc un plus de audiență când, exasperat probabil de ratingul mic, șia dat hainele jos de pe el la emisiunea pe care-o avea la Tele 7 abc). Ce să faci ca să șochezi publicul? Sunt sigur că scriitorii sau artiștii, cu inventi vitatea carei caracterizează, vor găsi răspunsul potrivit la această întrebare. (2003) Cultura - handicap sau înjurătură Am mai scris despre felul aberant în care e privită cultura de mulți oameni de televiziune
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
2001). Despre volumul Rod III, scriitorul Marin Preda afirma: „Din zecile de volume de poezie care ne vin, deodată am auzit o voce obsedată de un singur sentiment cântat cu o mare adâncime și forță de expresie... Cititorul poate fi șocat de unicitatea sentimentului, dar în cele din urmă, câștigat și emoționat. O adevărată voce de mare poet.“ Este autorul volumelor de proză Pentru Marin Preda (Ed. „Timpul“, 1996) și Timpul asasinilor, în colaborare cu Stela Covaci (Ed. „Libra“, 1997). A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
să crezi ce vrei tu. - Dar eu nu simt că suntem în doi, că formăm un cuplu, mă simt ca o femeie părăsită, neprotejată, neglijată. - Nu!? Atunci du-te lângă trotuar, ridică-ți rochia și spune ce îți trebuie. - Mă șochezi! - Dacă ești o momâie proastă! Apoi nu se mai uita la ea. Expresia de pe fața ei era una de crispare, cumplită și nimeni nu ar fi reușit să o descifreze. Avea un surâs de înger clocotind cu fața roșie de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
crescuse și pe ea altcineva. Acum îi venise rândul să facă și ea la fel. Ea nu cerea multe de la viață, doar înțelegere și iubire. Nu avea nimic de a face cu bogăția. Vroia să simtă fiorul dragostei, să fie șocată, să tremure în torentul iubirii, să cunoască puterea dragostei adevărate, să se bucure de o iubire completă și durabilă. Amintirile vechi din trecutul lor de odinioară vor trebui să rămână în urmă, iar dacă zorile dimineților îi vor prinde îmbrățișați
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
doua zi la careu era scoasă în față și dată ca exemplu negativ. Își mai aminti când era însărcinată cu Nicky și venea la o prăjitură, iar Carlina îi spusese că va avea un băiat și-i mângâiase burta. Era șocată până în adâncul sufletului, se clătina de parcă ar fi primit o lovitură în obraz sau în inimă. Ce surpriză îi oferise? În momentul acela de stânjeneală îl vedea pe Valentin ca pe unul care avea nevoie să fie salvat, îi părea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cuprinde ca întotdeauna o arborescență de argumente (care sunt, toate, juste) ; printre rânduri, sugestia cu care mă flatați că aș putea oferi (eu, cel retras de bunăvoie departe de lumea dezlanțuită) oareșce soluții... Or, mie mi se pare o să vă șochez ! că lucrurile sunt mult mai simple decât par. Situația este într-adevăr cu un cuvânt vehiculat mai nou de colegul nostru Chirilov - „octopusicăș (adică seamănă cu o caracatiță), dar soluția nu cred că trebuie să se ocupe de fiecare dintre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]