8,709 matches
-
senin după ploaiePeste întreaga fire, pește caldul pământ.Bucuria din ochi strânsă din raza vioaieMi se răsfrânge pe chip, stropi azurii picurând.Astăzi conjug verbe "dicendi" cu bucuriaTrăirii ce- i vie și- o simt triumfândîn pescărușii planând deasupra- ne pe țărmul iubirii,Unde azi- mâine, spre marea cea mare, ajung." La Joie de vivre" nu- i doar un titlu de carte,E o trăire ce- ncepe, pe țărm, în amurg...... XXIX. IEDERA, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1937 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
bucuriaTrăirii ce- i vie și- o simt triumfândîn pescărușii planând deasupra- ne pe țărmul iubirii,Unde azi- mâine, spre marea cea mare, ajung." La Joie de vivre" nu- i doar un titlu de carte,E o trăire ce- ncepe, pe țărm, în amurg...... XXIX. IEDERA, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016. Iedera... Broboane de iedera curată, arămie, Acoperă al casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
că prin minune de neajunsurile vârstei - nu-i plăcea să-i zică „a treia”! Cum orașul în care se stabilise era jos, la Mediterana, alternă drumețiile cu cel mai bun tratament al circulației sanguine, mersul desculț printre pietrele sălbatice ale țărmului marin. Însoțit totdeauna de baston! Într-una din zile, pașii îl aduseră în preajma unei construcții insolite: o biserică din piatră înnegrita de vreme, neîmprejmuita. Înțelese că incinta era de mici dimensiuni, întrucât în fața intrării,înguste și ea, zăboveau un șir
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
locurile acestea poposise cândva Maica Domnului în zorii unei zile de iarnă. Pesemne arca în care călătorea eșuase. Dovadă stăteau câteva bucăți de tec amintind de materialul din care fusese construită. Era însoțită de o negresa tânără. Înaintaseră escaladând rocile țărmului. Abia ajunse într-o întindere de șes, în ciuda zăpezii abundente, isi încropiră adăpost pentru somn. Cand se făcuse ziua, locul odihnei Sfintei Fecioare - cât ocupă astăzi fundația bisericuței - înverzise ca-n luna mai. Covorul de iarbă grasă era împestrițat cu
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
cripta străveche în jurul căreia fusese ridicată bisericuța, aveau efecte tămăduitoare pentru cei bolnavi și fără speranță. Se petrecuseră miracole ce avuseseră ecou în țară și nu numai. După ce vizită bisericuța și spuse o rugăciune la moaștele ocrotitoare, se retrase spre țărm urmând drumul spre casă. Mare-i fu uimirea când, ajuns în oraș, nu mai auzi sunetul bastonului sau, dar nici nu-i simți lipsa! Îl uitase la locul unui miracol întâmplat chiar lui: nici o durere în piciorul suferind până atunci
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
frunțile dezgolite indecent, chemând în zadar troienele argintii trimise în exil, să dispară nefericite, înghițite de apele lacome ale mării. Doar vântul deznădăjduit mai execută ordinele absurde ale Stăpânei, rămasă fără oaste și fără muniție. Furia ei se revarsă peste țărmurile încremenite sub suflarea-i geroasă, construind fantasme din undele îndrăznețe. Marea se răzvrătește în depărtare, mușcând furioasă din podul de gheață, ce-i îngrădește libertatea. Gerul câștigă lupta, dar nu războiul, astfel că țărmurile cotropite de gheață rămân pentru o
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
muniție. Furia ei se revarsă peste țărmurile încremenite sub suflarea-i geroasă, construind fantasme din undele îndrăznețe. Marea se răzvrătește în depărtare, mușcând furioasă din podul de gheață, ce-i îngrădește libertatea. Gerul câștigă lupta, dar nu războiul, astfel că țărmurile cotropite de gheață rămân pentru o vreme, sub ocupație. Cuptoarele adâncului intră în funcțiune la capacitate maximă, alimentate cu focul ascuns în inima Terrei. Fuioare gigantice de aburi fierbinți se ridică tăcute din bezna nopții, adormind arcașii tot mai obosiți
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
surâs al bunăvoinței, pe o căldură a privirii... Stă oglindit în toată această comuniune cu oamenii impulsul valului care dă îndindererii mării falduri și-i descoperă viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
falduri și-i descoperă viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e desăvârșită, iar inima actorului Cristian Simion e întocmai. Ea contempleză prietenia și căldura umană. Se vede aceasta și se simte în plăcerea
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
13 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Argheziana Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri, Decât tutun și patru ori cinci tunuri, Uitate din rezbelul celălalt, Dar eu voi un altul, tu un alt. Se răzvrătește seara, marea, Când plânge-n țărmuri toată țara, Mă-mpac eu cu străbunii mei, Dar nu am pax cu unii, azi mișei. Cu fiecare carte nu am parte, m-apropii blând de moarte, de ne-moarte, nu sunt morbid, fudul, credul,, încerc să fiu, s-ar
ARGHEZIANA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374423_a_375752]
-
tot român și tot în România) De-un timp simt aripile cum îmi cresc Și cum le-ncerc - un pui de ciocârlie Furat de ne-nțeleasa vitejie Ce-l înșurubă-n cerul nefiresc. Mă rup de oameni, vertical țâșnesc Spre-un țărm nemărginit de bucurie... Și, plini de slavă, anii de chindie De împliniri și lauri îmi vorbesc. Dar mă-nspăimântă-această ascensiune Spre azuriul smuls dintr-o minune, Prin transparență vidului celesc. Ieșind din metafizica mea râma Simt „greul” lumii de-azi cum
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > - IMPRESII DE CITITOR Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul lung al
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Cu-atât mai bine țării, și lui cu-atât mai bine./ Apuce înainte s-ajungă cât de sus./ La rasaritu-i falnic se-nchină-al meu apus”. Așadar, poeți între poeți. Avem de ales. Eu, unul între cei care scrutează de pe țărm întinderile virtuale spre a repera luntrele și... “bărcuțele” cu vise plutitoare, le trag la mal pe cele care au matricea lirică compatibilă cu eul meu tomnatic. Am o vârstă la care mă feresc să aleg oferte de visuri amăgitoare, cele
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
condiția umană, în poemul “Iubind acum vei Înțelege Cerul și Infernul”: “Prin naștere suntem torțe ce ard, sortite morții,/ un interval de timp în unități de viață,/ finite pulsații în algoritmul cosmic./ Tapiserii de gânduri, convulsii, certitudini,/ șir nesfârșit de țărmuri, risipiri în văzduh./ Între virtuți și greșeli, doar moartea ce-și șterge urmele, fără drept de recurs,/ viitoare bătăi de inimă,/ în ritm diferit, vieți trăite în număr egal de pulsuri”. În finalul poemului, avem îndemnul poetei de a ne
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
ai spus să ard, am ars, îndelungat. Când mi-ai cerut s-alerg, am alergat Ce n-am făcut? Nu m-am târât pe coate... Pe glezne, valuri-iederă, în voie Nu numai ție ți s-au potrivit Și nu doar țărmul tău e-ndrăgostit Dar marea mea rostește anevoie Poeme cu luceferi prinși în hamuri Ce trag calești de zâmbete-aurii. Mereu c-un pas în urmă și nu știi Ce gânduri flutur, dincolo de flamuri... Referință Bibliografică: Supusă?! Aura Popa : Confluențe Literare
SUPUSĂ?! de AURA POPA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374514_a_375843]
-
naște din esențe ad-hoc tragedii de legendă cuprind un mijloc ...târziu... esență ce în viață nu ai loc vei pluti mereu pe cai puștii vei arde în cuvintele de foc ....târziu... cuvinte slabe ,esența de șoc plutire eternă pe-un țărm ce nu-l știu ...târziu ... plutire în derivă ,oceane de sânge aurul lumii enigmă din mari istoria lumii și astăzi plânge realități ambigui ,pe vastelele cărări ...târziu ... bogații lumii revarsă doar scrum o inimă indiferență pentru cei săraci câte suflete
...TÂRZIU... de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374520_a_375849]
-
înclină Spre Mare Cu trupul său de Lumină Vibrând de iubire . Din Înalt, când se aruncă, Îndrăgostite valuri I se supun ca la poruncă. Și blând ca zefirul Ce-adie pe undă, Cu blândețea iubirii adânci Le inundă. Aici, la Țărm Unde Necuprinsul albastru începe Iubirea dansează liberă Pe puntea valurilor. Aici, unde nimbul Soarelui De crestele valurilor s-a spart, Împrăștiind pulberi de aur, Aici, îndrăgostiții dansează Pe oglinzile valurilor De nimeni, nimeni, tulburați. Referință Bibliografică: Tainica iubire / Floarea Cărbune
TAINICA IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374556_a_375885]
-
deloc! Prin sita celor nouă mari inele de roci ce-i strâng în chingi răsuflul chinuit al mingei uriașe de nori metanici albăstrii și groși, îl descoperim plutind greoi, alene, peste oceanele-i agitate din hidrogen lichid, lipsite de-orice țărmuri de lumină... O zi și-o noapte țin aproape-un secol pe Uranus, în timp ce-aleargă greu în jurul Soarelui și tremură de frig încovoiat, că e planeta cea mai rece dintre toate, cu polii săi culcați pe burtă și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Pământ izvorăsc până-n cer chiar și-acum, alte ritmuri de pași lănțuiți și de biete suflete-n lanțuri, ca un jalnic perpetuum mobile hrănit totdeauna de blestemul celor înfrânți de pe Drumul Robilor, căci cerul devine adesea oglinda suferințelor noastre umane. ȚĂRMUL GENUNILOR Astre puzderii arzând prin Univers rebele, ucigătoare de bezne-n infinit, voi ne-ați umplut iar inima cu stropi aprinși de stele, de parcă visul florilor v-au rotunjit. Pe țărmul de genuni, pe calea neumblată, unde hotarul minții se
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Robilor, căci cerul devine adesea oglinda suferințelor noastre umane. ȚĂRMUL GENUNILOR Astre puzderii arzând prin Univers rebele, ucigătoare de bezne-n infinit, voi ne-ați umplut iar inima cu stropi aprinși de stele, de parcă visul florilor v-au rotunjit. Pe țărmul de genuni, pe calea neumblată, unde hotarul minții se pierde-n nefiresc, nu mai cutează nimeni hotarul să-l străbată decât visele noastre ce-n cosmos se-ntâlnesc. ATÂTEA ASTRE... Atâtea astre pentru atât de puțini oameni!? Atâta cosmos pentru
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
ele,/ laolaltă cu ele./ Stop cadru vibrant,/ clipă scânteietoare./ Profilul ei nobil, frumos,/ decupat pe-un ecran/ de frunze-aurii și/ de soare.../ Ca în port, când o corabie s-a/ desprins de la cheu, și/ s-a dus,/ iar cei de pe țărm abia/ de-i mai văd, departe, în/ zare,/ prin lunetele lacrimii,/ catargul și vela./ Întregul mister/ al unei asemenea/ metafizice falii/ se concentrase-n profilul acela.” (Elegia 10, din Elegiile de la Bad Hofgastein, p. 18-19) Prin iubire, se rup chingile
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
local Ca să-l întorci chiar de la groapă, pe patul rece de Spital... Se știe că-n astfel de cazuri, când ești atât de tulburat Cauți colacul de salvare...altfel ești sigur înecat... Aruncă-ți ancora prin valuri, s-ajungi la Țărmul Veșniciei La CHRISTOS FIUL lui TATĂL prin DUHUL SFÂNT și al Mariei ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Bunicul este rădăcina... / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BUNICUL ESTE RĂDĂCINA... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374620_a_375949]
-
Călătorim aici, mereu... Și traversăm adâncul defileu, Nimic nu e în zadar, Pe unde treci, arunci mereu un zar. Tu vii, din lunga ta călătorie, Apoi dorești ca să trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
doi înapoi, Mă află apusul cu nări de copoi. Așează-ți iubirea pe umeri de frunze Când gândul m-alungă pe drumuri confuze. Nu întreba cum sunt și cât te iubesc, Aș lăcrima tăcerile să-ți vorbesc. Santinelă tăcută la țărm de amurg, Cer îndurare spre răsărit să mai curg Când trecuturi bat la tâmple răscolit, Să nu-mi las visul de riduri ofilit. Că mai e încă vreme spune-mi iubite, Nu-mi fie nopțile de dor ocolite, Zilele focul
TU, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373309_a_374638]
-
existențială, tristețea trecerii timpului care ”prăduiește” totul, amăgirea eului cu frânturi de fericire, din păcate, adesea, scăldate în lumina trădării și nepăsării. Viața este un cerc istovitor în care ne zbatem, visăm, dar totdeauna vom avea privirea îndreptată către ”același țărm sugrumat de naufragii”... În final, viața pământească este o iluzie, un naufragiu...''( spune autoarea). În final, noi, cititorii dumneavoastră, vă mulțumim că prin poezia pe care o așterneți pe hârtie, reușiți, nu numai să dezamorsați acele” mine ” - contaminate cu ”parfumul
LANSARE DE CARTE.VOLUMUL DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR”, AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373367_a_374696]