3,329 matches
-
dinți, că tot n-avem ce mânca cu ei și de vorbit tot nu mai trebuie să vorbim bine, că tot n-are cine ne asculta. Așa că, oameni buni, treceți la metodele bunicii, care ne lega dinții de lapte cu ața de clanța ușii și rezolva problema urgent. Sau folosiți cleștele din șură, dacă cumva aveți rădăcini mai mari. Și apoi a venit, după treisprezece ani de reclamă, caravana Blend-a-med, care vă oferă un control gratuit, care să vă mai ajungă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
prezent și mă poartă coerent dinspre trecutul lui înspre acest prezent al orientării empirice, al modului prin care mă înscriu spațial și succesiv în această coerență a curgerii banale a timpului, când clipele se adaugă una alteia ca mărgelele pe ață. Or, în aceste clipe, eu am ieșit din evidența normală a coerenței care leagă în mod coerent clipele unele de altele - într-un fel de logică a ștafetei. Orson Welles este un caz tipic de reușită și renume echivoc. Uneori
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
să-mi revin... Să mă treziți exact după o jumătate de oră. Nu vreau să pierd nimic!“ A adormit pe loc, într-o cămăruță alăturată, și mi-a venit ideea să-l cos. S-a căutat febril în toată casa ață cât de multă și ne-am pus pe cusut, trei-patru inși, de-am făcut din prietenul nostru, în zece minute, un burduf, o mumie, atât de tare erau cusute hainele în jurul trupului. Eu și cu ceilalți doi ne-am prefăcut
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
asigurării longevității o va oferi. Unii oameni nu vor renunța niciodată la stilurile lor de viață care determină apariția unor boli și vor pretinde să fie vindecați mai târziu, pe durata vieții lor. Este ca și cum v-ați curăța dinții cu ață dentară. Oricine știe că acest truc menține dantura sănătoasă mai târziu, dar relativ puțini indivizi sunt convinși să facă acest lucru astăzi. Consumatorul leneș va alimenta viitoarele inovații care vor reface sau înlocui organele sau funcțiile sănătoase, cum sunt memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
alergând în lumina neașteptată, traversând în goană pe roșu, de teamă că o să întârzie. Fata avea umerii fragili și înguști, brațele subțiri, acoperite de un puf negricios. Unul dintre ciorapi îi era deșirat deasupra genunchiului și prins în grabă cu ață albă. I-l zărise în timp ce, cu mâinile neîndemânatice, încerca să-i desfacă fermoarul. O simțea în brațe, țeapănă și morocănoasă, fără volubilitatea ei obișnuită, dar graba și teama îl făceau să nu se oprească. Se împiedica mai departe în nasturi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
călăreața dracului, pe unde-o umbla acuma !... Să ai ditamai casa, și cu de toate în ea, și pensie patru mii la amândoi, și tu să bați orașu... Prefăcută, și dată dracului, și nu vezi de la ea un cap de ață. La ce le-o strânge, la ce le-o ține, că n-o să le ia cu ea în pământ ! Prefăcută și cărpănoasă, d-aia o și înșală bărba-su ! Și de ce îmbătrânește, d-aia se face mai cărpănoasă. — Dar-ar dracu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ruptă ! Cap tăiat... — Da, seamănă... Nu pot să neg... Și Ioaniu avea alt fason... Ei, poți să știi ? La urma urmei, cine le-a ținut lumânarea ? Eu numai să văd cu ochii mei, știi cum se spune, să nu treacă ața... Ha-ha-ha... Deci așa arăta madam Ioaniu în tinerețea ei... Prezentabilă, da, frumoasă, hm, hm... mai puțin. Totuși ceva-ceva avea. Da, păcat, n-a moștenit-o Ivona... Asta-i sora, da, cu povestea ! Și tânărul de pe scaun... Stai puțin, nu-mi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ia, că s-a prăpădit... Că a vrut să ia și din lucruri, nu s-a-ndurat să lase o casă-ntreagă, cu de toate în ea, că ce vechituri era acolo ! Da ea nu se-ndura s-arunce niciun cap de ață ! Și dacă nu s-a ndurat, a rămas lucrurile cu ea, că știi cum ajunsese ? Da ce-ți veni cu dinții ? Păi dracu mai știe pe unde e ? !... Mi i-o fi luat ăia de vine noaptea și sare gardu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe braț cu afecțiune, iar eu Îi zîmbesc pierit. — SÎnt. Foarte ! Ideea e că probabil, Într-o zi, chiar o să ajung să Îmi placă jazzul. N-am nici o Îndoială. Mă uit cu duioșie cum se Îmbracă, Își curăță dinții cu ața dentară și Își ia servieta. — Ai purtat cadoul de la mine, spune cu un zîmbet mulțumit, uitîndu-se la chiloții mei, aruncați pe jos. — Îi... port destul de des, zic, cu degetele Încrucișate la spate. SÎnt superbi ! — Îți urez o zi frumoasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
abia nouă și jumătate! Uite pentru ce am făcut sute de kilometri!..." Merge la cabinele telefonice din piața apropiată și sună acasă. Fetița e sănătoasă. Doarme. Băiatul stă la televizor. Da, a cumpărat cîte ceva din București. A căutat și ață muline pentru brodat. O să mai caute și pe-aici. Păi, spre casă crede că pleacă mîine. Ce-i asta "crede"?! Păi... încă n-a ajuns la combinat, nu știe cît are de lucru acolo. Ce lucru?!, și sîmbătă?, cine ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
-i mai rău! ce-au rebutat alții..." Bine, dacă n-ai terminat problemele la combinat, doar n-o să vii așa..., fără să-ți faci datoria, spune Ana în telefon pe un ton blînd. Te-așteptăm duminică, atunci. Nu uita de ață... Uite fetița... Tataaa... se aude vocea Cristinei. Ce-mi aduci? O carte cu poze, răspunde Mihai, apoi, auzind exclamația de nemulțumire a fetiței, întrebă: Tu ce vrei să-ți aducă tăticu'? Mmm... v'eau... tărăgănează vorbele Cristina alintîndu-se, iar Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
două comenzi. Ana e bine. Cristina doarme. A luat bătaie că a aruncat cu apă după Adrian și a udat pereții. Adrian a fost la gară și a adus curca. Prea mare! De unde-a cumpărat-o?! Să nu uite de ață muliné. Apoi i se dă legătura cu Liliana. Femeia vorbește încet, sacadat. Eram îngrijorată, se scuză ea, să scape de întrebările lui Mihai. Odihnește-te în voie. Vii mîine cu cursa de zece. Eu voi fi acasă de la ora unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
se ducă acasă, dar cu romanul început, cu pulsul găsit. Acolo, la Sînzieni, va trebui doar să lucreze. Pleacă la București cu trenul de după miezul nopții. Aceeași listă de cumpărături; nu lipsesc bomboanele cu băț, pachetele cu unt, cacao și ață muliné, pentru brodat. Adrian nu are preferințe. E un copil minunat. Se bucură de orice. Și nici nu se supără cînd fetița primește mai mult. Ba, de fiecare dată, pune deoparte cîte o gumă de mestecat sau vreo acadea, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
scenariul va fi înaintat comisiei de lectură. Mihai răsuflă ușurat. Îi rămîne după-amiaza pentru cumpărături. Ajunge în centru, scoate lista din buzunar și o citește din mers. Caută de toate, găsește o parte. Și, ca de fiecare dată, sare peste ața muliné. Face alergie cînd o aude pe Ana c-ar vrea să brodeze. Te-a apucat brodatul! i-a strigat o dată. Tu nu deosebești România liberă de România literară, și... I s-a părut că o aude pe Ana spunînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ajungă acasă, acolo, în nordul țării. Dacă pleacă acum, cu acceleratul de după miezul nopții, mîine poate fi la ai săi, înainte ca Ana să fi ieșit pe ușă, cu Cristina de mînă. A făcut o mulțime de cumpărături nu și ață de brodat. Pentru copii a găsit gume de mestecat, cum erau cele de la mare, pentru care Cristina șușotea mereu cu Adrian, sfătuindu-l să oprească din restul adus de la bere. Va rămîne acasă cu fetița. Apoi, după prînz, vor merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
care l-a mai văzut. Ar vrea să telefoneze colegilor, dar nu se îndură să țină telefonul ocupat. Solicită doar o convorbire interurbană. Copiii sînt bine. Ana rîde: face prăjituri, iar Cristina "o ajută". Îl roagă să nu uite de ață muliné. Nu-l întreabă de ce-a fost chemat la combinatul de îngrășăminte. Dar nici el nu-i spune. Vrea să fie surpriză. Despre scenariu uită să-i vorbească, deși inițial ar fi vrut s-o facă. O aude pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
simte ferict, parcă îi vine dintr-o dată să zboare, iar fericirea lui ar vrea s-o împărtășească și altora, dovadă că s-a oprit în merceria de pe bulevard și, fără să se gîndească prea mult, a cerut trei sculuri de ață muliné, pe care le-a băgat în buzunarul hainei de blană. Înseamnă asta, oare, că vrea totuși să se reîntoarcă? Da! Peste două ore are tren înapoi, spre Moldova. ...Dar nu pentru un drum pînă la București, s-o vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
raza agățată între gene. Mîinile lui, băgate în buzunarele hainei, să se încălzească, au găsit acolo ceva, care îl neliniștește. Nu înțelege ce, dar trage mîinile afară și se uită la palmele desfăcute: gume de mestecat, trei sculuri mici de ață muliné și un pachet cu țigări. Surîde. Primul surîs pe ziua de azi. Și singurul sincer, adevărat, de mult timp încoace. Vrea să se ridice de jos, dar i se face brusc teamă, o teamă cumplită că ar putea pica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cu un prosop curat, cu umplutura de mai sus. În cratița în care îl așezăm punem 50 g unt și ungem tot puiul cu 2-3 linguri de smântână și 2 gălbenușuri crude. Dăm la cuptor după ce am cusut cu ață puiul și lăsăm să se frăgezească vreo oră și apoi îl scoatem pe un platou pe care am pus 1 strat de pilaf de orez gustos făcut separat în care punem vegeta, 2 linguri de unt, ½ linguriță zahăr și sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tare și se amestecă cu umplutura de mai sus și se pune la urmă albușul bătut foarte tare spumă. Se amestecă foarte ușor totul și cu această umplutură se umplu cele două jumătăți de miel (coastele). Pielea se coase cu ață ca să nu iasă umplutura. Se așează totul (cele 2 coaste umplute) în tava de aragaz în care punem 1 pahar ulei, 1 pahar apă, 1 pahar de vin alb nobil sec. Se introduce la cuptor și stropim din când în
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ultimul) și dăm la cuptorul încins până se rumenește. Servim acest Balmuș cu salată verde, ceapă, ulei de măsline și zeamă de lămâie, sare. Rețeta nr. 104 Fasole verde pentru iarnă la borcane Ingrediente: 5 kg fasole verde lată fără ațe, ½ l ulei, 1 kg ceapă din care se face suc, o mână bună de pătrunjel verde tocat, sare și piper după gust. Mod de preparare: Spălăm și curățăm fasolea păstăi, apoi o rupem pe fiecare în 3 bucăți. Călim auriu
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
consideră că porecla de Frankenstein este potrivită: asupra tuturor celor cinci victime sînt găsite fragmente de racordaj de la rachetele de tenis, iar a treia victimă avea la subsuori găuri de ac mare. Exley trage concluzia că monstrul reconstruiește copiii cu ață și cu un cuțit. Începe să cerceteze lumea deviaților, a maniacilor și a nebunilor ieșiți de la zdup cu eliberare condiționată. Se Întreabă de unde o să-și procure criminalul o față... și află peste doar o săptămînă. Wee Willie Wennerholm, un puști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
prezinte la biroul șefului Green. Ceilalți sînteți liberi. 114 - camera de martori a marelui juriu. Jack Înaintă printre draperii pînă la camera 114. Cameră aglomerată: reclamanții În cazul Crăciunului Însîngerat, Ed Exley Într-un costum prea nou, care avea Încă ațe pe la mîneci. Băieții de la Crăciun se strîmbară. Jack Îl agăță pe Exley: — Tu ești martorul cheie? — Corect. — Ar fi trebuit să-mi dau seama că tu ești ăla. Ce-ți aruncă Parker? Îmi aruncă? — Exact, Exley. Îți aruncă. Ce afacere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ar trebui să mă port gigea cu tine. Știai că noii prietene a lui Ellis Loew i s-a pus pata pe tine? Un conțopist strigă: — Edmund J. Exley, În sală! Jack Îi făcu cu ochiul. — Du-te. Și taie ațele alea de pe haină, că parcă ai fi un țăran! Exley traversă sala, netezindu-și cutele hainei și smulgînd ațele. Jack Își omorî timpul gîndindu-se la Karen. Au trecut zece zile de la petrecere. Viața era aproape perfectă. A trebuit să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pus pata pe tine? Un conțopist strigă: — Edmund J. Exley, În sală! Jack Îi făcu cu ochiul. — Du-te. Și taie ațele alea de pe haină, că parcă ai fi un țăran! Exley traversă sala, netezindu-și cutele hainei și smulgînd ațele. Jack Își omorî timpul gîndindu-se la Karen. Au trecut zece zile de la petrecere. Viața era aproape perfectă. A trebuit să-și ceară scuze de la Spade Cooley, iar Welton Morrow era șucărit pe el și pe Karen, dar relația călduță dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]