26,173 matches
-
excepției de neconstituționalitate, a fost audiat de organul de urmărire penală în lipsa unui apărător și, totodată, a semnat declarațiile cu mențiunea că nu dorește avocat ales. În procedura de cameră preliminară, autorul excepției a solicitat să se constate nulitatea absolută a declarațiilor sale date - în calitate de martor, suspect și inculpat - în faza de urmărire penală, cu consecința excluderii acestora. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 90 alin. (1) lit. c) din
DECIZIA nr. 234 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273549]
-
procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfășurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiției publicității impuse de art. 127 din Constituție, condiție ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta. ... 16. Prin Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a subliniat că rațiuni ce țin de
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
accepțiunea Codului administrativ, în afara majorității calificate, mai sunt definite și majoritatea simplă [art. 5 lit. ee) - „primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorumului“] și majoritatea absolută [art. 5 lit. cc) - „primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai organului colegial“]. ... 19. Cu privire la actuala reglementare a funcționării organelor colegiale ale administrației publice locale, Curtea reține că ședințele consiliului local
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, previzibilitatea legii presupune ca cetățeanul să dispună de informații suficiente și prealabile asupra normelor juridice aplicabile unei situații concrete, iar, prin raportare la cerința previzibilității, redactarea legilor nu poate prezenta o precizie absolută, din cauza caracterului de generalitate al normelor juridice (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). Conform aceleiași jurisprudențe, imprecizia termenilor legali poate fi acoperită de o interpretare constantă realizată de instanțele naționale
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
modelul orientativ al regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 25/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 25 ianuarie 2021, este detaliată calcularea majorității absolute și a majorității calificate în funcție de numărul total al membrilor organului colegial prin aplicarea unui mod de calcul care are în vedere definițiile cuprinse în art. 5 lit. cc) și dd) din Codul administrativ, precum și numărul consilierilor locali
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
cu gradul de instruire, cu vârsta, experiența și priceperea victimei, aceasta a putut să creadă că este realizabil răul cu care a fost amenințată. Reține că legiuitorul nu poate să stabilească criterii extrem de rigide, care să asigure o previzibilitate absolută privind nivelul de gravitate pe care trebuie să îl aibă o anumită faptă de amenințare pentru a fi considerată infracțiune, în acest context intervenind rolul judecătorului care, în procesul de analizare a circumstanțelor concrete ale cauzei, va stabili dacă fapta
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
de frică în privința subiectului pasiv al infracțiunii, iar criteriile rezultă în mod logic din textul normativ. Mai mult, Curtea a reținut că enumerarea exhaustivă a criteriilor relevate ar imprima normei juridice penale o rigiditate excesivă, fără însă ca precizia absolută să poată fi atinsă, ceea ce înseamnă că o generalitate a sa în privința analizată nu este contrară per se principiului legalității incriminării, elementul de interpretare judiciară fiind necesar și inevitabil. În completarea celor reținute de Curte, în decizia precitată
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
din 15 noiembrie 2022, paragraful 15) s-a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional. În plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine, oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat și, mai mult, poate genera o rigiditate excesivă a reglementării. Prin urmare, existența unor probleme de interpretare și aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece
DECIZIA nr. 57 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273571]
-
alin. (2) și (3) și ale art. 281 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Younes Ziad, având calitatea de inculpat într-o cauză penală în care a solicitat să se constate, în principal, nulitatea absolută a urmării penale și, în temeiul art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, excluderea în materialitatea lor de la dosarul cauzei a probelor administrate, iar, în secundar, nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică privite ca procedee probatorii
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
care a solicitat să se constate, în principal, nulitatea absolută a urmării penale și, în temeiul art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, excluderea în materialitatea lor de la dosarul cauzei a probelor administrate, iar, în secundar, nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică privite ca procedee probatorii și, în temeiul acelorași norme procesual penale menționate anterior, excluderea în materialitatea lor de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă rezultate din acestea, precum și a tuturor proceselor-verbale de imprimare
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
invocă Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, paragrafele 24-29 și 46-48, apreciind că argumentele reținute în considerentele citate sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza invocării în cursul judecării fondului cauzei sau a căii de atac a excepției nulității absolute a unor probe, în vederea asigurării caracterului echitabil al procesului și exercitării efective a dreptului la apărare. În consecință, susține că, în situația în care instanța se pronunță asupra cererii de excludere a unor probe doar prin hotărârea de soluționare
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, nr. 802 din 5 decembrie 2017 și nr. 26 din 16 ianuarie 2019 nu statuează cu privire la actul prin care instanța trebuie să se pronunțe asupra cererilor de constatare a nulității absolute și nici cu privire la o eventuală obligație a instanței de a se pronunța printr-o încheiere distinctă de hotărârea prin care se soluționează fondul cauzei. Apreciază că, deși dispozițiile art. 281 alin. (2) din Codul de procedură penală nu
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
pronunța printr-o încheiere distinctă de hotărârea prin care se soluționează fondul cauzei. Apreciază că, deși dispozițiile art. 281 alin. (2) din Codul de procedură penală nu impun instanței obligația de a se pronunța asupra cererilor de constatare a nulității absolute printr-o încheiere distinctă de hotărârea prin care se soluționează fondul cauzei, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, este necesar ca instanța să se pronunțe printr-o astfel de
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
și eliminarea lor fizică, imediat după invocarea și constatarea nulității, tocmai pentru ca efectele menținerii la dosar a probelor nelegal administrate să fie înlăturate. Arată că, în sprijinul soluției ca instanța să se pronunțe asupra cererii de constatare a nulității absolute a unor mijloace de probă administrate sau a unor procedee probatorii din cursul urmăririi penale printr-o încheiere distinctă de hotărârea prin care se soluționează cauza pe fond, sunt și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 250 din 16 aprilie 2019
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei. “ ; ... – Art. 281 alin. (2): „(2) Nulitatea absolută se constată din oficiu sau la cerere. “ ... ... 12. În susținerea neconstituționalității normelor criticate, autoarea excepției invocă atât prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
14. În raport cu criticile astfel formulate, Curtea reține că, în cauză, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală, la data de 5 septembrie 2019, autorul excepției a solicitat să se constate, în principal, nulitatea absolută a urmării penale desfășurate în Dosarul penal nr. 23/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție - ST Alba Iulia, ca urmare a realizării acesteia cu sprijinul Serviciului Român de Informații, și, în consecință, în temeiul art. 102 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
Informații, și, în consecință, în temeiul art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, să se excludă în materialitatea lor de la dosarul cauzei toate probele administrate în faza de urmărire penală, iar, în secundar, să se constate nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică privite ca procedee probatorii și, în temeiul art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, să se dispună excluderea în materialitatea lor de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă rezultate din acestea, respectiv
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
convorbirilor purtate pe e-mail. ... 15. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală în Dosarul nr. 597/57/2015, instanța a admis în parte cererea formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, a constatat nulitatea absolută a actelor de punere în executare a unor mandate de supraveghere tehnică, a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de punere în executare a ordonanțelor emise de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia, iar, în baza art. 102 alin
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
Apel Alba Iulia - Secția penală în Dosarul nr. 597/57/2015, instanța a admis în parte cererea formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, a constatat nulitatea absolută a actelor de punere în executare a unor mandate de supraveghere tehnică, a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de punere în executare a ordonanțelor emise de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia, iar, în baza art. 102 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, a exclus din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
tuturor mijloacelor de probă a căror nulitate a fost constatată, precum și a suporturilor care conțineau rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică înaintate Curții de Apel Alba Iulia odată cu dosarul de urmărire penală. Totodată, instanța de judecată a constatat nulitatea absolută a ordonanței emise de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia și a raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate, a exclus acest raport din materialul probator și a dispus excluderea fizică a acestuia de la dosar
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 17. Astfel, în contextul analizei admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cauză, autorul excepției a invocat nulitatea absolută a unor procedee probatorii și a solicitat excluderea fizică de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă rezultate din acestea, iar instanța de judecată, în baza art. 102 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, s-a pronunțat asupra
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. ... 19. În cauză, Curtea reține că normele procesual penale ale art. 102 alin. (2) și (3) și ale art. 281 alin. (2) reglementează cu privire la regimul nulității absolute, respectiv în materia excluderii probelor obținute în mod nelegal, astfel că, interpretând și aplicând dispozițiile menționate, instanța de judecată are în vedere cadrul (sistemul) din care fac parte acestea, astfel încât, prin interpretarea sistematică a normelor incidente cadrului legal în
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
acest sens Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 38). În speță, Curtea reține că încheierea prin care instanța de judecată se pronunță asupra nulității absolute a unor procedee probatorii și excluderii fizice de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă rezultate din acestea poate fi atacată cu apel odată cu sentința, în temeiul art. 408 alin. (2) din Codul de procedură penală, alin. (3) al
DECIZIA nr. 235 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273621]
-
din Constituție referitoare la deciziile Curții Constituționale, precum și dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare ale inculpatului, care, neputând fi prezent la soluționarea cauzei în faza camerei preliminare, conform textului criticat, nu are posibilitatea să invoce nulitatea absolută sau nulitatea relativă a actelor efectuate de organele de urmărire penală sau a probelor administrate în cursul urmăririi penale. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității, la autoritatea de lucru
DECIZIA nr. 247 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273714]