4,105 matches
-
Extinsă și asupra altor produse pentru care se făcea insistent reclamă, ironia lui Arghezi era primul pas în „desființarea” unei piese de Duiliu Zamfirescu: Lumină nouă. „Titlul este, fără îndoială, frumos. Puține titluri și nume sînt frumoase; în afară de acela de academician, abia cunosc cîteva, demne de o luareaminte deosebită. Aș putea aminti Secotina «qui colle tout... même le fer, - care lipește orișice... chiar și fierul»; aparatele Kodak; pudra Malaceina; mașina de ras Tip-Top; Kefirul - și să mai fie încă vreo două-trei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și, chiar dacă nu sunt abordate într-un mod exhaustiv, ci pe anumite coordonate, generează, prin sensibilitate, polemici între autorii analizelor și/sau replici la nivel semioficial. Așa, de exemplu, în luna martie 2006, într-un articol publicat în Foreign Affairs, academicienii americani Keir Lieber și Daryl Press susțineau că a început era supremației nucleare americane, că Washingtonul a dobândit o superioritate globală incontestabilă ce îi va garanta abilitatea de a da o primă lovitură Rusiei, care a pierdut capacitatea intimidării strategice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de dezarmare nucleară. Robert McNamara, secretar cu probleme de Apărare în timpul președinților Kennedy și Johnson, fostul prim-ministru francez, Michel Rocard, fostul consilier al lui Mihail Gorbaciov, Roal Sagdeev, fostul șef al Strategic Air Command, Lee Butler, precum și experți tehnici, academicieni etc. au realizat un raport cu privire la eliminarea totală a armelor, ulterior acesta urmând a fi prezentat de guvernul australian în Adunarea Generală a ONU și Conferința pentru Dezarmare de la Geneva. Într-o primă parte, consacrată dezbaterii problemei armelor nucleare, raportul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cât de imperfectă ar fi cercetarea istorică prezentată în această carte. Uneori tind să descriu platitudini ale istoriei jurnalismului literar american, iar motivul este această gamă largă de cititori: că aceste lucruri nu ar fi atât de comune pentru unii academicieni. În al doilea rând am în vedere proaspeții absolvenți, ba chiar absolvenții de masterate care intenționează să cerceteze această formă de expresie în profunzime. Aceasta poate să explice de ce, având în vedere primul grup de cititori, am făcut loc lucrurilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai bun caz, atitudinea critică față de noul jurnalism a fost ambivalentă. Câteodată însă a fost complet ostilă. Mai mult decât atât, nu numai instituțiile literare au fost ostile sau ambivalente față de formă, dar și întreaga lume a jurnalismului, specialiștii și academicienii. Începând cu anii '60, criticii din acest domeniu au început să aprecieze forma cu adevărat. În mod paradoxal, ostilitatea și ambivalența comunității jurnaliștilor - printre care se numără specialiștii și academicienii - se datorau acelorași motive, ca și instituțiile literare, mă gândesc
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
față de formă, dar și întreaga lume a jurnalismului, specialiștii și academicienii. Începând cu anii '60, criticii din acest domeniu au început să aprecieze forma cu adevărat. În mod paradoxal, ostilitatea și ambivalența comunității jurnaliștilor - printre care se numără specialiștii și academicienii - se datorau acelorași motive, ca și instituțiile literare, mă gândesc. În ciuda intereselor diferite, ambele părți aveau același obiectiv: să pună bazele unei hegemonii critice, care avea ca efect indirect excluderea jurnalismului literar narativ, sub forma unui discurs extrem de serios. În
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Weekly World News 4 Ianuarie 2000: 40-41. Mansell, Darrel, "Unsettling the Colonel's Hash: 'Fact' in Autobiography", Literary Journalism in the Twentieth Century, Ed. Norman Sims, New York: Oxford UP, 1990, 261-80. Many, Paul, "Toward a History of Literary Journalism", Michigan Academician 24 (1992): 359-69. Markey, Morris, Well Done! An Aircraft Carrier in Battle Action, Cuvânt înainte de Ralph Ofstie, New York: Appleton, 1945. Marmarelli, Ronald S., "William Hard", A Sourcebook of American Literary Journalism: Representative Writers in an Emerging Genre, Ed. Thomas B.
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1908); La periode glaciaire dans les Karpates méridionales (Viena, 1903) , L’ evolution morphologique des Karpates méridionales (Washington, 1904), etc. Poporul român și autoritățile române din perioada respectivă și după, au adus o vie recunoștință acestui “cetățean al Carpaților”, profesor și academician francez, dar și român prin neobosita sa muncă depusă În România și În afara ei, pentru cunoașterea, prosperitatea și progresul ei. Datorita eforturilor si muncii depuse in intreaga sa activitate Emmanuel de Martonne a primit recunostinta meritata prin : a) alegerea sa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
despre Carpații Meridionali, priviți atât În ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite În domeniul geomorfologiei și al toponimei. Acestui mare om și savant, Carpații Meridionali, i-au fost foarte aproape de inima sa nobilă. - Vintilă Mihăilescu (1890-1978), geograf, profesor universitar și academician, atât prin scrierile sale (Geografia fizică a României
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite În domeniul geomorfologiei și al toponimei. Acestui mare om și savant, Carpații Meridionali, i-au fost foarte aproape de inima sa nobilă. - Vintilă Mihăilescu (1890-1978), geograf, profesor universitar și academician, atât prin scrierile sale (Geografia fizică a României, 1936, Geografia teoretică, 1968, etc) cât și prin excursiile științifice de documentare pe care le-a organizat și condus, cum ar fi cea de două luni din 1921 ce a inclus și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din 1921 ce a inclus și masivii Retezat - Godeanu, sau din vara anului 1948 care s-a desfășurat tot În Carpații Meridionali, a manifestat un interes și o apreciere aparte, acestui lanț montan. - Simion Mehedinți (1869-1962), geograf, profesor universitar și academician, pe lângă meritele deosebite În organizarea Învățământului geografic modern, la stabilirea obiectului geografiei etc. a fost și un militant activ În organizarea unor acțiuni practice pe teren și a fundamentat științific importanța excursiilor pentru om. - Ion Conea (1902-1974), geograf și geopolitician
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lucrări, reținem doar câteva și anume: În curmezișul țării (1933), Colțuri din țară (1934), Țara noastră - natura, oamenii, locuri (1937), Tinere, cunoașteți țara; Fauna României (1933), Prin munții noștri (1941), etc. - Grigore Cobalcescu (1831-1892), geolog și paleontolog, profesor universitar și academician, a realizat cercetări În Carpații Românești, ocazie cu care fundamentează și predă la Universitatea din Iași cursul ,,Geografia Daciei moderne” În care vorbește și despre Carpații Meridionali În contextul În care s-a preocupat de Împărțirea Întregului lanț carpatic românesc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
geolog, mare susținător al excursiilor În paralel cu scrierile pe care le-a lăsat și anume: Sinteza geologică a Carpaților Sudici (1923), Excursiuni În Carpați (1902), Necesitatea unui club carpatin român (1902) etc. - Victor Tufescu (1908-2000), geograf, profesor universitar și academician, a obținut rezultate deosebite În domeniul geografiei fizice, a celei umane În care a avut În vedere și Carpații Meridionali, În contextul Împărțirii munților românești În cele trei grupe majore: Orientali, Meridionali și Occidentali. Sunt multe alte nume cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Coteț, Valeria și Ioan Velcea, Alexandru Savu etc., care și-au atașat numele de Carpații Meridionali. Din numerosul grup al istoricilor, reținem doar ca exemplu, câteva nume și anume: - Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, scriitor, publicist, om politic, profesor universitar și academician În vasta sa operă se face deseori trimitere la oameni, locuri și evenimente din Carpații Meridionali. Reținem doar ca exemplu: Amintiri din Țara Oltului (1936), Drumuri și orașe din România (1904), Sate și preoți din Ardeal (1902), Sate și mănăstiri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1904), Sate și preoți din Ardeal (1902), Sate și mănăstiri din România (1905), Călători, ambasadori și misionari În țerile noastre și asupra țerilor noastre (1899), Istoria comerțului românesc; Istoria românilor, etc. - Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric, memorialist, profesor universitar și academician, animat de o fierbinte dragoste față de neamul românesc, a inclus În opera sa diferite aspecte și momente aferente Carpaților Meridionali. Amintim doar câteva: Istoria românilor, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până În prezent etc. - Constantin Daicoviciu (1871 - 1973
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
inclus În opera sa diferite aspecte și momente aferente Carpaților Meridionali. Amintim doar câteva: Istoria românilor, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până În prezent etc. - Constantin Daicoviciu (1871 - 1973) și Hadrian Daicoviciu (1932 - 1984), istorici, profesori universitari și academicieni au fost personalități cu cercetări și preocupări constante În arealul Carpaților Meridionali. Operele de bază ale acestor mari gânditori și patrioți români stau mărturie vie. - Andrei Oțetea (1894 - 1977), istoric, profesor universitar și academician a cunoscut Îndeaproape spațiul Carpaților Meridionali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1932 - 1984), istorici, profesori universitari și academicieni au fost personalități cu cercetări și preocupări constante În arealul Carpaților Meridionali. Operele de bază ale acestor mari gânditori și patrioți români stau mărturie vie. - Andrei Oțetea (1894 - 1977), istoric, profesor universitar și academician a cunoscut Îndeaproape spațiul Carpaților Meridionali, prezentând În opera sa diferite aspecte ale acestora. Reținem doar ca exemplu „Scrieri istorice alese (1980), Istoria poporului român (1970) etc. Asociațiile și societățile de turism și Carpații Meridionali. Un rol cu totul aparte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trasee din Munții Bucegi, la care a participat un număr impresionant de turiști. - Societatea Turistilor din Romania ( S.T.R.), Înființată În 1903 de un grup de intelectuali, iubitori ai excursiilor În special a celor montane, la inițiativa geologolui, profesorului univeristar și academicianului Ludovic Mrazec (1867-1944) a desfășurat până În 1918 o activitate pe măsura renumelui membrilor și ai fondatorilor ei. Dintre excursiile organizate, pot fi amintite cele din Munții Făgăraș (la Călțun și Negoi din 1903), Parâng și Gorj (până la Parângul Mare - 1903
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
practic nevoit să părăsească țara. Observăm acest lucru atunci când analizăm determinările sale din studiul ,,Avuția Națională”, inclus În volumul IV al Enciclopediei României, publicat În 1943. - Victor Slăvescu (1891-1977), fiu al Carpaților Meridionali, născut la Rucăr-Muscel, economist, profesor universitar și academician a purtat toată viața În inima și sufletul său imaginea și problemele Carpaților Meridionali. În calitatea lui de formator pentru multe generații de specialiști În transporturi, Întreprinderi, finanțe și economie națională, ca și În aceea de membru al ,,Institutului Social
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
foarte ingenios - unic În țara noastră, prin folii speciale de rășină, cu fibre de sticlă, modele care ar putea fi aplicate cu succes și la obiectivele din Carpații Meridionali. CAP.V. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN CARPAȚII MERIDIONALI Afirmația strălucită a academicianului Alexandru Balaci după care „dorința de călătorie este Înăscută În om și este purtată pînă la sfîrșitul existenței sale biologice” exprimă un mare adevăr, pentru că nu trebuie să mergem mai departe de propriile noastre persoane, să ne autoanalizăm din acest
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et quand elle veut. Oh! elle est fine, adroite et intrigante comme aucune, celle-là. En voilà un trésor pour un homme qui veut parvenir" [Maupassant, Bel-Ami, p.121]. Duroy cunoaște puterea femeilor, el îi spune doamnei Walter că femeile aleg academicienii: C'est vous qui leș nommez, mesdames, et vous ne leș nommez que pour leș voir mourir..." [ibidem, p.104]. La Paris, mai mult decât în altă parte, femeia este scopul activităților bărbatului și măsură valorii acestuia. Prin acest fapt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
La Comédie humaine, așa cum este el expus în scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abia în vremea lui Neagoe Basarab". Vezi Istoria Românilor, 2001, pp. 250-251. 9 Constantin Rădulescu-Motru (n. 15 februarie, 1868, Butoiești, județul Mehedinți d. 6 martie, 1957, București), a fost un filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române între 1938-1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului al XX-lea. 10 Conținutul integral al Constituției europene pe: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id 1337/Constitutia/Europeana/text/integral/in/limba/romana.html 11
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau hoția și banditismul celebrului impostor academic, cu toate cărțile scrise de "negrii" din ograda proprie, care s-a autointitulat rector, transformând o universitate privată importantă într-o asociație familială de jefuit și extorcat (de unde și porecla sa de alint "academicianul PârNae") au apărut ca firești și la locul lor. Cu securiști, judecători și politicieni pe statul lor de plată, acești tâlhari dovediți se adresează rapid instanței unde, de regulă, își cumpără verdictul pe față. Ce e de făcut cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]