33,912 matches
-
Hai! Credeam că vom sta mai mult împreună după un timp atât de îndelungat cât am fost departe unul de celălalt, îi prinde amândouă mâinile în palmele sale, mângâindu-le. Nu veneam, dar trebuie să caut niște materiale la Biblioteca Academiei și să rezolv niște treburi la Ministerul Educației și Cercetării. Dacă reușesc mâine, poimâine, iau primul avion înapoi. Matei îi povestește cu lux de amănunte cum a fost în America, deși tristețea i se strecura în suflet la vestea întoarcerii
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
eu sunt stresat cu munca mea, hai să inversăm spusa cronicarului și să facem să fie și vremurile sub noi, nu numai noi sub vremuri, măcar pentru două zile. Uite ce zic eu. Mergi și-ți rezolvi treburile și la Academie și la Minister și după aceea să facem o ieșire la Predeal sau la Sinaia, să ne relaxăm puțin, că cine știe când vom mai fi iar împreună. Cecilia îl privește cu ochii ei frumoși concentrându-se asupra planului propus
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria Noi, BD. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021/3158761 Librăria Academiei, Calea Victoriei nr. 12 A, tel 021/3138588 Librăria Luceafărul, Bd. Unirii nr. 10, tel. 021/3130075 CLUJ Librăria Orfeu, Piața Unirii nr. 10, tel. 0264/195339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Școlii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Manea, Cluj Napoca, Patmos, 2003. Buzdugan, Dănuț Ioan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale" , în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. Badea, M., "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoala a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. Bezviconi, G., Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972. Brânzeu, Nicolae, Cremațiunea din punct de vedere istoric, religios
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Aspecte generale" , în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. Badea, M., "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoala a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. Bezviconi, G., Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972. Brânzeu, Nicolae, Cremațiunea din punct de vedere istoric, religios, moral, social, Danciu, Lugoj, 1940. Cernăianu, Constantin, Biserica din Regat, 1908-1918, Tip. Profesională Dim. C. Ionescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
of the United States in Practice, edited by Collen MacDallen, vol. 1, Pricetown University Press, 2002. Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969. Răducă, Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998. Rotar, Marius, Eternitate prin cenușă: O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. Stăniloae, Dumitru, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. III, carte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
I, 156, 1745, p. 8.) 9 Viorel Achim, op. cit., p. 128. 10 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 1, Editura Institutului Biblic, București, 1991. 11 M. Badea, "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoală a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ortodoxe Române, vol. 1, Editura Institutului Biblic, București, 1991. 11 M. Badea, "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoală a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. 13 M. Iosa, "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Română, XXXI, 6, 1907, pp. 622-623. 16 Ibidem, p. 621. 17 "Din cartea de aur a Soc. "Cenușa", în Flacăra Sacră, III, 2, 1936, p. 8. 18 Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. III: L-Q, prefață de Gabriel Ștrempel, Biblioteca Academiei, București, 1989, p. 1000. 19 Calinic I. Popp Șerboianu, "Ce știe satul meu Șerboieni, adunate de arhimandrit...", în Cultura Poporului, VIII, 239, 22 iulie 1928, p. 2. 20 Scrisori către Nicolae Iorga, ediție îngrijită de către Barbu Theodorescu, vol. 2, Minerva
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1941, pp. 146-147. 27 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 28 Gheorghe Dragulin, op. cit., p. 8. 29 Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969, p. 154. 30 Calinic I. Popp Șerboianu, "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912, pp. 1408-1418. 31 Polizu-Micșunești, Niculae Filipescu Însemnări 1914-1916, Universul, București, 1936, p. 188. 32 Tudor Arghezi, "Tropare și altele...", în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
așa cum o demonstrează devastarea întregului pământ și eliminarea de către tehnică a tuturor celorlalte culturi. Inițial, Universitatea cuprindea două facultăți principale: de filozofie și de teologie. Cu toate acestea, începând cu epoca galileană apar în interiorul său științele în sens modern. Prima academie înființată de Ludovic al XIV-lea, în 1706, la Montpellier se numește "Academia științelor și literelor". Dihotomia care se instalează atunci între aceste două mari grupe de discipline ridică în privința fundamentului său o problemă filozofică la care suntem în măsură
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
culturi. Inițial, Universitatea cuprindea două facultăți principale: de filozofie și de teologie. Cu toate acestea, începând cu epoca galileană apar în interiorul său științele în sens modern. Prima academie înființată de Ludovic al XIV-lea, în 1706, la Montpellier se numește "Academia științelor și literelor". Dihotomia care se instalează atunci între aceste două mari grupe de discipline ridică în privința fundamentului său o problemă filozofică la care suntem în măsură să dăm un răspuns clar. "Științele" desemnează ansamblul cercetărilor subordonate proiectului galilean și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Iubire, vinovăție, reparație și alte lucrări: 1921-1945, Editura Sigmund Freud, Binghamton și Cluj-Napoca, 1994. Kligman, Gail, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, Editura Humanitas, București, 2000. Kogălniceanu, Mihail, Opere, vol. I (Beletristică, studii literare, culturale și sociale), Editura Academiei, București, 1974. Kramarae, Cheris; Spender, Dale (coord.), Routledge International Encyclopedia of Women, Routledge, New York și Londra, 2000. Kuhn, M.H.; McPartland, T.S., „An Empirical Investigation of Self-Attidudes”, American Sociological Review, 1954. Landers, Joan B. (coord.), Feminism: The Public and the Private
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lui. Nu știu ce scrie în corespondențele acelea. El are un fiu care se numește Manfred. Uneori spune: Sunt mândru de profesia mea. Noi, cei ce scriem articole la ziar, răspundem de libertatea intelectuală și de viața spirituală. Secretarul pe viață al Academiei Suedeze a scris articole scurte și ingenioase. Ca și ministrul Culturii. Președintele Franței scria și el la ziar în tinerețea lui. De asemenea, l-am auzit spunând de nenumărate ori: Aici nu se întâmplă nimic! Ce pot să fac? Adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
istoria și legendele suedeze. Paralel cu creația lirică, Heidenstam publică romane inspirate de istoria și folclorul național. Printre acestea, Carolinii (1897-1898), Sfînta Birgita și Folkungaträdet. în 1916 a primit premiul Nobel pentru literatură. Olle Hedberg (1899-1974), scriitor suedez, președinte al Academiei Suedeze (1957-1974). „Nu ne simțim bine în cultură“ de S. Freud. Piesă pentru pian de Fr. Chopin. „Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: «Eu sînt cel ce sînt». Apoi i-a zis: „Așa să spui fiilor lui Israel: Cel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
suedeze. A debutat în 1959 ca autor de romane polițiste. în anii 70 a publicat un ciclu de romane numit Femeile și orașul, care descrie dezvoltarea Stockholmului, văzută prin prisma unor destine feminine. în 1978 a fost aleasă membră a Academiei Suedeze, pe care a părăsit-o în 1989. Sara Lidman (1924-2004), una dintre cele mai mari prozatoare suedeze, cunoscută mai ales pentru un ciclu de nouăsprezece romane, a căror acțiune este plasată în Västerbotten, la sfîrșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Cîntarea României, Bucovina, Iași, 1997; > Samuelson Paul, Microeconomics, McGraw Hill Books Co., New York, 1989; > Sandretto YR., Rémuneration et repartition des revenus, Hachette, Paris, 1994; > Schumpeter Joseph, Capitalism, Socialism and Democracy, Harper and Brothers, New York, 1942; > Smith Adam, Avuția Națiunilor, Ed. Academiei, București,1965; > Stigler J.G., The Theory of Economic Regulation, 1971; > Stiglity J., Economics of Public Sector, W.W. Norton and Company, New York, 1986; > Strange Susan, The Retreat of the State. Diffusion of Power in the World Economy, Cambridge University Press
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Apocalipsa lui, care este viziunea timpului de a readuce lumii ordinea, de a restabili noțiunilor sensul lor, lucrurilor locul lor potrivit și viziunea zilei de curățare și de rupere a cortinei întunericului“. Regizorul, scenograful și artistul grafic polonez a absolvit Academia de Teatru din Varșovia, Facultatea de Regie teatru, în anul 1978. Primul mare succes al lui Wisniewski a fost Panopticum à la Madame Tussaud sau Moartea Neagră, Paris 1680, realizat la Teatrul Nowy din Poznań, spectacol prezentat pe scene din
Ultima premieră teatrală a anului, „Apocalipsa după Shakespeare. Macbeth“ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80486_a_81811]
-
de Film din Europa și Zona Mediteraneană. Totodată, "După dealuri" a fost desemnat cel mai bun film la Festivalul de la Vukovar (Croația) și la Herceg Novi (Muntenegru). Lungmetrajul regizat de Cristian Mungiu a fost nominalizat și la premiile decernate de Academia de Film Europeană și la premiile Satellite. Un alt film produs de același Cristian Mungiu, "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile", în 2007 câștiga prestigiosul trofeu Palme d'Or atribuit la Festivalul de Film de la Cannes. Deși a fost
Mungiu, pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscar () [Corola-journal/Journalistic/80495_a_81820]
-
de la Cannes. Deși a fost considerat ca unul dintre lungmetrajele favorite în cursa pentru premiul Oscar, la categoria "cel mai bun film străin", în 2008, filmul regizorului român a fost trecut cu vederea de membrii cu drept de vot din Academia de film americană și nu a fost nominalizat. Această scăpare a condus la schimbarea regulamentului Academiei, care a decis ca nominalizările la secțiunea "cel mai bun film străin" nu mai fie stabilite prin voturile tuturor membrilor ei, ci de către un
Mungiu, pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscar () [Corola-journal/Journalistic/80495_a_81820]
-
la categoria "cel mai bun film străin", în 2008, filmul regizorului român a fost trecut cu vederea de membrii cu drept de vot din Academia de film americană și nu a fost nominalizat. Această scăpare a condus la schimbarea regulamentului Academiei, care a decis ca nominalizările la secțiunea "cel mai bun film străin" nu mai fie stabilite prin voturile tuturor membrilor ei, ci de către un comitet special de cineaști. Întrebat la începutul lunii decembrie, de către jurnaliștii de la The New York Times, dacă știe că
Mungiu, pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscar () [Corola-journal/Journalistic/80495_a_81820]
-
a înțelege că acesta este un tip diferit de cinema, dar care rămâne tot cinema și că nu e nimic rău în asta". El a adăugat: "Mă refer la comitetul Oscar, dar și la membrii cu drept de vot din Academia de film americană. E important să existe mai multe opțiuni în cinematografie, iar spectatorii să își spună: «Hai să mergem, vreau să văd și acest tip de film», să aibă această libertate, să poată să aleagă. Însă nu poți să
Mungiu, pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscar () [Corola-journal/Journalistic/80495_a_81820]
-
și 2 zile ne-a făcut un serviciu foarte mare pentru că ne-a adus multă notorietate. Atunci ne-am dat seama că genul nostru de filme pot fi intens apreciate la festivaluri și de către presă, însă nu și de membrii Academiei Americane de Film. Nu înseamnă că e un lucru rău sau bun, ci doar un fapt adevărat. Când începi să înțelegi asta, ești mai relaxat în privința rezultatelor" a spus Mungiu pentru Entertainment Weekly. "Este greu să faci filme care promovează
Mungiu, pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscar () [Corola-journal/Journalistic/80495_a_81820]
-
al Teatrului Excelsior, Societar de onoare al Teatrului Național București, Ion Lucian debutează la doar 18 ani, în 1942 pe scena primului teatru al țării, cu rolul Guliță din spectacolul cu piesa "Coana Chirița", iar în 1945 devine absolvent al Academiei Regale de Teatru și Muzică din București. Din 1945 până în 1947, a fost angajat al Teatrului de Operetă Alhambra, iar la Teatrul Municipal București (actualul Teatru Bulandra) a jucat în perioadele 1947 - 1952 și 1956 - 1960. Pe scena Teatrului Nottara
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]
-
se mulțumea a le pune la cale, a trage sforile și în aceasta rămânea neîntrecut". Relația maestru-discipol dintre cei doi e plină de surprize. Povestitorul înțelege în acest moment ce i-a sugerat când i-a reproșat drumul spre Biblioteca Academiei, în locul Academiei de Biliard și îi dă dreptate, recunoscându-i meritul, devenind "ucenicul ascultător" al acestuia. De altfel, Povestitorul vede în el un sprijin de nădejde în descurcarea problemelor lumești: la moartea Ilincăi, el este cel la care apelează fără
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]