3,948 matches
-
te rog, să...?") vezi, în acest sens, inclusiv diferența dintre "Mă ajuți, te rog, să deschid geamul?" și "Te rog să deschizi geamul.", respectiv " Deschide geamul!", diferență care marchează tipul de relație locutor interlocutor etc. Studiile de specialitate reflectă această accepțiune a comunicării prin invocarea, pe de o parte, a relației dintre indivizi (Năstășel & Ursu, 1980, pp. 39-40), nuanțată prin ideea de "cooperare" în plan comunicativ (U. Eco, apud Mincu, 1983, p. 71), și, pe de altă parte, a identității asumate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dintre oameni sunt stabilite de gradul în care fiecare persoană își poate dezvolta o înțelegere pentru celălalt și în măsura în care poate (spre satisfacția sa) interpreta sistemul de semnificații al celeilalte persoane" (Duck, 2000, pp. 77-78), de aici importanța deosebită a acestei accepțiuni a comunicării care presupune relație. Ca "ființă comunicațională", în comunicare fiecare individ "devine ceea ce este și intră în relație cu ceilalți" (Sălăvăstru, 2004, p. 173). Particularizând (cf. Alexandrescu & Micle, 2002, pp. 16-17), comunicarea înseamnă relație și prin: sincronizarea locutor interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de ordin contextual (interlocutorul are mai puțin timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual (interlocutorul se raportează la feedback-ul primit de la interlocutor, la răspunsuri/întrebări ale acestuia etc.). Practic, în această accepțiune, relația locutor interlocutor definește inițial actul comunicativ, pentru a fi apoi chiar redimensionată de acesta (vezi, de exemplu, îmbunătățirea, prin comunicare, a relației superior subaltern în urma unei discuții care avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de a interveni în discuție sau a sugestiei transmise locutorului de a-și încheia intervenția etc.); contextual, pot fi valorificate și alte canale de exemplu, canalul olfactiv poate fi cel prin care se transmit informații legate de meniul zilei. Extinzând accepțiunea dată canalelor de comunicare, realitatea mijloacelor tehnice, a tehnologiilor moderne utilizate în societatea contemporană în comunicare oferă un câmp larg de analiză a sistemului de canale care se dezvoltă și se redimensionează pe măsură ce îl folosim; vezi, de exemplu, maniera de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să fie adaptat coordonatelor spațio-temporale ale situației de comunicare în care este actualizat (vezi, de exemplu, raportarea, uneori necesară, la vreme, la momentul din zi, la mediul rural/urban etc.). (c7) Variabilele de ordin social, politic, cultural sunt importante, dincolo de accepțiunile clasice, pentru evitarea situațiilor de discriminare, în cadrul comunicării interpersonale, a actanților prin raportare la date de ordin social, socio-economic, politic, cultural, religios, ideologic etc. (vezi "ritualurile" prezentate supra, formulele de adresare folosite în anumite relații de tip ierarhic/profesional etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 77-81; Hogan & Stubbs, 2006, pp. 9-10, 34; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 19, 51; Puiu, 2001, pp. 77-81; Năstășel & Ursu, 1980, p. 49 etc.), situații problematice determinate de manifestarea anumitor blocaje/obstacole ("blocaj", în accepțiunea asociată interiorului procesului comunicării: pot apărea blocaje în planul locutorului de exemplu, blocaje emoționale; în planul canalului de transmitere a mesajului de exemplu, se întrerupe convorbirea telefonică din motive tehnice etc.; "obstacol", în accepțiunea de barieră care poate apărea înainte de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
manifestarea anumitor blocaje/obstacole ("blocaj", în accepțiunea asociată interiorului procesului comunicării: pot apărea blocaje în planul locutorului de exemplu, blocaje emoționale; în planul canalului de transmitere a mesajului de exemplu, se întrerupe convorbirea telefonică din motive tehnice etc.; "obstacol", în accepțiunea de barieră care poate apărea înainte de sau în derularea actului comunicativ: de exemplu, obstacolul lingvistic interlocutorul nu stăpânește același cod ca locutorul; obstacolul interlocutorului indiferent sau agresiv etc.), printr-un termen generic, disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu sensul de "purtător de mască" în context didactic), și a celor teatrale (vezi, de exemplu, rolul exercițiilor de dicție, al celor de expresie corporală etc. în realizarea lecturii expresive a unui text literar în fața elevilor). I.2. Discurs În accepțiunea (aici) de formă de concretizare a mesajului reperabil/actualizat (construit, transmis, decodat, interpretat) într-o anumită situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/ educațională, discursul va fi prezentat în acest subcapitol atât prin raportare la principalele repere reflectate în acest plan
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discursul va fi prezentat în acest subcapitol atât prin raportare la principalele repere reflectate în acest plan în literatura de specialitate, cât și cu deschidere către problematica strategiilor discursive (anticipate, de altfel, prin trimiterile din subcapitolele anterioare). I.2.1. Accepțiuni ale discursului Discursul este prezentat, în literatura de specialitate, din perspective multiple, ca: * "orice tip de mesaj lingvistic" (Bayon & Mignot, 2000, p. 91), în general, mod și rezultat al utilizării limbii (Maingueneau, 2007), respectiv "rezultat final al gândirii și comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
constituie într-o coroborare a tehnicilor, mijloacelor și formelor de organizare a demersului teatral, subsumată, în principiu, lumii spectacolului. În principiu, pentru că în contextul lucrării de față trimiterile vor fi și/mai ales către spectacolul comunicării, în general. În această accepțiune, strategiei teatrale i se subordonează: (a) în universul spectacolului: * strategia dramaturgului; * strategia regizorală; * strategia actoricească; * strategia spectatorului de teatru; (b) în planul comunicării interpersonale: * strategia locutorului; * strategia interlocutorului; * strategia "observatorului" prezent și activ în "spectacolul" comunicării; (c) în cadrul comunicării didactice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rol și acționează în consecință. (b2) Strategia interlocutorului reflectă maniera particulară de raportare a acestuia, pe de o parte, la locutor și, pe de altă parte, la însăși situația de comunicare, la miza și componentele acesteia. Această strategie implică, în accepțiunea din lucrarea de față, strategia actorului (partener în comunicarea intrascenică, dar și în cea extrascenică), respectiv strategia spectatorului care-și asumă un rol activ (din perspectiva feedback-ului oferit) în economia spectacolului (comunicării). Concretizată în tehnici ale ascultării active/pasive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
au rezumat la a fi "spectatori". Vezi, de exemplu, calitatea de observator/spectator a profesorului care asistă la discuțiile dintre elevi, în timpul pauzei sau la cele din cadrul grupelor de lucru, fără a interveni în aceste discuții; sau ipostaza (nedorită, în accepțiunea ei obișnuită) de "spectator" în care se plasează elevul/profesorul care nu dorește să se implice în activitățile celorlalți elevul care doar își ascultă profesorul, fără a da feedback, fără a adresa întrebări, fără a căuta soluții etc. sau profesorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întrebare poate fi adresată printr-o simplă privire și un gest indicativ către o fotografie/imagine/schemă etc. II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ Actul comunicativ implică, în diferitele sale componente, nu doar solicitare de informații (ca în accepțiunea avută în vedere în II.1.), ci și transmitere de informații sub varii forme: comunicare a unor constatări, comunicare de informații și încercare de persuadare a interlocutorului, explicarea unor informații/opinii, argumentarea altora, definirea unor concepte/cadre de comunicare, exteriorizarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pânișoară, 2004, p. 126) etapă corespunzătoare celei de decodare a mesajului (prin valorificarea codului cunoscut de către interlocutor și a raportării acestuia la cel folosit de către locutor în construirea mesajului) și, într-o anumită măsură, celei de interpretare a acestuia în accepțiunea clasică; NOTĂ. Pot apărea, în această etapă, disfuncții generate de: (a) tema prea comună/banală sau, dimpotrivă, prea complicată/ greoaie a mesajului/discursului (inadecvarea acestuia la interesele și la particularitățile de decodare ale interlocutorului) de exemplu, o prezentare cu idei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1 față de actorul 2 etc. Se poate vorbi, așadar, pentru comunicarea-teatru, despre o instanță locutorială coroborată sumă și, în același timp, interacțiune a instanțelor locutoriale individuale enumerate anterior. În ambele tipuri de contexte comunicative (1. comunicare, în general, aici cu accepțiunile: interpersonală, respectiv didactică/educațională; 2. comunicare-teatru) sunt reperabile și necesită exersare diverse tehnici comunicative verbale, nonverbale și paraverbale, care vor fi prezentate în continuare din perspectiva utilității lor pentru locutorul comun (parte a spectacolului comunicării cotidiene în general sau în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a spațiilor intime", intermediind frecvent "o relație amprentată și de afectivitate, de tensiunea momentului, de dinamica determinărilor stimul-răspuns" (Coman, 2008, p. 6). 5 Nu avem aici în vedere accepțiunea dată termenului "canale" în unele lucrări de specialitate, în condițiile exemplificării canalelor de comunicare prin gestică, postură etc. (Abric, 2002, p. 15). 6 Pentru schema procesului comunicării și detalierea componentelor acestei scheme, vezi Hobjilă, 2009, pp. 232-235. 7 Vezi, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele; să-și dezvolte empatia [...]; să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale, pentru a înțelege comunicarea; să învețe să asculte; să învețe să fie constructivi (afirmativi)" (Roco, 2004, p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007, pp. 62-63; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227 etc. 23 Relevantă este, în acest sens, și problematica tranzacțiilor pe care le implică orice relaționare/comunicare interumană, în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric (2002, p. 19). 25 Vezi, pentru exemple în acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în forma sa consacrată, vezi Brown & Levinson
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ceea ce se spune și ceea ce nu se spune) Turchet, 2005, p. 47. 22 Aceasta poate deveni, de altfel, și un instrument de manipulare a interlocutorului (Pease & Garner, 2007, p. 19) manipulare în sens pozitiv sau în sens negativ; pentru ultima accepțiune, vezi cazul întrebărilor-capcană în care, prin accent, poate fi "deturnată" atenția interlocutorului de la elementele importante ale mesajului. Pentru rolul accentului, vezi și Nuță, 2004, p. 23. 23 Vezi și Cooper, 2008, pp. 138-142. 24 Vezi, în acest sens, o amplă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și cu acea competență care i-au fost unanim recunoscute. Prin toate manifestările sale, și prin felul cum a ajuns la situația de azi, dr. Topa este ceea ce „în Occident se numește un „self made man”, în cea mai frumoasă accepțiune a cuvântului... În numele asociației generale a medicilor din țară, profesorul P. Tomescu, spunea că Asociația participă cu drag la sărbătorirea doctorului Topa, vicepreședinte în comitetul central al asociației. Îi face urarea ca în calitate de reprezentant al medicilor în Asigurările sociale să
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
îndoiește că trebuințele naționalității române ar fi triumfat asupra multor mici resentimente personale și asupra multor greutăți nedespărțite de ocârmuirea acestei țări; dar el tocmai n-a voit să fie astfel. S-a temut că verbul a proteja, aplicat în accepțiunea sa cea mai curată, să nu aducă prea repede pace între concetățeni, prosperitate și belșug pe acest pământ privilegiat și, în ciuda aspirațiilor celor mai obișnuite, a dezbinat spre a domni, urmând să semene dizolvante împrejurul său... Obșteasca Adunare, care, cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sovietice, până când avea să sosească ajutorul promis de Occident. Termenul „titoism”, utizat pentru prima dată de cercurile propagandistice pro-staliniste, s-a impus treptat în istoriografia contemporană desemnând „varianta iugoslavă a comunismului creată de Iosip Broz Tito”. Se caracterizează, într-o accepțiune simplă, prin „centralizarea parțială a economiei și prin acordarea unor libertăți cetățenești și economice ce au scos Iugoslavia din zona Cortinei de Fier”. *** Regatul sârbo-croato-sloven, Regatul Iugoslaviei, Republica Populară Federativa Iugoslavia, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, reprezintă aceeași entitate statală, existentă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sistemului: disciplina, controlul etc. b. expresie acțională a cunoștințelor acumulate despre pedeapsă; c. mod simplificat de decizie, de rezolvare a problemelor complexe; d. modalitate simplă de exercitare a controlului; e. crearea consensului și reducerea incertitudinii. Pentru Talcott Parsons, normele sînt accepțiuni privind ceea ce trebuie să facă un individ, care devin părți ale motivării unei persoane prin intermediul socializării, așa încît oamenii acționează în conformitate cu normele unei instituții deoarece doresc să se conformeze. Pentru Erving Goffman, normele sînt percepții ale acțiunilor care-i duc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o procedură de luare a deciziilor, și nu un scop în sine, credința că a fi democrat nu înseamnă că majoritatea are întotdeauna dreptate, ci a accepta superioritatea tradițiilor democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]