4,780 matches
-
care ne putem referi ca la un cerc restrâns. În cele din urmă, adepții creează un fel de organizație, în perioada recentă, un partid politic. Partidul încearcă să mobilizeze persoanele din jurul liderului și al platformei sale. Liderul poate să pară activiștilor de partid fervenți ca fiind providențial. Sarcina acestora este să-i convertească și pe ceilalți. Aplicarea acestui principiu la nivel de mase poate fi făcută cu ușurință sau lent, în funcție de rezistențele întâlnite. Liderul ajunge la putere, adeseori cu ajutorul electoratului (pe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
baza unei cercetări mai recente, că în total în jur de 640.000 de persoane au fost epurate din viața publică japoneză în anii de după 1945. Patru din cinci din cei epurați erau ofițeri în armată; 16.5% erau foști activiști și lideri politici. Și totuși, vârfurile formidabilei birocrații guvernamentale japoneze au rămas practic neatinse. Din totalul "resurselor de talente" ale elitei birocratice numărînd 8.300 de oficiali, mai puțin de 1% au fost epurați. La fel, cea mai mare parte
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
În absența oricărui studiu sociologic, este dificilă evaluarea semnificației acestei explozii electorale. Era în mare parte un protest împotriva inegalității sociale, dar mai era și rezultatul exacerbării frustrării printr-o ideologie naționalistă și mistică. Garda de Fier a trimis numeroși activiști în sate pentru a obține sprijin și pentru a exercita presiuni asupra celor care influențau opinia publică, în special asupra primarilor, unii dintre aceștia aflându-se, în consecință, supuși la presiuni contrare, exercitate pe de o parte de prefecți, iar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a dreptul respinse. Acest lucru se va auzi În oraș și... te vor chema. Da, te vor chema, Îți vor cere ipocrit scuze pentru „neînțelegerea” de la Casa studenților, vor da vina, după obiceiul lor, pe portar sau pe un mărunt activist și-ți vor propune să reiei lucrările cenaclului. - Și... atunci? - Refuzi, bineînțeles! Iar noi vom continua, apăsând pedala, luând În discuție și anumite Încălcări ale statutului la Uniunea Scriitorilor. (Câțiva ani mai târziu după această conversație, Manolescu, Paler, Dimiseanu și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de cei „aleși”, inși care, printr-o reală vocație și instinct superior literar, le-ar putea face o incomodă, neplăcută concurență! Deoarece, am mai spus-o, la debutul nostru și chiar după el, noi am avut lupta nu numai cu activiștii politici din literatură și artă, dar, nu rareori, cu propriii noștri colegi, ceva mai vârstnici sau nu, cocoțați deja În „posturi” și În opinia publică. Evident, acest „război” cu cei „deja instalați” În nomenclatura literară este un fenomen etern și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
instalați” În nomenclatura literară este un fenomen etern și el are loc și avea loc și În lumea liberă, În Occident. La noi, Însă, În anii ’50 și ’60, situația se complica prin ingerința factorului politic și, nu rareori, nu activiștii politici din literatură „atrăgeau atenția” asupra cutărei „abateri” politice a vreunuia mai tânăr, ci chiar colegii noștri mai În vârstă, comod instalați În manualele școlare, la Academie sau În Consilii de conducere. (Reamintesc faptul că, după cum mi-a mărturisit personal
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
meu, proza mea are o „angulație falsă” asupra realității. Sigur, În ceasul când a „afirmat” acel adevăr despre proza debutantului care eram pe atunci - după trei sau patru schițe publicate În reviste! - criticul și redactorul-șef al Gazetei literare, fost activist al c.c., fost ilegalist, inteligent și cult etc., avea perfectă dreptate. Și acest lucru Îl credea și Matei, poate și Nichita, care a ezitat să mi-l comunice de teamă să nu-mi șubrezească și mai tare Încrederea În forțele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
municipiu... Speranța?! Da, cred că speram atunci, sărac, singuratic și „exclus” de vrea două ori de la „stalinista” (facultate deă Filozofie de atunci - una dintre acuze era că-l răspândeam printre colegii mei pe „reacționarul, idealistul” Platon, unii dintre colegi - foști activiști „la Canal”, șefi de cadre, viitori securiști gravi și plini de răspundere, jigniți „literalmente” de acel tinerel cam zevzec, cam hahaleră, lipsit evident de „simțul realității”... Aveam, după cum se vede, aproape toate motivele de a fi „deziluzionat” de lume, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a-l afronta pe Însuși șeful statului și, În loc de a mă pierde În vegetația colorată și proteguitoare a Occidentului, cum o făcuseră Înaintea mea alți dizidenți, dintre care cel mai celebru fusese Petru Dumitriu - cu care, se pare, unii dintre activiștii superiori ai partidului mă comparau, Înainte de „ruptura” mea, improbabilă, ca și mai improbabila mea Întoarcere În țară, riscând nu numai mânia „marelui șef”, dar, mai ales, bunul plac al camarilei sale politice, brutale, disprețuind elita literară, Îngâmfată și abrutizată de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din altă parte, sau nu se voia să se vadă, mai ales după anii ’60 - existau, chiar și În partidul comunist și În administrația culturală Încă rigidă, forțe acut negative, care se opuneau, nu rareori, celor mai „luminați”, unor tineri activiști cu o bază profesională solidă, spre deosebire de activiștii din perioada stalinistă urcați de la munca de jos și care nu numai că depindeau, din postura lor socială, de rangul lor În nomenclatură, dar erau, mai ales, Îmbibați de un resentiment acut față de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să se vadă, mai ales după anii ’60 - existau, chiar și În partidul comunist și În administrația culturală Încă rigidă, forțe acut negative, care se opuneau, nu rareori, celor mai „luminați”, unor tineri activiști cu o bază profesională solidă, spre deosebire de activiștii din perioada stalinistă urcați de la munca de jos și care nu numai că depindeau, din postura lor socială, de rangul lor În nomenclatură, dar erau, mai ales, Îmbibați de un resentiment acut față de cei cu o pregătire profesională sau intelectuală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literare. Care a reacționat cum o afirmam mai sus: nefiind o „banală victimă” a puterii brutale politice, ci un ins demn, activ și curajos, dovedind că „se poate!” - posibilitatea reală a libertății Într-un stat autocrat și polițist este, pentru activistul fanatic politic, cel mai mare pericol, fugind de-un asemenea fenomen sau caz ca dracul de tămâie! -, el a fost ocolit de toată „lumea bună literară”, Împins În singurătate forțată și sărăcie; a trebuit, până la sfârșitul tragic al său și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spre deosebire de umilul „funcționar al delațiunii”, care este informatorul, nu vrea să facă doar „servicii”! El are orgoliul de a precipita lucrurile, are orgoliul propriei persoane și a „misiei” sale și, dintre aceștia, nu rareori, sistemele politice extremiste Își aleg propriii activiști, dacă nu și conducători... Ei vor „să facă istorie” cu orice preț și, de la Catilina, cu care se războia Cato, cenzorul, și până la un Saint-Just sau Troțki, care voia o „revoluție permanentă”, treptele, firele de legătură nu sunt total rupte
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mental și de clica sa lașă și incapabilă de a-l schimba, deși aberațiile sale le puneau În pericol propriile structuri și poziții!... Iar sub acest slogan al „anti-comunsimului” a fost printre altele demonizat și Ion Iliescu - cert, un fost activist de vârf, cu sechele inconfundabile de centralism statal, inamic ideii de proprietate, neînțelegând bine tradiția bisericească a Românilor. (Dovadă este reaua voință cu care a ezitat să repare injustiția gravă făcută celei de a doua biserici naționale, cea greco-catolică, luptătoare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
definitiv și, ar putea zice unii, la modul „imbecil”, un vitalist, nu puteam intra În dialog cu un sceptic organic și „histeroid”, cum era și cum se proclama insomniacul, rătăcitorul, genialul fecior de popă din Rășinari. Interzis de cenzorii și activiștii culturali comuniști vreme de decenii, spre rușinea noastră, Încă o dată - sub același regim, Sârbii, Ungurii și Polonezii Îl publicau! -, Cioran se află azi „pe masa de disecție” a spiritelor autohtone, prilejuind tot felul de observații judicioase sau false, naive sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a se dezice de trecutul și valorile tradiționale autohtone. Eseul închinat lui Cezar Ivănescu nu este numai un profil exact al acestui poet de o personalitate aparte, ci și ieșirea în arenă mereu și mereu în combaterea oportunismului și cosmopolitismului activiștilor de ocazie ai integrării europene a culturii noastre naționale prin demolarea stâlpilor de susținere fundamentali. Angajamentul și demonstrația critică a lui Theodor Codreanu recomandă un caracter și o conștiința fermă de care oricine se interesează de fenomenul literar actual, trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
presei și literaturii în acel moment. În perioada în care a fost redactor-șef al săptămânalului Cultura/Literatura și arta, de câteva ori la plenarele și ședințele Biroului CC al PCM, I. Bodiul, primul-secretar al CC al PCM, și alți activiști de partid de rang înalt i-au adus învinuiri de "românizare" a ziarelor, l-au acuzat de naționalism" (p. 11-12), "La ședința Biroului CC al PCM din 3.08.1982, prezidată de S. Grosu, prim-secretar al CC al PCM
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative. Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcând parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele și regulamentele militare. Salariații civili
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108196_a_109525]
-
din 15 iunie 1970 privind creditarea unor stocuri supranormative disponibile de piese de schimb auto și pentru materialul rulant de cale ferată, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 820/1970 privind uniformă pentru comandanții de pionieri și pentru activiștii Organizației Pionierilor din Republică Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 116 din 1 octombrie 1970; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 822/1970 privind alocațiile zilnice de hrană pentru acțiunile bugetare și consumurile colective din sectorul special, publicată în Buletinul
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
Definiți drept "golani" de către Ion Iliescu, pe care protestatarii îl vedeau ca întruchiparea umană a neocomunismului, termen pe care aceștia l-au îmbrățișat ca etichetă nominală identitară, contestatarii au adoptat Proclamația de la Timișoara, al cărei punct 8 interzicea candidatura foștilor activiști de partid și ofițeri ai Securității pentru primele trei legislaturi consecutive. Protestele au fost în cele din urmă reprimate prin cea de-a treia mineriadă, cea care a marcat memoria culturală a intelectualității românești, desfășurată în 13-15 iunie 1990. Chemați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
petiție, dacă li se cere; b) conformiștii sînt cei care se angajează numai în forme convenționale de participare; c) reformiștii se angajează în forme convenționale de participare, dar repertoriul lor politic cuprinde și forme de protest, de-monstrații sau boicoturi; d) activiștii merg pînă la implicarea în forme non-legale sau ilegale de acțiune politică; e) contestatarii ( protesters) "sînt asemănători reformiștilor și activiștilor din punctul de vedere al implicării lor în comportamentele de protest. Se deosebesc, însă, de grupurile precedente pentru că nu iau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se angajează în forme convenționale de participare, dar repertoriul lor politic cuprinde și forme de protest, de-monstrații sau boicoturi; d) activiștii merg pînă la implicarea în forme non-legale sau ilegale de acțiune politică; e) contestatarii ( protesters) "sînt asemănători reformiștilor și activiștilor din punctul de vedere al implicării lor în comportamentele de protest. Se deosebesc, însă, de grupurile precedente pentru că nu iau parte la formele convenționale de activitate politică. În anumite circumstanțe, contestatarii ar participa la demonstrații, s-ar prezenta la grevă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
au primit nici un mandat electoral și care, în mod sigur, nu vor răspunde de alegerile și de acțiunile lor în fața cetățenilor. De exemplu, referindu-se la "rețelele tematice", frecvent întîlnite în America în anii '70, Heclo [1978,119] afirmă sec: "Activiștii politicilor nu vor deloc să recunoască un aspect neplăcut: că influentele lor sisteme pentru realizarea politicilor publice, fondate pe cunoaștere, tind să facă mai dificilă politica democratică." Firește că existența unei mai mari sau mai mici (sau a niciunei) responsabilități
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politice fundamentale pentru afirmarea unui regim democratic. După care Dahl susține că acel regim este, pe de o parte, un produs concret, iar pe de altă parte, este menținut și făcut să funcționeze de către un strat, probabil deloc neglijabil, de activiști care și-au însușit normele democratice de legitimare reciprocă, de toleranță politică, de conflict controlat. Odată îndeplinite aceste condiții, problema analitică principală ce se ridică este cea a modalităților și a stadiilor prin care se ajunge la construcția regimurilor democratice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
conflictului politic și după intrarea în faza pe care Rustow o numește habituation sau de obișnuire cu normele și cu procedurile democratice. Obișnuirea În această fază este important ca artizanii compromisului democratic să îi convingă pe politicienii de profesie, pe activiști și pe cetățeni de importanța și de eficiența principiilor de conciliere și de împă-care. Democrația crește, ca să spunem așa, din ea însăși, din buna funcționare a acelor principii verificate de nenumărate ori de-a lungul timpului. Totuși, în orice fază
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]