159,822 matches
-
să ne înstrăineze definitiv de identitatea noastră. Desigur, nu va fi, zilele acestea, nici o "comemorare Enescu"; "Festivalul Enescu" trezește fervoare cu câteva săptămâni ori zile înainte, o dată pe an, și este departe, în timp, de luna ianuarie (când va deveni "actual" Eminescu!); nu s-a anunțat, după câte știu, lansarea unui epocal "CD-Enescu"; nu are loc vreun concert-mamut consacrat marelui magician. Dar de ce, pentru asemenea oameni ai României, ar trebui să fie vreo aniversare, o "dată festivă", nu atât ca să se
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
și turiști străini". Rapsodiile române ale lui te întâmpină în unele mari magazine occidentale, inaugurează congrese internaționale, "ne mândrim" că în Larousse (1995) este menționat ca "violoniste et compositeur roumain". Iar umila lui "ultimă dorință" nu se poate învrednici nici actuala Românie să i-o îndeplinească? Oare cu ce drept a fost uitată dorința aceasta. Mi se asociază "dorința" lui cu disperatele strigăte de durere ale altui mare exilat, Nicolae Bălcescu, care se tortura la Palermo, că nu i se îngăduise
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
a reușit asta, pentru osemintele lui Nicolae Titulescu (care erau tot în Franța), fiindcă, după decembrie 1989, un tenace-întru-aceasta ministru de Externe și colaboratorii lui s-au străduit s-o facă. Este cu neputință să nu reușească, dacă vor, un actual ministru al Culturii - care este inimos și competent, dar și mare artist el însuși -, împreună cu Ministerul de Externe și alte ministere odată sensibilizate și, de ce nu, însăși Președinția României. Vor ști să obțină, de la Statul francez, de la actualul Președinte al
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
vor, un actual ministru al Culturii - care este inimos și competent, dar și mare artist el însuși -, împreună cu Ministerul de Externe și alte ministere odată sensibilizate și, de ce nu, însăși Președinția României. Vor ști să obțină, de la Statul francez, de la actualul Președinte al Franței, atât de favorabil nouă, îngăduința de a satisface "ultimele dorințe" ale unui geniu al omenirii, care a dorit atâta lucru măcar, ale auto-exilaților George Enescu și Maruca, soția sa. Dacă am mai fi în "Epoca de aur
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Enescu și Maruca, soția sa. Dacă am mai fi în "Epoca de aur", poate că aș fi înțeles că nu era încă de dorit un asemenea transfer al osemintelor celor doi grav ofensați ai fostului regim. Dar acum? în regimul actual? în actualitatea noastră - cu toate păcatele ei -, în care, cert, ar fi revenit șí Enescu, dacă ar fi fost în viață? Pământul Tescanilor îi așteaptă pe amândoi, așa cum au dorit-o, oriunde și neîntârziat, dacă nu în cimitirul satului, în
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
fac?(...)/ Și s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nu vedea nimic. Și luându-l de mână, l-au dus în Damasc./ Și trei zile a fost fără vedere." Cu mijloace diferite de expresie, un romancier actual pune azi accentele ușor diferit, acoperind blancurile psihologice ale Bibliei cu odiseea unei inițieri spirituale. Saul, evreul din Tars, este, la început, un om al Legii, supus datoriei, singura ce "poate da un înțeles lucrurilor ce par a nu avea
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
și trebuie să fie liantul care înlătura dezbinarea și prigonește războiul, excesele, iraționalitatea. Erasm declară în spirit creștinesc: "Chintesența religiei noastre este pacea și bună înțelegere între oameni." Iar în anul 1515 avea să publice studiul cu titlu atît de actual: Dulce bellum inexpertis (Războiul le pare frumos numai acelora care nu l-au trăit). Coincidență va potrivi în așa fel lucrurile încît, în 1492, exact anul în care Cristofor Columb descoperă America, Erasm "descoperă pentru sine viitoarea să lume, Europa
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
Andreea Deciu Pentru teoreticienii actuali ai comunicării e o chestiune evidență că fiecare dintre noi are mai multe euri: unul deschis, vizibil celorlalți și aflat sub propriul control, altul ascuns celorlați, unul "orb", adică pe care nu îl văd decît ceilalți (că de pildă cel
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
fi frumoasă și dezirabila, iar soarelui i se descoperă tot felul de resurse binefăcătoare, costumul de plajă se simplifica și reduce semnificativ, de la vesmintele grele de lină ale înotătoarei de la sfîrșitul secolului trecut pînă la, firește parcurgînd cîteva etape, monokini-ul actual. Bronzarea că ideal de frumusețe nu dispare, susține Kaufmann, nici macar după ce se descoperă acțiunea nociva a razelor solare. Dimpotrivă, ea este supusă unei gestiuni a riscului și, prin apariția cremelor protectoare, promovată de fapt la o treaptă superioară de importantă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
refuzat de revista 22. Același domn Stan laudă curată deschidere a ziarului la care colaborează, unde a publicat tot ce a scris, fără să i se cenzureze măcar un rînd. Totul ar fi mirific, dacă în EVENIMENTUL ZILEI condus de actualul director al Cotidianului ar fi avut loc drepturile la replică, altele decît cele de neînlăturat. La ziarul unde e director acum, Ion Cristoiu joacă alt rol, cel de ziarist care se lasă contrazis. Dar, pe de altă parte, in ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
anticipînd revoluția, - este panașul acestui "aristocrat" al literelor, făcînd poezie, la metronom, în mijlocul regretelor atîtor roze... * Una din prozele sale cele mai curioase și pe care astăzi o citim zîmbind cu uimire este și aceasta schița fantastică și atît de actuala în desuetudinea ei julveriană, OCEANIA-PACIFIC-DREADNOUGHT: "Era în jurul anului 1952 (?!exclamația noastră), iar vasul uriaș, acel Dreadnought al Păcii, pe care înaltă ființă franco-anglo-americană îl pusese de vreo douăzeci de ani în executare, trebuia în curînd să fie împins în afara din
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
noastră critică interbelică (de la Lovinescu la Călinescu) a rămas insensibila la limbaj: impresionista, dogmatica, istorista, sau estetică a preferat să evite verbalitatea textului în favoarea impresiilor, ideilor, ambiantei culturale sau valorii literare deductibile din el, ca niște constructe abstracte. Nici critică actuala n-a fost alt fel. A adăugat o perspectivă retorica sau fenomenologica, absența înainte, dovedindu-se interesată de structuri (poetice, narative etc.). Chiar și structuraliștii noștri, cei mai în măsura să-i înțeleagă virtuțile, au făcut prea puțin pentru verbalitate
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
meu/ și-mi dau seama că drumul pustiu nesfîrșit/ este chiar lama unei securi/ care-mi despica încet inima înmiit" (Drumul pustiu). Sau gnomic: "ca un cartof în pămînt/ creșteai în memoria mea visînd" (Adăpost). Sau, cel putin, confruntarea ființei actuale cu ipostazele sale infantil-ofensive, impactul indecis al vîrstelor zăvorite "în luminoasă enigmă". Ideea de moarte apare atenuata de ideea anamorfozelor pe care le cunoaște făptura noastră în zarea conștiinței de sine fantaste: "vorbeai cu mirosul tău de floare din băli
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
dacă voiai un anumit post, intrai în PCR, chiar dacă nu aveai nici o chemare pentru acel partid. Complexul cinstei cu apartenența politică face, după părerea mea, un rău nu numai conjunctural, ci are, se pare o foarte solidă susținere în sistemul actual. Vechile criterii ale partidului unic erau că un candidat merituos nu poate fi decît un membru al partidului său o persoană recomandată dinlăuntrul partidului. Nu pot spune că aceste criterii au funcționat totdeauna prost, dar nu cred că acest tip
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
asta e deja o afacere clasată. O afacere din care răzbate că în România a fost mai greu, la un moment dat, să termini patru sau opt clase, decît să obții ulterior o diplomă universitară sau un doctorat. Nu idealizez actualul sistem, nici nu cred că dacă în România se vorbește foarte mult despre democrație, în ultimii ani, democrația a și ajuns numitorul comun al tuturor situațiilor în care e nevoie de ea. Totuși ideea că pentru a cîștiga cinstit un
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
doilea război mondial, în perioada economiei "lagărului" estic și a denumirilor propagandiste de tipul "Înfrățirea între popoare". Transformarea în nume comun e semnalată, cum se știe, de articulare, de mărcile gramaticale - și este deplin confirmată de lărgirea semantica. În atestările actuale, nu mai e vorba de ferăstrăul cu marca Drujba, ci pur și simplu de orice ferăstrău cu motor. Lucrul se observă cu ușurință în prezent, în anunțurile de mică publicitate: "Vînd frigider, motor trifazic, drujba, cazan pentru țuică", "drujba 40
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
treptat și chiar a dispărut în deceniile opt și nouă. Studenților mei de astăzi trebuie să le explic ce înseamna periodizarea. Conceptul le e străin. Dar sînt indicii, mai ales spre sfîrșitul acesta de secol, că jocul cu pricina redevine actual. În cîteva teze de doctorat (nepublicate deocamdată) sau în cartea abia tipărită a lui Mircea Cărtărescu despre postmodernism (și ea o teza la origine), eseiști, critici și scriitori par să fi regăsit gustul jocului de-a periodizarea. Nu în sine
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
-ul s-a abținut de la vot cu prilejul acordării dreptului de survol pentru aviația NATO în spațiul aerian al României? Cu cîțiva ani în urmă, nu prea multi, în EVENIMENTUL, ZILEI condus de Ion Cristoiu apărea un editorial semnat de actualul director al Cotidianului în care analistul politic afirmă încă din titlu că CVTudor întrebuințează, citez: "Tactică țigăncii la atac", constînd în ridicarea poalelor înaintea adversarului. Dacă Ion Cristoiu nu-și reneagă editorialul de atunci, putem trage concluzia că azi Cotidianul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
identități a puterii, în fapt de aceeasi esență cu vechea putere, în vederea recuperării energiilor majorității, multă vreme reprimata de aceeasi putere, în dorința de afirmare a individualității, se recurge la o baie energizanta de violență naționalistă. Trebuie să observăm că actuala putere de la Belgrad conține în amalgamul ei politicieni de la naționalismul șovin pînă la naționalismul moderat. Totul pe un fond roșu, moștenit de la mecanismul de putere titoist prin care nomenklatura sîrbă stăpînea în numele ideologiei comuniste. Criza actuală a Șerbiei este o
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
Trebuie să observăm că actuala putere de la Belgrad conține în amalgamul ei politicieni de la naționalismul șovin pînă la naționalismul moderat. Totul pe un fond roșu, moștenit de la mecanismul de putere titoist prin care nomenklatura sîrbă stăpînea în numele ideologiei comuniste. Criza actuală a Șerbiei este o criză de creștere și mai ales de transformare într-un stat modern, democratic, membru normal al comunității europene. Formele violente pe care le ia această "creștere" nu șunt chiar atît de surprinzătoare. Să nu uităm violențele
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
un moment dat, cu ajutorul Dicționarului simbolurilor (coordonat de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant) și al cărții La Transparence du Mal de Baudrillard. Citatele șunt frumoase, incitante, bineînțeles, însă cu ce ne ajută în înțelegerea Nostalgiei eternele observații asupra "metastazei" valorilor actuale etc.? Concluziile" cuprind și mult-asteptata întrebare: "/ cine-i mai frumoasă din țară?". În basm răspunsul oglinzii-oracol era precis și Corina Ciocârlie pariază pe această putere speculara fabuloasă într-o problemă atît de complexă cum e evoluția românului românesc. Corina Ciocârlie
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
consacrată colecție "Bibliotecă pentru toți". Dar să revin la blestemata recluziune a d-lui Nicolae Balotă. În 1955, intoxicat de "spiritul Genevei" de atunci, se hotărăsc să redacteze un memoriu (împreună cu prietenii săi clujeni frații Boilă, unul dintre aceștia fiind actualul senator dl. Matei Boilă) care să fie trimis în străinătate. Au urmat conciliabule, fiecare a redactat un segment al memoriului. Dar pînă a fi încheiat și tradus aflaseră despre acesta și alții. Cu memoriul isprăvit, au fost sfătuiți să nu
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
anumită măsură, felul în care cele două populații, după îndelungi și epuizante încercări de exterminare reciprocă, ajung la un fel de înțelegere pașnică, pe care însă o vor sabota cu orice prilej. Evident, românul lui Sînger are un filon foarte actual astăzi pentru că problematizează ură etnică, vrăjmășia între oameni care împart același teritoriu, si care, treptat, din sentiment oarecum motivat (voința de expansiune sau dorința de răzbunare) devine sminteala pură, violența oarbă în care nimeni nu mai știe exact de ce e
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
primul rînd, la chemarea lui Antonioni, în al doilea rînd, Sofia Loren se întoarce pe platouri. Marele Antonioni, desi bolnav, pregătește un nou film, iar condiția sentimentală a Sofiei este că fiul ei să-i fie asistent de regie! Reședința actuala a Sofiei Loren e la Geneva. Secretul frumuseții? "Mă culc la 8, mă trezesc la 6, merg pe jos o oră și jumătate în fiecare zi". Ce îi lipsește cel mai mult? "Prezenta mamei. Cînd ieșeam la plimbare cu ea
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
comunicării este argumentata de responsabilitatea definirii rostuite, deloc grăbite, a unui climat poetic pe care ți-l poate dezvălui muzică însăși. Andrei Vieru caută și găsește; ne rămâne dator cu un recital care urmează a ne dezvălui întreaga să statura actuala de muzician, de gânditor. Tot muzică de Ravel, anume Concertul în sol major, a fost prezentat publicului nostru prin strădania pianistului portughez Adriano Jordao, în compania maestrului Iosif Conta, a Orchestrei Naționale Radio; s-a cântat cu precauție, cu o
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]