102,424 matches
-
au de aceea rol de intensificare, dar și conotații ironice: o anumită detașare de ceea ce e anunțat cu prea multă ostentație, o oarecare neîncredere sau pur și simplu tendința de a adopta un ton nonșalant. Formula s-ar putea deci adăuga sutelor de exemple de parafraze produse pornind de la versuri clasice sau de la sloganuri publicitare, dacă n-ar avea ceva mai multă relevanță lingvistică. Nu e de obicei inclusă între tiparele repetiției, probabil pentru că apare ca un caz prea particular: care
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
și fără un rafinament pervers al chinului. Nu știi aprecia seninătățile decît după ce ai frecventat sfinții. Exasperat de ei, cerul nu mai e deformat de prisma unei lacrimi. O perversiune fără pereche este sfințenia. Un viciu al cerului". Și, imediat, adaugă: "Acel ce nu cunoaște dezgustul de sfinți este pierdut. Dacă nu m-ar apuca uneori o ură, susținută de scîrbă, împotriva acestui doliu al inimii care este sfințenia, nici lepră n-ar putea fi numită boală căreia i-aș fi
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
moderat din volumele sale de istorie literară, dar fără derapajele ideologice din Literatura română între cele două războaie mondiale. Avînd în vedere ponderea scriitorilor evrei în avangarda literară, se poate spune că sîntem în fața unui titlu important în bibliografia fenomenului, adăugat la celelalte, nu foarte numeroase, apărute pînă acum. Elementele de iudaitate nu sînt în nici un caz căutate cu orice preț, cititorul poate avea impresia că originea etnică a scriitorilor discutați e doar un pretext pentru a-i aduce împreună pe
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
acela în stare să-și istorisească propria sa poveste". Cu toate că autorul crestomației a inclus și povestioare moderne, story-uri din mass-media, variante actuale ale unor parabole, de preferință contradictorii, proverbe (care, "asemeni mănușilor", pot fi întoarse pe dos și care, aș adăuga, ne apără mâinile de arsură ), majoritatea tiparelor clasice pot fi lesne recunoscute. Deși mărturisește că fabulele îl plictisesc, fiindcă închid, mai degrabă (prin morala finală pecetluitoare), în loc să deschidă, și că a vrut să nu le includă, autorul nu le poate
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
cu scop expresiv conotațiile negative ale dezlănțuirilor ("dezagreabilul ca mod de întărire"): puhoi, torent, val. Sînt de obicei pozitive cele care indică și diversitatea - paletă, evantai, gamă (cam ieșite din uz) - sau asocierea - buchet, mănunchi. Seriei i se mai poate adăuga poeticul și nedefinitul noian, devenit ridicol în asocieri banale ("noian de fapte cetățenești"). Categoria metaforelor marcate pozitiv ale mulțimii era de altfel folosită pînă la sațietate în presa de dinainte de 1989, în care cazurile individuale negative erau prezentate ca excepții
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
pe care îmi permit să o retranscriu din cauza unor neglijențe de redactare: "Computerul a devenit cam decadent fiindcă nebuniile fără limite pe care ți le permite te fac să-ți pierzi abilitatea de a-ți folosi mîinile"! Prin extensie - aș adăuga eu - creierul.
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
și tipărit la Caransebeș, în Editura Foii Diecezane, în 1893. în Epilog, autorul declară că a propus textul manualului sub forma unui curs de trei ani la Institutul pedagogic și teologic din Caransebeș, așa dar între 1889 și 1892. Și adaugă: Cu privire la conținutul manualului, observ numai atît, că felul în care am tratat scriitorii, precum și împărțirea materialului, se abate de la calea întrebuințată în puținele noastre istorii ale literaturii destinate pentru școale". La ce se referă Enea Hodoș, iarăși nu știu. Singura
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
Gaster, în nescrisă (lirica, epica și celelalte) și scrisă (așa numitele cărți poporane, cum ar fi Alexandria și restul, dar și cîntecele de stea, colindele și Irozii) și un altul Literaturii poeților, adică literaturii în sensul nostru, moderne. Li se adaugă pagini despre literatura veche religioasă și istorică, și despre gramatici. Scrisă în bună limbă românească și cu ortografia impusă de Maiorescu, Istoria lui Hodoș e plină de aprecieri de bun simț, fără mari pretenții de interpretare, exactă bibliografic, cu note
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
supărător la extrem, nu s-ar putea face istorie, iar fără o conștiință istorică n-am putea decît clădi pe nisip. Alexandru George învederează lealitatea și fermitatea celui ce și-a propus a spune lucrurilor pe nume, se cuvine a adăuga și curajul, întrucît se ivesc diverși contestatari, nu doar direcți, ci și (mai cu seamă) oblici, care, în lipsa contraargumentelor (nu s-ar încumeta a susține că negrul e alb!), afectează impaciența, plictiseala, iritarea că răsfrîngerea în oglindă a realităților pentru
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
acest "să mă lase în pace"? Deși, cu o imprevizibilă grație feminină, Alexandru George încearcă a se eschiva, punînd accentul pe... glumă: " Deși tonalitatea rugăminții mele era vizibil glumeață". Pentru ca, după o preciziune așijderea anecdotică, pusă în paranteză, să mai adauge înmuind îmbățoșarea apodictică inițială: "important e că din însăși relatarea sa se vede (?!) că L-AM RUGAT pe d. Gh. G. să nu mai scrie despre mine. Ba mai mult, am luat vina neînțelegerii asupra mea, afirmînd că sînt un
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Fuentes, Witold Gombrowicz, Juan Gotysolo, Peter Handke, Zbigniew Herbert, Stanislaw Lem, ca și, dintre autorii noștri, Marin Sorescu, Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Norman Manea, Gellu Naum, Mircea Dinescu sau Dumitru Țepeneag. Și nu sînt decît nume de scriitori, nu mai adaug aici cineaștii, artiștii vizuali, muzicienii. Viața în astfel de comunități este foarte specială, înveți foarte multe lucruri pe care, pur și simplu, nu ai cum să le înțelegi altfel. Mulți autori români sînt oarecum "ghetoizați" în mica noastră lume literară
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
fiecare perioadă a literaturii române măcar un critic emblematic și adevărat. Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu sînt criticii care au modelat pînă în prezent cultura românească în tot ce a avut ea mai bun. Lor li s-au adăugat, firește, și alții, dar rolul lor a fost cel de coloană vertebrală, de armătură esențială. Toți trei au fost moderni și liberali, obiectivi și cu spirit critic. Criticii naționaliști, sectari, ideologizați nu au lăsat urme importante și influența lor s-
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
în care locuiesc de multă vreme - mai au sufieciente mistere și atracții. În plus, descopăr că e și un oraș cu mare respect față de cultură: altminteri cum ar cuprinde străzi ca Odei, Declamării, a Poemului, a Poeziei - la care am adăuga intrarea Versului și pe cea a Metaforei, neuitînd strada Lecturii, a Meditației sau a Nuvelei? Sînt gata să închid 'paginile aurii" cu un sentiment stenic, dar nu știu ce mă face să amîn gestul. De vină e, poate, televizorul care de vreo
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
nou, exprimînd buna apreciere a sa despre opera întreagă a lui Caragiale, chiar dacă are rezerve mari pentru caracterul omului ("Caragiale e o canalie"). A revenit și Duiliu Zamfirescu, în ianuarie 1890, negînd, din nou, valoarea Făcliei de Paște, la care adaugă Năpasta, toate fiind, după a sa opinie, influența recentă a romanelor rusești. Să mai spun, la capătul atîtor citate, că opinia lui Zamfirescu era, și atunci în 1889-1890, și astăzi nedreaptă și neînțelegătoare, nepricepînd, de fapt, mai nimic din întreaga
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
valoarea operei unui mare scriitor în opțiunile unuia cu mult mai modest care avea despre creația sa o năstrușnică apreciere penibil suspusă. Apoi Gherea, dar, mai ales, Călinescu, apoi Iorga, Sanielevici, M. Dragomirescu au apreciat cum se cuvine nuvela. Să adaug că editorii descoperă aici o greșeală de lecțiune ("s-a sculat devreme" în loc de "s-a culcat devreme") care s-a perpetuat în toate edițiile, deși în Convorbiri forma era corectă. Greșeala a fost corectată de Paul Zarifopol în ediția sa
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
boală a sufletului izvorîtă mai degrabă din teama de viață decît din spaima morții. Acumulînd într-una mistere găunoase și monopolizînd nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă; de fapt ea este marele ,,Necunoscut", scrie el în ,,Manual de descompunere" și adaugă: ,,Universul nu este decît un subprodus al tristeții noastre". Radu Cosașu, un scriitor atît de stenic cu ironia și autoironia lui niciodată răutăcioase, atît de îndrăgostit de viață (un anume gen de viață din care nu trebuie să lipsească mătușile
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
în materie de privatizare s-a complăcut luni în șir în scandalul de la Reșița. Iar răsunătorul scandal Ristea Priboi părea a pune sub semnul întrebării sinceritatea intențiilor partidului de guvernămînt de a adopta o politică orientată către Occident. Dacă mai adăugăm și faimoasele declarații de la Focșani ale președintelui Iliescu, în care acesta se răstea la FMI și la Banca Mondială avem o imagine exactă a acestei evoluții. Cum a fost ea posibilă? După părerea mea atît președintele Iliescu, cît și Adrian
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
vechea strategie a PDSR și-a epuizat resursele pe termen lung. Ceea ce nu înseamnă că, atît Cotroceniul cît și Palatul Victoria au uitat de vechile rețete ale succesului - de unde puseurile de retorică naționalistă sau șicanele făcute Regelui Mihai. Să mai adăugăm și spectacolul audierii la poliție a unor foști demnitari, în care li se rezervă roluri speciale lui Radu Sârbu și lui Ioan Mureșan. Orientarea către Occident a PSD a dus, vrînd, nevrînd, la răcirea relațiilor cu sindicatele. Spre sfîrșitul anului
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
vrînd, nevrînd, la răcirea relațiilor cu sindicatele. Spre sfîrșitul anului premierul s-a văzut în situația ca marile centrale sindicale să-l anunțe că au rupt pactul cu el, făcînd primele mari manifestații de protest. Aceeași orientare, la care se adaugă și o atitudine pro NATO marcată de declarații tot mai apăsate, a determinat ruperea relațiilor cu PRM-ul chiar și la nivel de avansuri politice. Șeful peremist, C.V. Tudor, a rămas fără imunitate parlamentară și a început să fie audiat
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
explozive care explorează în formule experimentale visceralitatea, fața întunecată a spiritului omenesc. Excelent preambul pentru o întreagă categorie de filme recente ce par toate ieșite din stimele Pianistei lui Michael Haneke, eroina care afirmă alb: ,,Eu n-am sentimente", putîndu-se adăuga ,,Doar instincte"! Plonjarea în zonele tenebroase ale subconștientului omului contemporan o întreprind tot mai mulți regizori rezultînd drame mai mult sau mai puțin gratuite, mai mult sau mai puțin cinematografice. Cea mai stupidă peliculă din acest gen instituit ad-hoc mi
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
de literatură SF. El dezvoltă un sentimentalism, un lirism de suburbie care nu prea compătimește cu răceala experimentelor narate. Și dincolo de toate astea rezidă obstinația de a scrie o literatură foarte apropiată de problema primordială, sexul. Cam multe ingrediente, dacă adăugăm și hermeneutica. E clar că Mihail Gălățanu visează o literatură cu ofertă multiplă. Și reușește pe alocuri, dar echilibrul e precar. Oferta e restrînsă bine și am spune cu folos, deși pudibonderia națională se va oripila probabil de grozăvia scenelor
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
însușiri, lipsa acelui "Lust zum fabulieren". Ar însemna să fiu ingrat cu cea mai rară, pe care o ai, structura dumitale de moralist ce ni se destăinuie în aceste admirabile arabescuri, făcute să uimească și să pună pe gînduri". Să adaug că scrisoarea folosește apelativul "iubite Oscar" și îl anunță că țintește să întemeieze un club Mateiu I. Caragiale (clubul Curtea Veche) (după volumul Ion Barbu în scrisori, ediție de Gerda Barbilian și N. Scurtu, Ed. Minerva, 1982). Despre volum a
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
trăia atît de singuratic, își legase viața și destinul de existența acelui mecanism. Pe nesimțite - ca printr-un drum întors - viața acestui om se lipea mai tare de tainica învîrtire a roților de metal. Mi se pare de prisos să adaug că bătrînul n-ar mai fi putut trăi fără bătăile inimii sale - aș zice pe nedrept - artificiale". Douăzeci de ani sau chiar mai mult trecuseră de cînd funcționau sunetele ceasornicului. Mașina aceasta n-a fost niciodată bolnavă și dacă lucrurile
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
cînd dispărea și umbra". În despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul, intitulat chiar Romanul fantastic. Dl Mircea Braga a făcut, prin restituirea întreprinsă, o faptă de istoric literar demnă de toată lauda. Iar studiul introductiv
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
ne cereți nouă să înghițim mizeriile "Marelui Frate", să uităm și de pactul Molotov-Ribbentrop și de tezaur numai pentru că voi vreți să cumpărați liniștea în zonă plătind cât mai puțin, dacă se poate gratis!" N-am mai avut timp să adaug: dacă americanii ne pretind așa ceva, trebuie să ne ofere garanții concrete că faimosul tartat nu va mai fi niciodată funcțional. Adică să ne dea tot în scris că vom fi primiți în NATO în chiar ziua când vom renunța să
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]