7,836 matches
-
putea evidenția ca pe un bun luptător. Și toate acestea provin din frica profundă de a fi respinși, de a nu fi acceptați, ce izvorăște din marea neîncredere În sine și neîmplinirea afectivă. A fi recunoscut Îi promite nu numai afirmarea de sine, pe care el o reclamă, ci și menținerea iluziei de a fi iubit de ceilalți și de a fi capabil, la rându-i, să iubească. Acest tip social agresiv al cărui procedeu de protecție Își are sursa În
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
sternală. La fiecare inspirație, mâna este ridicata. Adultul are 16 18 respirații/min. 3.2.2.4. Test 10 - Mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital Capacitatea ființelor vii de a asocia rigiditatea cu mobilitatea, reprezintă un progres considerabil, rigiditatea permițând afirmarea individualității, iar mobilitatea prin elasticitate, relaxare, asigurând deplasările în spațiul vital (Pásztai, 2002). Braus, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987), consideră coloana vertebrală ca elementul cel mai caracteristic al aparatului locomotor și, în special, al spatelui. Ea se compune din vertebre, ceea ce
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Glasul Basarabiei, revista și ziarul Cuvânt Moldovenesc. La 7 aprilie 1913, În Duminica Floriilor, a ieșit de sub tipar primul număr al ziarului Glasul Basarabiei, de sub redacția profesorului de limbă română Grigore D. Constantinescu. Scopul major al noului organ de presă - afirmarea și susținerea conștiinței naționale a românilor basarabeni - urma a fi realizat printr-o variată suită de mijloace. Accentul principal era pus pe introducerea limbii române În școală și biserică. Răspândirea științei de carte În sânul populației românești din ținut era
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
aceasta o poate lua este reprezentată prin ipostazele ontologice de „a fi” ale acesteia. În sensul acesta persoana se poate „afirma pe sine” (în cazul normalității psihice) sau se poate „nega pe sine” (în cazul nebuniei). În ambele situații, atât „afirmarea” cât și „negarea” apar ca forme de autodeterminare ale ființei umane. Admițând acestea, rezultă că atât normalitatea, cât și anormalitatea, respectiv în cazul situației la care ne referim, sănătatea mintală și nebunia sunt atât forme de organizare, cât și modalități
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care vor da naștere unui important curent filozofic cu puternice influențe în psihoterapie: existențialismul (M. Heidegger, J.P. Sartre, K. Jaspers, L. Binswanger). Tot în această epocă, F. Nietzsche recomandă o „dietetică a spiritului” prin eliberarea omului de constrângerile morale și afirmarea sa prin „voința de putere”. Este o concluzie care încheie ideile anterioare ale lui A. Schopenhauer. Epoca medicală a terapiei bolilor psihice este marcată prin trei momente principale. Primul care deschide această serie este Ph. Pinel, „medicul filosof” care introduce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau întârziere în maturizarea afectivă și intelectuală, stări complexuale, tulburări de comportament. b) Grupa de vârstă cuprinsă între 16...20 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice în raport cu dezvoltarea personalității, rezolvarea situației oedipiene, dobândirea identității, nevoia de libertate, de prestigiu, de afirmare de sine etc., specifice adolescenței. Acestei perioade de vârstă, caracterizată prin criza de dezvoltare psiho-biologică, îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: dificultăți de adaptare și comunicare, stări complexuale, tulburări de comportament, bufee delirante sau delirant-halucinatorii de tip discordant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o tentativă disperată de a relua comunicarea ruptă cu niște părinți indiferenți sau inaccesibili datorită principiilor morale rigide ale acestora, - drogul poate oferi iluzia temporară a unei creșteri a performanțelor intelectuale sau a capacității de creație artistică individului, - nevoia de afirmare narcisică prin satisfacerea produsă de efectul drogului, - compensarea dificultăților unor subiecți de a tolera frustrările și, legat de acestea, maturizarea lor afectivă și sexuală deficitară. După expunerea factorilor de mai sus, putem trece acum la descrierea personalității toxicomanului. Fenomenul toxicomaniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu statut de „copil unic”, provenind din familii izolate social sau din familii cu probleme (părinți hiperprotectori, adolescenți prezentând un decalaj între dezvoltarea inteligenței și maturizarea afectivă), pentru care toxicul este o soluție pasivă la problemele lor, o formă de afirmare a personalității, o valorizare în cadrul unui grup care le oferă un anumit grad de egalizare prin participarea la o experiență comună. Experiența toxicomanică este trăită ca o formă de inițiere personală. Se caută în toxicomanie un „mod de a trăi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spune S. Kierkegaard, „un raport”, ca pe o „întoarcere către sine însuși”. O sinteză care are două aspecte: refuzul de a fi tu însuți și disperarea de a rămâne tu însuți. În al doilea rând, păcatul este pozitiv. El reprezintă afirmarea ființei în raport cu neființa. Este momentul intervenției conștiinței. Conștiința care „judecă”, conștiința morală, este „raportul dintre om și Dumnezeu”. Ea se revelează prin păcat. Păcatul este transcendent întrucât este o ruptură a imanenței reprezentând prin aceasta o nouă calitate. Această ruptură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au un scop reparator: suprimarea păcatului, a culpabilității. Păcatul nu trebuie considerat ca o trecere de la bine la rău, ci ca pe o trecere de la starea de inocență - în care nu sunt cunoscute nici binele - nici răul, la domeniul de afirmare alternativă a binelui și a răului. Altfel spus, la domeniul moralei. Acesta este domeniul care se interpune între „inocență și culpabilitate”. Aici apare și se manifestă angoasa. Prin păcat, sufletul se determină și ia cunoștință de libertatea sa. Dar din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări psiho-morale: Tulburări psiho-morale caracterizate printr-o slăbire patologică a Eului, reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: apatia, nostalgia și depresia morală. Acestea sunt forme de inhibiție, de inactivitate, de renunțare ale Eului personal. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de afirmare patologică a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: egocentrismul, narcisismul, orgoliul exagerat, expunerea exhibiționistă a persoanei, histrionismul, nevoia de a fi permanent în centrul atenției celorlalți, de a fi văzut, admirat și valorizat. Tulburări psiho-morale caracterizate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viață socială și „felul de a fi”, de „a gândi”, de „a se comporta”, de „a vorbi”, de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
I) Psihozele de sublimare, care își au originea în Supra-Eul colectiv, cu referință asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.; doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.; pseudoștiințe care cultivă miracolul, misterul, forțele supraumane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de sine. Alcoolism: stare patologică datorată dependenței de ingestia excesivă și îndelungată a băuturilor alcoolice, însoțită de tulburări psihice, neurologice și somatice cu caracter specific. Alexie: tulburare a cititului și a înțelegerii lecturii care apare în cadrul afaziei. Alienare mintală: stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai complexă, ea străbătând cel puțin trei etape relativ distincte. Etapa premodernă - între 1918 (anul apariției cărții lui Bobbitt care a dat numele științei) și 1945 (încheierea celui de-al doilea război mondial). Este era de avânt industrial și de afirmare a managementului centrat pe obiective în spațiul euroatlantic. Filosofia pragmatică americană a fost adoptată de țările Europei Occidentale, care au folosit resursele coloniilor lor pentru o dezvoltare economică spectaculoasă. Fabrica, uzina, întreprinderea productivă în general a devenit instituția centrală a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea dialectică, marxismul - fie el marxism ortodox sau critic - și gândirea diferenței, care pe atunci era ceea ce se inspira din Heidegger, Derrida, Deleuze. Mie mi se părea că dialectica era inspirată de istorism, iar diferența era caracterizată mai degrabă de afirmarea unei cenzuri; într-un fel, gândirea slabă se prezenta ca fiind moștenitoarea celor două elemente: purul istorism dialectic era prea global și prea cuprinzător pentru a sta în picioare ș...ț; simpla diferență mi se părea lipsită de fundal istoric
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiind moștenitoarea celor două elemente: purul istorism dialectic era prea global și prea cuprinzător pentru a sta în picioare ș...ț; simpla diferență mi se părea lipsită de fundal istoric, de o justificare rațională, adică era ca un fel de afirmare a unei alternative de tip avangardist, genial, cum, într-o anumită măsură, mi se pare că este încă discursul lui Derrida; deconstrucția nu se justifică, pentru că, dacă s-ar justifica, ar fi prea compromisă prin gândirea metafizică. Atunci gândirea slabă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Antropologia filosofică și metafizică a Dasein-ului (Philosophische Anthropologie und Metaphysik des Daseins, 1929); Despre esența temeiului (Vom Wesen des Grundes, 1929); Vom Wesen der Wahrheit (Despre esența adevărului, 1930); Doctrina lui Platon despre adevăr (Platons Lehre von der Wahrheit, 1930-1931); Afirmarea de sine a universității germane (Die Selbstbehauptung der deutschen Universität, 1933); Introducere în metafizică (Einführung in die Metaphysik, 1935); Originea operei de artă (Der Ursprung des Kunstwerkes, 1935); Epoca concepțiilor despre lume (Die Zeit des Weltbildes, 1938); Hölderlin și esența
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e legată de socializare, manifestându-se prin conformarea la normele interne ale grupului (adesea obținută prin recompense și pedepse). Eul colectiv se afirmă prin sentimentul de apartenență, prin efortul cognitiv de internalizare a normelor grupului și distanțarea de alții, prin afirmarea spiritului de „Noi”, diferit de „Alții”. A patra etapă este afirmarea unui sine social conceptual, probat prin capacitatea de a realiza categorizări sociale bazate pe criterii abstracte, construcții cognitive independente de frontierele grupului. Când ajunge la etapa de sine social
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale grupului (adesea obținută prin recompense și pedepse). Eul colectiv se afirmă prin sentimentul de apartenență, prin efortul cognitiv de internalizare a normelor grupului și distanțarea de alții, prin afirmarea spiritului de „Noi”, diferit de „Alții”. A patra etapă este afirmarea unui sine social conceptual, probat prin capacitatea de a realiza categorizări sociale bazate pe criterii abstracte, construcții cognitive independente de frontierele grupului. Când ajunge la etapa de sine social autonom, individul are standarde sociale personale, nu mai este atât de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, elaborare logică, consecvență - mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al reprezentărilor sociale, ca modalitate practică de afirmare a identității de grup (Baugnet, 2001). Michel-Louis Rouquette propune noțiunea de nexus ca model explicativ al gândirii sociale a maselor și al modului în care își construiesc colectivitățile reprezentările lor sociale. Nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective prelogice, comune
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iubi, de a se dărui. Ethosul militant joacă rol de regulator intrași interpsihic, pentru că se canalizează după reguli, coduri și norme securizante. Identitatea militantă se distinge prin forța trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea într-o identitate militantă semnifică dorința de reconversie, de renaștere, de schimbare a pielii, chiar a numelui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
n.n.ț nu era niciodată mulțumit. De tortură nu puteai scăpa. Era doar posibil, acuzându-te de cele mai mari mârșăvii, să scurtezi perioada de schingiuiri”. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea „demascarea externă” și se solda cu afirmarea loialității față de partid din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, „demascarea internă”, îl solicita să-i denunțe pe cei ce-l ajutaseră să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăsăturile contextului social larg, un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului - bineînțeles, totul în mod aluziv, utilizându-se o simbolistică specifică, de teama delatorilor -, pentru individ deci, un prilej de acțiune, de afirmare, de (auto)confruntare, o formă de risc, un mijloc de socializare. Cei ce nu fac coadă (profitorii, privilegiații, „slăbănogii”, intelectualii) sunt disprețuiți și marginalizați. Simbol al crizei și dezechilibrului, coada poate fi și un factor de reglaj, imprimând compromisul sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]