3,907 matches
-
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) 86, 115; ortodoxie 87; patronaj 96; pedepse 90, 92, 98, 99, 100, 102, 104, 105, 108, 111, 114; piață socialistă 87, 100-113; politica ,,ușilor deschise" (1978) 38, 102; politica persuasiunii coercitive (sixiang gaizao) 92; politică agrară 91, 92, 94; politici anticorupție 78; poliție 86, 99, 111, 253; presiune externă 115; profesie juridică 97-8, 112, 118; propagandă 93; provincia Yunnan 214, 215, 216, 217; reciprocitate 99; reeducare 90, 93, 96, 99; reformă/reeducare prin muncă 90, 93
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
deci capăt înrobirii individuale. Reforma îi punea pe același plan pe fostul iobag și pe țăranul liber care muncise pămîntul unui boier pe baza unei înțelegeri. Ambii erau clăcași, adică țărani care plăteau pentru folosirea pămîntului. Marea slăbiciune a reformei agrare era desigur chestiunea impunerii ei, întrucît boierii dețineau controlul asupra mediului rural. Pentru ca reforma să aibă rezultatul scontat, administrația centrală trebuia să continue să fie cu ochii pe relațiile dintre boieri și țărani și să se bizuie pe propriii lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
crescut deci pe parcursul secolului. Era în interesul moșierilor români să aibă în stăpînire o suprafață de pămînt cît mai mare posibil și să asigure forța de muncă corespunzătoare. Regulamentele Organice i-au pus astfel la îndemînă boierului tipul de regim agrar care îi aducea cele mai mari avantaje. Rusia și Imperiul Otoman au semnat în ianuarie 1834 Convenția de la Sankt Petersburg. Poarta a acceptat Regulamentele Organice, iar tributul a fost fixat la 3 milioane de piaștri. În cadrul unei acțiuni care constituia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în momentul în care a fost pusă în dezbatere, chestiunea pămîntului a dus la o dezbinare în rîndul liderilor. Cu puține excepții, revoluționarii erau ei înșiși boieri. Ei nu doreau să le fie subminată baza economică prin aplicarea unei reforme agrare radicale. Firește, noul regim nu prea avea timp să implementeze vreun program oarecare. În timpul celor trei luni cît s-a aflat la putere, el a trebuit să se consacre sarcinilor imediate privind organizarea și apărarea. A fost făcută o încercare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nou să accepte un fapt împlinit. După obținerea controlului asupra guvernului său, cu ajutorul lui Mihail Kogălniceanu, ministrul lui cel mai important, Cuza a trecut la reglementarea chestiunii pămîntului. Date fiind efectele ei asupra situației sociale și economice a Principatelor, reforma agrară din 1864 a fost probabil cea mai importantă lege introdusă în secolul al nouăsprezecelea. Obiectivul ei era garantarea dreptului direct de proprietate al țăranului asupra pămîntului și crearea unei clase prospere și independente de mici proprietari funciari. Să ne amintim
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la înșelăciuni în privința suprafețelor cedate. Astfel, pămîntul boierilor continua în cea mai mare parte a zonelor să fie cultivat de către țărani, de obicei în sistemul dijmei, cu propriile lor unelte agricole și animale de povară. În ciuda intenției inițiale a Legii Agrare, efectul ei final avea să fie îmbunătățirea statutului boierului. Odată cu creșterea tot mai mare a cererii de produse agricole din Principate pe piața externă, beneficiind de situația economică a vremii, marii proprietari funciari și-au păstrat poziția avantajoasă. Cu toate că boierii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deținea și el uriașe suprafețe de pămînt. Sistemul moșiilor întinse cu proprietari musulmani avea să rămînă dominant, în special în regiunile de șes din centrul țării. În munți era încă în vigoare sistemul tribal. Datorită acestei situații, chestiunea unei reforme agrare sau a drepturilor țăranilor nu va deveni o problemă majoră pînă după primul război mondial. Situația din mediul rural era proastă. Existau numeroase colonii albaneze în România, Egipt, Bulgaria, Statele Unite și la Constantinopol; existența coloniilor din sudul Italiei a fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
gherilă pe care le-au condus spre vest, dinspre Sierra Maestra. După ce Batista a scăpat cu fuga pe 1 ianuarie 1959, Guevara a devenit unul dintre liderii-cheie ai noului guvern, mai Întîi conducînd Departamentul Industrial al Institutului Național pentru Reforma Agrară, apoi ca președinte al Băncii Naționale. Era, de asemenea, un lider central al organizației politice care În 1965 a devenit Partidul Comunist Cubanez. Pe lîngă aceste responsabilități, Guevara mai reprezenta guvernul revoluționar cubanez peste tot În lume, conducînd numeroase delegații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
centrul Cubei. 1959 În februarie, Che este declarat cetățean cubanez, ca recunoaștere a contribuției sale la eliberarea insulei. Se căsătorește cu Aleida March, cu care are patru copii. În octombrie, este numit șef al Departamentului Industrial al Institutului pentru Reforma Agrară, iar În noiembrie devine președintele Băncii Naționale a Cubei. Cu un gest vădind disprețul pentru bani, semnează noile bancnote, simplu, „Che“. 1960 Ca reprezentant al guvernului revoluționar, Che Întreprinde o călătorie amplă În Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, China
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și fermier, să Învețe să cultive produse noi și, prin exemplul personal, să cultive În ceilalți dorința de a Încerca noi alimente, pentru a diversifica grila alimentară din Cuba - care e atît de redusă și sărăcăcioasă tocmai Într-o țară agrară, care are potențial pentru a fi cea mai bogată din lume. Ne vom da seama atunci că, În asemenea Împrejurări, trebuie să fim destul de didactici, uneori chiar foarte didactici; că va trebui să fim și politicieni; că primul lucru pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și mai profund în stimularea proceselor înnoitoare și a marilor înfăptuiri prin propria lor perfecționare atât în ceea ce privește adâncirea substanței, cât și modalitățile de expresie.“ („Teatrul - mijloc de educație patriotic revoluționară a maselor“, Radio București, 9 martie 1986) „O nouă revoluție agrară e în curs. Inițiată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele țării, aceasta constituie o etapă de mare complexitate și răspundere prin care agricultura și oamenii ei, satul socialist se implică și mai profund în ritmurile de dezvoltare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
consfințind întemeierea Partidului Comunist al acestei țări, în chiar Congresul de constituire și dezbatere a statutului lor, au analizat în detaliile cele mai mărunte încă foarte frământata problemă a țării, tot nerezolvată, dar preocupând spiritualitatea acestor oameni ai noului, problema agrară.“ (Viața românească, martie 1977) CRISTOIU Ion „Socialismul românesc de după Congresul al IX-lea al PCR se definește prin întemeierea acțiunii politice, atât individuale, cât și colective, pe o concepție teoretică de ansamblu asupra lumii. Toate marile momente ale practicii sociale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în practică singura cale în măsură să asigure înlocuirea societății împărțite în clase exploatatoare și exploatați, înlăturarea exploatării omului de către om, societatea care asigură progresul economic și social al poporului, suveranitatea deplină a țării.“ („Concepția partidului comunist cu privire la noua revoluție agrară în România“, Anale de istorie, ianuarie 1987) „Călăuzindu-se neabătut după concepția materialist-dialectică și istorică și aplicând principiile general-valabile ale socialismului științific la condițiile concrete din țara noastră, studiind continuu realitățile și învățând din propria experiență, ca și din experiența
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
plutea în întreaga Europă. Pașoptiștii integrează spațiul românesc în marele curent revoluționar dela 1848, numit «Primăvara popoarelor», fundamentând o ideologie din care conchidem că tezele revoluționare ale lui Bălcescu cuprindea în fapt punctul de convergență a patru revoluții simultane: demografică, agrară, industrială și ideologică, singura cale care va duce la progrese evidente spre o societate modernă. În Transilvania, revoluția a început să se manifeste mai întâi ca o continuare a revoluțiilor dela Viena și Buda, ca să se transforme apoi într-o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sat, aceste câteva nume care s-au remarcat printr-o preocupare majoră în calitatea lor de dascăli, de a ridica alți mulți tineri ai satului, îndrumându-i spre școli superioare, spre faima obștei noastre, în toate colțurile lumii. La reforma agrară din anul 1922 cele două școli au fost împroprietărite cu teren agricol arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755 de mp., iar școala din Streza a fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
silvic rămâne desființat, primăria rămâne în locul ocolului silvic, școala în localul ce fusese inițial destinat primăriei și toată lumea poate fi mulțumită, pentru că trăim vremuri în care ceea ce e provizoriu e mai definitiv decât ce e definitiv și viceversa. În urma reformei agrare din 1922 cele două sate ale Cârțișoarei devin proprietare ale unor însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin reforma din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan în Tinărog, Grădină de zarzavat nr. Top 191/4 din care 1/2 s-a dat lui Ion Folea al lui Gugiu pentru heiul din capul satului, ce i-a fost luat pentru îndreptarea uliței de către comună. - prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Arpașu de Sus, Andrei Leow din Cârța, Gheorghe Mitea și Costea din Olteț. Din documentele pe care le găsim în arhivrele primăriei aflăm că această moară a fost dată în proprietatea comunei de către Statul Român pe baza legii reformei agrare din 1922, prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 319 publicat în Monitorul Oficial nr. 70 din 23 martie 1925. A fost luată în primire de primarul de atunci, Titu Căpățână prin procesul verbal din 20 august 1928, odată cu grădina și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
până în 1921 au împărțit-o oamenii între ei în părți egale făcând părtași și pe unguri și pe nemții din sat, nu i-au delăturat cum au făcut ei când au fost ungurii la putere. În 1922 a venit legea agrară și a împărțit-o la cei ce au fost pe front și la cei ce nu aveau 5 jugăre. Vreau să mai amintesc că ungurii de la noi au fost aduși de grof încă de pe timpil obăgiei, iar nemții au rămas
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trecut și bugetul pe anul în curs și ruga adunarea a-i aproba rațiunea și bugetul pe anul trecut. Dacă cineva nu era mulțumit cum s-a administrat, să punea la vot.... În anul 1922 când s-a adus legea agrară am mai căpătat Lupoaia până sus la Buteanu, circa 400 jugăre de pădure din care mai mult brad de care aveam mai multă lipsă, s-a coștatat câte familii suntem și nu avem 5 jugăre de familie, atâta suna legea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am mai căpătat Lupoaia până sus la Buteanu, circa 400 jugăre de pădure din care mai mult brad de care aveam mai multă lipsă, s-a coștatat câte familii suntem și nu avem 5 jugăre de familie, atâta suna legea agrară. Dar astă pădure nu a intrat în administrația foștilor coloni ci în administrația comunei, era adică pădure comunală, și era mai bine că ne da parchet și comuna .... Composesoratul Foștilor Coloni a durat numai vreo sută de ani, s-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și de Tratatul de pace de la Versailles din 28 iunie 1919, semnat din partea învingătorilor de 27 de state între care și România. De aci începe o epocă nouă pentru întreg poporul român, unul dintre cele mai importante evenimente, fiind reforma agrară din 1922, respectiv împroprietărirea țăranilor, adică a celor ce au dat tribut de sânge și de viață pentru reîntregirea gliei străbune, așa cum făgăduise regele Ferdinad I-ul, supranumit după aceea «cel Loial», în timpul luptelor din 1917. La 29 iunie a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiind o lege care nu dă acestuia nici izlaz, nici pădure (ulterior se vor aduce amendamente în acest sens). La 13 iulie legea a trecut și de senat cu 116 voturi pentru și 17 contra. Cu toate limitele ei, reforma agrară din 1921 a avut o influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a țării, fiind cea mai largă și cea mai generoasă dintre reformele legiferate după război în toate țările din răsăritul și centrul Europei. În țara noastră era pentru prima oară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apărarea patriei sale, pentru menținerea ființei naționale. Pentru că în rest a fost numai mințit, înșelat, umilit. Se făcea într-un fel dreptate, expropriindu-se 6,0 din cele 9,2 milioane de hectare cât reprezenta suprafața marilor moșii. Aplicarea reformei agrare a dus la întemeierea a 1,5 milioane de noi gospodării țărănești, la îmbunătățirea situației economice a multor familii de țărani, deveniți proprietari ai unui lot întreg sau care au primit teren arabil în completare. Prin efectele ei generale, reforma
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]