11,041 matches
-
mai suspicioși și se vor aștepta ca cei din jur să acționeze violent. Apare sindromul „lumii rele”, în care copilul să privească mediul înconjurător ca fiind ostil și primejdios. Justificare. După ce privește scene violente, un copil care s-a comportat agresiv scapă mai ușor de vinovăție și găsește o justificare pentru acțiunile sale. El se va simți mai puțin inhibat în a întreprinde acțiuni violente. „Amorțire”. Pentru orice copil normal, scenele violente sunt neplăcute și determină o excitație psihică mare. Cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a conclusion the television impact on children as they perceived it, is both positive (a way of entertainment and of information) and negative (receiving nonvalues and too much violence). Primit la redcație: ianuarie 2006 Expunerea la violență televizuală și comportamentul agresiv al copiilor. Un model structural al efectelor pe termen scurt Poliana Ștefănescu Universitatea din București În ultimii 50 de ani s-au desfășurat numeroase cercetări care investighează relația dintre violența televizuală și agresivitatea copiilor. Acest articol prezintă câteva concluzii generale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
confirma ipoteza că televiziunea poate fi privită ca o cauză necesară și suficientă a violenței din societate. Perspective teoretice În discutarea perspectivelor teoretice alternative care încearcă să explice relațiile dintre expunerea la violență (în familie, comunitate sau mass-media) și comportamentul agresiv ulterior al unui individ, este important să facem distincția între efectele pe terment scurt și cele pe termen lung. În abordările recente, relațiile pe termen lung au fost atribuite, în principal, însușirii prin învățare a trei structuri social-cognitive: schemele despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
principiul conform căruia tinerii au tendința înnăscută de a-i imita pe cei pe care îi observă, aceste teorii sugerează că, în cazul copiilor foarte mici, aceștia imita mai ales comportamentele deosebite pe care le văd. Prin observarea unor comportamente agresive în jurul lor, crește șansa ca acei copii să se comporte în același mod (Bandura, 1977). Pe masură ce copiii cresc, scenariile sociale însușite prin observarea familiei, a prietenilor, a comunității și a mass-media, devin mai complexe, abstracte și automate (Huesmann
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
corespunzătoare se cristalizează și încep să actioneze ca filtre de limitare a comportamentelor sociale necorespunzatoare. Pe scurt, teoria învățării prin observarea social-cognitivă postulează efectul pe termen lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe termen lung este teoria desensibilizării. Această teorie se bazează pe faptul empiric că majoritatea oamenilor par să aibă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
obișnuit, iar observatorul se desensibilizează. Mai sunt alte două perspective teoretice diferite care încearcă să explice relațiile pe termen lung între expunerea la violență și agresiune, fără a lua în considerare ipoteza unui efect direct al vizualizării violenței asupra comportamentului agresiv. Studiile bazate pe observarea copiilor agresivi arată că este posibil ca un copil agresiv să îi provoace pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv acelui copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt alte două perspective teoretice diferite care încearcă să explice relațiile pe termen lung între expunerea la violență și agresiune, fără a lua în considerare ipoteza unui efect direct al vizualizării violenței asupra comportamentului agresiv. Studiile bazate pe observarea copiilor agresivi arată că este posibil ca un copil agresiv să îi provoace pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv acelui copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media, ipoteza de bază este aceea potrivit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să explice relațiile pe termen lung între expunerea la violență și agresiune, fără a lua în considerare ipoteza unui efect direct al vizualizării violenței asupra comportamentului agresiv. Studiile bazate pe observarea copiilor agresivi arată că este posibil ca un copil agresiv să îi provoace pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv acelui copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media, ipoteza de bază este aceea potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
agresiune, fără a lua în considerare ipoteza unui efect direct al vizualizării violenței asupra comportamentului agresiv. Studiile bazate pe observarea copiilor agresivi arată că este posibil ca un copil agresiv să îi provoace pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv acelui copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media, ipoteza de bază este aceea potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place” să urmărească mass-media agresive mai mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este posibil ca un copil agresiv să îi provoace pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv acelui copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media, ipoteza de bază este aceea potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place” să urmărească mass-media agresive mai mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv acelui copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media, ipoteza de bază este aceea potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place” să urmărească mass-media agresive mai mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
explică efectul general al expunerii la violența asupra agresivității, ci explică diferențele individuale în expunerea la violență și în ceea ce privește intensitatea efectului. Oricare dintre procesele teoretice discutate anterior pot contribui la relaționarea pe termen scurt între expunerea la violența și comportamentul agresiv. Rezultate ale studiilor anterioare Multe cercetări demonstrează o legătură între violența televizuală și agresivitatea copiilor. Chiar dacă cercetările nu tratează exhaustiv investigarea efectelor pe care le are violența de la televiziune, vom ține seama de următoarele rezultate: - Copiii consumă multă televiziune. Timpul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în special, pot fi o sursă de stereotipuri negative cu privire la unele minorități - S-a observat că, atunci când părinții privesc la televizor în compania copiilor și nu discută cu ei despre ceea ce se întâmplă pe micul ecran, copiii pot deveni mai agresivi în realitate. - Copiii cei mai agresivi aveau în general părinți ei înșiși agresivi, care se arătau nemulțumiți de copiii lor și care îi pedepseau mai sever (Huesmann, 1986a). - Modul cel mai simplu de a descrie mecanismul prin care consumul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de stereotipuri negative cu privire la unele minorități - S-a observat că, atunci când părinții privesc la televizor în compania copiilor și nu discută cu ei despre ceea ce se întâmplă pe micul ecran, copiii pot deveni mai agresivi în realitate. - Copiii cei mai agresivi aveau în general părinți ei înșiși agresivi, care se arătau nemulțumiți de copiii lor și care îi pedepseau mai sever (Huesmann, 1986a). - Modul cel mai simplu de a descrie mecanismul prin care consumul de violență televiziuală poate conduce la agresivitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a observat că, atunci când părinții privesc la televizor în compania copiilor și nu discută cu ei despre ceea ce se întâmplă pe micul ecran, copiii pot deveni mai agresivi în realitate. - Copiii cei mai agresivi aveau în general părinți ei înșiși agresivi, care se arătau nemulțumiți de copiii lor și care îi pedepseau mai sever (Huesmann, 1986a). - Modul cel mai simplu de a descrie mecanismul prin care consumul de violență televiziuală poate conduce la agresivitate constă în a afirma faptul potrivit căruia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nemulțumiți de copiii lor și care îi pedepseau mai sever (Huesmann, 1986a). - Modul cel mai simplu de a descrie mecanismul prin care consumul de violență televiziuală poate conduce la agresivitate constă în a afirma faptul potrivit căruia copiii observă comportamente agresive noi și că ei învață indirect că actele violente sunt recompensate. Ei memorizează aceste noi comportamente care, din acel moment, fac parte din paleta de acțiuni pe care ei le pot alege pentru a obține ceea ce doresc. - Este cu siguranță
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Ei memorizează aceste noi comportamente care, din acel moment, fac parte din paleta de acțiuni pe care ei le pot alege pentru a obține ceea ce doresc. - Este cu siguranță adevărat că violența televizuală nu se află la originea tuturor comportamentelor agresive ale copiilor. Este adevărat și că anumiți copii sunt mult mai susceptibili decât alții de a fi „atinși” de această violență și că acești copii sunt probabil mai susceptibili de a deveni agresivi. Dar efectele violenței televizuale incită acești copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nu se află la originea tuturor comportamentelor agresive ale copiilor. Este adevărat și că anumiți copii sunt mult mai susceptibili decât alții de a fi „atinși” de această violență și că acești copii sunt probabil mai susceptibili de a deveni agresivi. Dar efectele violenței televizuale incită acești copii cu risc să devină și mai agresivi decât ar fi fost în alte condiții. Grupul cel mai vulnerabil nu reprezintă decât o minoritate a telespectatorilor, dar tot ei sunt cei mai susceptibili de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
anumiți copii sunt mult mai susceptibili decât alții de a fi „atinși” de această violență și că acești copii sunt probabil mai susceptibili de a deveni agresivi. Dar efectele violenței televizuale incită acești copii cu risc să devină și mai agresivi decât ar fi fost în alte condiții. Grupul cel mai vulnerabil nu reprezintă decât o minoritate a telespectatorilor, dar tot ei sunt cei mai susceptibili de a constitui majoritatea agresorilor. Acest fapt în sine motivează studierea acestor telespectatori și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
efectiv în practică un comportament învățat, persoana trebuie să întâlnească o situație din viața reală care să-i permită sau să favorizeze acest lucru. Concluzii Deși rămân multe întrebări de rezolvat cu privire la gradul de influență al violenței televizuale asupra comportamentului agresiv și violent și cu privire la importanța altor factori cauzali, studiul furnizează dovezi suplimentare ca expunerea copiilor la violența din mass-media (sau în realitatea înconjurătoare), are efecte indiscutabile asupra predispoziției lor de a se comporta agresiv și violent. Cercetările lui Huesman sugerează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
influență al violenței televizuale asupra comportamentului agresiv și violent și cu privire la importanța altor factori cauzali, studiul furnizează dovezi suplimentare ca expunerea copiilor la violența din mass-media (sau în realitatea înconjurătoare), are efecte indiscutabile asupra predispoziției lor de a se comporta agresiv și violent. Cercetările lui Huesman sugerează că atât femeile, cât și bărbații, din toate straturile sociale și toate nivelurile de agresivitate inițiale, se află în situația de risc de a dobândi un comportament agresiv și violent atunci când vizionează în mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
predispoziției lor de a se comporta agresiv și violent. Cercetările lui Huesman sugerează că atât femeile, cât și bărbații, din toate straturile sociale și toate nivelurile de agresivitate inițiale, se află în situația de risc de a dobândi un comportament agresiv și violent atunci când vizionează în mod constant secvențe violente în primii ani de viață. Cercetătorii afirmă că, nu expunerea la violență TV a adulților sau a adolescenților îi îngrijorează, ci expunerea copiilor. Violența din mass-media pot avea efecte pe termen
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
O introducere în presa scrisă și vorbită, Iași: Editura Polirom. Silverstone, R. (2000), TV în viața cotidiană, Iași: Editura Polirom. Stoiciu, Gina. (1981), Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă, București: Editura Științifică și Enciclopedică. Vâlcu, V., Televizorul, un parinte agresiv, în Adevarul din 23 mai 2006. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, C. (coord.) (1993). Dicționar de sociologie, București: Editura Babel. Abstract Among the mass-media means, the most impact has Television. As informational system and technical mean, Television is a invention of the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu un limbaj codificat, chiar voit ”obscur”, ori se ațipea; - voturile care se dădeau pentru deja aleșii în culise sau la câte un dineu dintre „greii” Uniunii; - vicleșuguri politice și legislative; - zeci de situații în forță bazate pe un comportament agresiv sau create după „nu mișcă nimeni în front”. „Cămașa de forță” europeană îmbrăcată prin amăgirea și a Marii Britanie l-a făcut pe T. Blair, în anul 2000, să întrebe năuc: „Europa, DA, dar ce fel de Europă?”. În ceea ce privește poziția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
proaste, după care ai plecat în străinătate și la întoarcere ai aflat că cei doi se află în divorț, vei spune în gândul tău «hmm, am știut de la început că așa va fi. Cine ar fi rezistat cu femeia aia agresivă?! E o minune că a suportat-o bărbatul ăsta șapte ani! E într-adevăr un tip sufletist și eroic!». În schimb dacă la întoarcerea din călătorie îi vezi pe vecinii tăi ținându-se de mână, îți spui «am știut de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]