8,962 matches
-
înțepătura de căpușă. Au fost identificate 14 specii diferite de căpușe hematofage care pot transmite borreliile la om, dintre care Ixodes ricinus și scapularis sunt cele mai cunoscute. Riscul de infecție umană este maxim primăvara-vara, la persoane care profesează ca agricultori, pădurari sau care se expun prin activități recreaționale (drumeții, picnicuri, campare). Patogenie În parcursul ciclului natural, borrelia exprimă pe suprafață două proteine antigenice, A (OspA) și C (OspC), care reprezintă factori de patogenitate. Transmiterea la mamifere este dependentă de legarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spațiului fascial secundar maseterin (adică patologia infecțioasă a molarilor inferiori, care depășește ca frecvență cauzele de tipul osteomielitei sau chisturilor supurate ale ramului ascendent mandibular). SUPURAȚIA DIFUZĂ A PLANȘEULUI BUCAL (ANGINA LUDWIG) Am examinat pacientul ..., în vârstă de 52 ani, agricultor, provenind din mediul rural, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo Facială în urmă cu 4 ore, pentru următoarele motive: ¾ tumefacție voluminoasă submentosubmandibulară bilaterală, cu tegumente acoperitoare în tensiune; ¾ trismus moderat; ¾ stare generală toxico septică; ¾ episod
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Politica de susținere a agriculturii este strâns legată de politica de prețuri. Agricultura se poate susține prin intermediul prețurilor de la producător la consumator, prin intervenții la nivelul împrumuturilor (creditele agricole), prin susținerea exporturilor, acordarea de subvenții la producători. În acest context agricultorii vor fi interesați pe lângă producția vegetală și animală să realizeze și unități proprii de procesare a materiilor prime. Strâns legate de agricultură sunt industriile agroalimentare și turismul, care au o contribuție specială în relansarea economică a mediului rural și echilibrarea
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
agricultură sunt industriile agroalimentare și turismul, care au o contribuție specială în relansarea economică a mediului rural și echilibrarea balanței de plăți la nivel național. Realizarea unor unități de prelucrare a produselor agricole, în condițiile aderării europene presupune următoarele cerințe: • agricultorul care posedă o exploatație trebuie să desfășoare o activitate agricolă de bază, sau în pomicultură, viticultură, legumicultură, floricultură, zootehnie, cu titlul principal (ocupație de bază); • agricultorul trebuie să dețină o formare și /sau experiență profesională suficientă (5-10 ani); • mărimea creditului
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
unor unități de prelucrare a produselor agricole, în condițiile aderării europene presupune următoarele cerințe: • agricultorul care posedă o exploatație trebuie să desfășoare o activitate agricolă de bază, sau în pomicultură, viticultură, legumicultură, floricultură, zootehnie, cu titlul principal (ocupație de bază); • agricultorul trebuie să dețină o formare și /sau experiență profesională suficientă (5-10 ani); • mărimea creditului și a investițiilor trebuie să fie de cel puțin 25.000 EURO pe fiecare exploatație agricolă; • agricultorul trebuie să știe minimum de cunoștințe de contabilitate agricolă
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
legumicultură, floricultură, zootehnie, cu titlul principal (ocupație de bază); • agricultorul trebuie să dețină o formare și /sau experiență profesională suficientă (5-10 ani); • mărimea creditului și a investițiilor trebuie să fie de cel puțin 25.000 EURO pe fiecare exploatație agricolă; • agricultorul trebuie să știe minimum de cunoștințe de contabilitate agricolă, sau să apeleze la o persoană sau organizație acceptată de ministerul de resort. În plus pentru realizarea unei unități de prelucrare, bugetul exploatației agricole (individuală sau prin arendă) trebuie să demonstreze
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
și susține cu resurse asemenea unități. În plus, în zonele colinare și de podiș și în cele cu munți de altitudini medie, toate activitățile agricole (producție și valorificare) pot susține turismul. Pentru a valorifica potențialul agricol pe care îl deține, agricultorul trebuie să intre în relații cu furnizorii de echipamente, servicii necesare procesului de producție și cu clienții pentru valorificarea lor, recuperarea costurilor și obținerea de venit, respectiv profit. Actualmente aceste relații sunt distorsionate de faptul că agricultorul este de obicei
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
care îl deține, agricultorul trebuie să intre în relații cu furnizorii de echipamente, servicii necesare procesului de producție și cu clienții pentru valorificarea lor, recuperarea costurilor și obținerea de venit, respectiv profit. Actualmente aceste relații sunt distorsionate de faptul că agricultorul este de obicei un unic producător, furnizorii și clienții săi sunt unități mari, cu capital de stat, privat sau mixt, dispuse să fixeze în favoarea lor, atât prețurile input-urilor agricole cât și ale output-urilor. În aceste condiții, producătorul agricol
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
să fixeze în favoarea lor, atât prețurile input-urilor agricole cât și ale output-urilor. În aceste condiții, producătorul agricol cumpără scump factorii de producție de care are nevoie și vinde relativ ieftin produsele pe care le obține. Exceptând piața țărănească, agricultorul vinde produsele sale în majoritatea cazurilor pe credit, fără dobândă, fără garanții, banii încasându-i cu întârziere și depreciați. De asemenea, agricultorul român primește un ajutor acordat de stat foarte mic față de cel primit de acesta în țările UE. Dar
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
de producție de care are nevoie și vinde relativ ieftin produsele pe care le obține. Exceptând piața țărănească, agricultorul vinde produsele sale în majoritatea cazurilor pe credit, fără dobândă, fără garanții, banii încasându-i cu întârziere și depreciați. De asemenea, agricultorul român primește un ajutor acordat de stat foarte mic față de cel primit de acesta în țările UE. Dar veniturile bănești se cifrează cu doar 45,1 % din totalul veniturilor din gospodărie, din care 41 % provin din vânzările de produse rezultate
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
al organizării, înzestrării, fiscalității. Mult visatele ferme agricole familiale preconizate, profitabile, create prin comasarea terenurilor, aparținând mai multor proprietari, necesită un timp foarte îndelungat, câteva decenii, poate chiar și o jumătate de secol. În plus sistemul economico-financiar nu sprijină pe agricultorul român care, conform normelor în vigoare, trebuie să plătească peste 60 de taxe și impozite, iar în cadrul unei asociații acestea însumează 54 % din costul producției agricole. În momentul de față produsele agricole se pot valorifica prin: • vânzare directă, prin care
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
român care, conform normelor în vigoare, trebuie să plătească peste 60 de taxe și impozite, iar în cadrul unei asociații acestea însumează 54 % din costul producției agricole. În momentul de față produsele agricole se pot valorifica prin: • vânzare directă, prin care agricultorii își comercializează produsele pe piața orașelor, sau în sate, comune învecinate, fapt ce nu presupune o înregistrare comercială; • vânzare în relație cu turismul prin care sunt valorificate produsele din propria gospodărie care primește și turiști. Astfel se pot valorifica produsele
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
culeagă singuri produsele pe care doresc să le cumpere (legume, fructe, produse lactate), să participe la activitățile de procesare primară a unor materii prime (unt, brânzeturi, preparate din carne); • vânzare în spații amenajate pe plan local prin care mai mulți agricultori își pot valorifica produsele; aceste magazine colective au în structură spații de depozitare și vânzare, situate în poli de atracție turistică. Avantajul este dat de faptul că produsele sunt variate și complete; • vânzare în circuit care reprezintă o formulă interesantă
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
care să includă etape gastronomice, animație, demonstrații pe loc; aici pot fi incluse mai multe comunități rurale care își pot valorifica în comun resursele disponibile; • vânzare prin unități de valorificare care să sprijine preluarea de materii prime de la mai mulți agricultori; astfel pe de o parte se asigură realizarea unor microunități de fabricare a produselor alimentare, iar pe de altă parte vânzarea lor directă, fără a trece prin rețeaua comercianților. În cadrul unei asemenea activități de valorificare a materiilor prime agricole, agricultorul
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
agricultori; astfel pe de o parte se asigură realizarea unor microunități de fabricare a produselor alimentare, iar pe de altă parte vânzarea lor directă, fără a trece prin rețeaua comercianților. În cadrul unei asemenea activități de valorificare a materiilor prime agricole, agricultorul trebuie să aibă un statut bine definit. Acesta trebuie să aibă calificarea necesară, să știe să deruleze o afacere și să utilizeze salariați. În realizarea produselor agro-alimentare, comercializarea se va impune respectând regimul de calitate și de etichetare impuse prin
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
etichetarea este necesară pentru a identifica produsele agroalimentare a unei regiuni; acestea pot fi colective, oficiale, certificate și prezintă o recunoaștere certă a calității produselor. Există comunități rurale care vor putea fi mai bine cunoscute pentru un anumit produs agricol. Agricultorii mai au posibilitatea de a-și valorifica materiile prime obținute prin intermediarii care le achiziționează și le pun la dispoziția altor unități de valorificare. În România acest sistem este cel mai mult folosit. Valorificarea și comercializarea produselor se face în
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
conform naturii. 3.8. Excursia, vizita cu scop didactic Vittorino da Feltre utiliza excursia cu caracter instructiv, în timp ce Rabelais consideră că, pentru a cunoaște viața și activitatea oamenilor, elevul trebuie dus să viziteze ateliere și prăvălii și să cunoască viața agricultorilor: Se duceau să vadă cum se lucrează fierul, cum se toarnă puștile, cercetau pe șlefuitorii de pietre scumpe, pe giuvaergii, pe alchimiști, pe topitorii de bani, pe țesătorii de covoare, de postavuri și de catifea, pe ceasornicari, pe tăietorii de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ani ai vieții copilul parcurge etapele vînătorului și păstorului primitiv. De aceea, la această vîrstă este necesară realizarea unui exercițiu al simțurilor. Ca și Rousseau, pune pe prim plan în această perioadă educația senzorială. În etapa următoare, parcurge stadiul de agricultor și meșteșugar, apărînd interesele "agricole", caracterizate prin preocupările pentru grădinărit ș. a. m. d. Din analiza realizată de el se desprind două concluzii specifice educației noi: a) copilul selectează din mediu ceea ce corespunde naturii sale; b) întrucît la începutul evoluției speciei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
umane. Aristotel, în Politica 71, discută despre economia naturală, numind-o "crematistică naturală", în care "popoarele duceau o viață animalică, pe care au îmbunătățit-o puțin câte puțin, trecând prin starea de vânători și pescari și ajungând la cea de agricultori"72. Dincolo de viața omului primitiv, autorul citat extinde crematistica și în zona schimbului economic neprofitabil, considerând că acesta este tipul de economie dorit, care nu produce rău omului. Însă atunci când cel ce face un schimb, îl face numai în vederea de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Specific modului de producție al comunei primitive este inexistența diferențelor între oameni în legătură cu posesiunea și folosința bunurilor materiale. Diviziunea naturală a muncii nu presupune diferențierea omului pe ocupații în mod clar și nu presupune existența surplusului. Cetele de vânători și agricultori nu cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a început să domesticească și să crească animale domestice. Vânătorul-culegător devine și crescător de animale în economii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această despărțire a muncii ca o despărțire efectivă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această despărțire a muncii ca o despărțire efectivă, fizică. Adică într-o zi crescătorii de animale și-au luat animalele și au plecat, părăsindu-i pe agricultori. Este un proces complex, realizat pe ani îndelungați și prin întrepătrunderea ocupațiilor. "Plus-produsul va constitui baza materială a proprietăților private, motivația ei"221. Apare "acțiunea umană", așa cum Mises numește acest proces conștient de abatere a omului de la natură și de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monedei metalice avea efecte identice cu acțiunea asupra monedei de hârtie. Îl avantajează pe cel care fabrică și pune în circulație banii și îl dezavantajează pe cel care folosește banii în procesul de vânzare-cumpărare, fie că este comerciant, meșteșugar sau agricultor. Moneda de hârtie fabricată în exces sau moneda metalică falsificată (tot o falsificație în exces!), produce transferuri de valoare nelegitime. Pentru a emite monede noi, oamenilor li se cerea astfel să-și aducă monedele pentru a fi topite și bătute
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
alte bunuri. De aceea, el nu vânează cine știe ce, același lucru fiind valabil și pentru ceilalți. 2. Schimbul descentralizat. Fiecare persoană le consideră pe celelalte trei "cumpărători" potențiali, care formează o piață. Astfel, vânătorul poate trata separat cu pescarul, olarul și agricultorul, oferindu-le carne în schimbul bunurilor obținute de aceștia. 3. Schimbul centralizat. Apare o nouă persoană, numită comerciant, care ocupă o poziție centrală numit piață. Fiecare oferă comerciantului bunuri, primind în schimb alte produse necesare. Astfel, în loc de a mai negocia cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lase la școală. Se temea pentru că distanța era mare și toată zona era plină de lupi. Trebuia să trec un deal, printr-o pădure. A zis să mai stau, să mai cresc. Iar tata spunea că aș fi bun de agricultor. Am fugit pur și simplu, pe geam, la școală, căci ei plecau la lucru și, de frica nebunilor popii, mă țineau încuiat în casă. Mama, săraca, ce să facă? Venea cu mine cu felinarul până în vârful dealului și mă urmărea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]