10,591 matches
-
ai azi? -Am să culeg nectarul florilor. Stupul mă așteaptă. 19 1. Ce fac albinele în fiecare dimineață? 2. Din ce este alcătuită o familie de albine? 3. Ordonează corect cuvintele și formulează o propoziție: rouă, usca, umezite, de, își, albină, aripile, o dimineață,într-o. 4. Desenează un stup și o albină. 20 HĂRNICUȚA Georgiana este o bună gospodină. Ea le pregătește păpușilor mâncarea. Astăzi le prepară supă, pilaf și prăjituri cu nucă. -Vă place mâncarea? le întrebă ea pe
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Ce fac albinele în fiecare dimineață? 2. Din ce este alcătuită o familie de albine? 3. Ordonează corect cuvintele și formulează o propoziție: rouă, usca, umezite, de, își, albină, aripile, o dimineață,într-o. 4. Desenează un stup și o albină. 20 HĂRNICUȚA Georgiana este o bună gospodină. Ea le pregătește păpușilor mâncarea. Astăzi le prepară supă, pilaf și prăjituri cu nucă. -Vă place mâncarea? le întrebă ea pe păpuși. Mă bucur că vă place. Pentru că am prea multe treburi, va
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
multe edificii În județele Putna, Neamț, Ialomița, Prahova și Ilfov . La un an de la emiterea circularei adresată unităților de Învățământ și care instituia ziua de 10 Mai ca zi de serbare școlară, ecourile nu s-au lăsat mult așteptate, revista Albina notând În paginile ei impresii legate de manifestările prilejuite cu ocazia zilei naționale a României. Acestea erau semnalate din toate colțurile țării: Iași, Târgu-Jiu, Craiova, Turnu-Severin, Călărași, Sulina, Târgoviște, Câmpina, Neamț, Medgidia, acolo unde festivitățile s-au bucurat de un
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
lui au fost deseori surprinse În revistele de specialitate ale cadrelor didactice, fie sub forma prezentării unor programe artistice la nivel de oraș sau sat, fie sub forma publicării unor cuvântări deosebite care subliniau solemnitatea evenimentului. Astfel, pe lângă consacratele reviste Albina, Convorbiri didactice și Revista generală a Învățământului, cele locale sau naționale, cum ar fi: Propășirea - Revista Societății Corpului didactic din județul Neamț, Școala și Biserica (București), Școala modernă (București), Școala poporană a Olteniei, Noua Revistă Pedagogică, precum și revista pentru elevii
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1. Încercuiește propozițiile în care sunt: a) două substantive și două adjective; Albinele harnice adună polenul din flori. Păsările vesele zboară peste grădina înforită. b) trei substantive și un pronume personal; Zglobii copiii se joacă în parc. Ei au jucării, mingi și corzi. 2. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești : a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
se împart, aproape de la început, în serii maniheiste: „cei buni și drepți” (un milițian și un portar, fost boxer) împotriva celor „reacționari” (un bigot perfid și un șofer afemeiat, vinovat moral de moartea unei fete înțepate de un roi de albine). Are loc și o dezbatere privind existența lui Dumnezeu, uzând de „ironiile” ieftine ale ateismului. Motivul accidentului este reluat și în romanul Ziua în care vine Papa (2002). Autorul pare să fi rămas fidel manierei sale, adaptându-și doar, cu
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
Știați că ?”, „Ce se întîmplă iarna cu plantele?”, „Ce știm despre pădure?” „Natura se trezește la viață”, „Vreau să știu”, „Locuitorii apelor în pericol”, „Un delfin ne povestește”, „Șoaptele pădurii”, „Privește-mă, înțelege-mă, apără-mă”, „Copac tînăr, copac bătrîn”, „Albinele, florile și omul”, „Ce ne învață natura?”, „Cînd se întîmplă?”, „Să facem un insectar, un ierbar”, „Mic dicționar ecologic”, „ Reclame ecologice”, „Apa izvoarelor”, „Cum să fie pedepsiți cei care distrug natura?”, „Ce e bine, ce e rău”, „Curiozități din viata
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
elimină speciile indigene prin competiție interspecifică, prădătorism sau modificarea mediului. Cel mai mare „exportator” de specii a fost în decursul timpului Europa. Multe zone umede din America de Nord sunt dominate de răchitan (Lythrum salicaria), iar unele insecte introduse intenționat, cum sunt albina europeană (Apis mellifera) sau bondarii (Bombus sp.), formează populații viguroase(Primack, 2002). În Europa, din cele 10 677 specii introduse, raportul DAISIE arată că 15% au consecințe negative asupra economiei și 15% au un impact negativ asupra biodiversității. În ecosistemele
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce ințelegeți din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Zdreanță de Tudor Arghezi L-ați văzut cumva pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce ințelegeți din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Zdreanță de Tudor Arghezi L-ați văzut cumva pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
strălucea sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei aromați și gustoși după deal, dintr-un tezaur
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Lovinescu, Scrieri, II, 198-203, VI, 220-221; Călinescu, Ist. lit. (1941), 644, Ist. lit. (1982), 725-726; Ion Roman, „Lupii”, CNT, 1957, 10; Ștefan Cristea, „Lupii”, TTR, 1957, 3; Arghezi, Scrieri, XXVII, 435-437; Brădățeanu, Istoria, I, 74-75; Baruțu T. Arghezi, Casa Vissarion, „Albina”, 1970, 49; Victor Petrescu, I.C. Vissarion în corespondență, „Studia Valachica”, 1970; Micu, Început, 557-559; Ciopraga, Lit. rom., 520-523; Lucian Ionescu, Un scriitor militant pentru ridicarea spirituală a satului: I.C. Vissarion, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 9; Victor Petrescu, Date noi asupra nașterii
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
pentru ridicarea spirituală a satului: I.C. Vissarion, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 9; Victor Petrescu, Date noi asupra nașterii și activității literare a lui I.C. Vissarion, „Acta Valachica”, 1972; Rotaru, O ist., II, 138-139; Ștefan Popescu, Cu armele lor au susținut răscoala, „Albina”, 1973, 2; Alex. Ștefănescu, „Lupii” (1915), LCF, 1977, 10; Victor Crăciun, I.C. Vissarion. 100 de ani de la naștere, LCF, 1979, 7; Victor Crăciun, Confesiuni sonore, București, 1980, 180-182; Tudor Arghezi, I.C. Vissarion, MS, 1983, 1; Mitzura Arghezi, Un oaspete familiar
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
un „martur ocular” atent și adesea perspicace, însă cu o „convincție” potrivnică revoluției de la 1848. Amator de teatru, V. a tradus, pentru repertoriul teatral, Doctorul fără voie de Molière (1835) și a făcut, cu totul sporadic, comentarii de spectacole în „Albina românească” (1846), preocupat mai îndeaproape de jocul actoricesc. A compus chiar și o mică dramă, Recrutul răscumpărat (1842), a cărei însușire de căpetenie, dacă nu și singura, este ambianța autohtonă; totuși, piesa ar putea fi și o prelucrare. Intriga e
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
SCRIERI: Recrutul răscumpărat, București, 1942. Traduceri: [Autori neidentificați], Buchetul coprinzător a cinci anecdote istorice..., București, 1842, Marcel, București, 1845; M-me de Staël, Corina sau Italia, București, 1846; ed. 2, I-II, București, 1856-1857. Repere bibliografice: D.G. [Dimitrie Gusti], „Recrutul răscumpărat”, „Albina românească”, 1845, 85; Trifu, Cronica, 181-182; Constantin Rezachevici, Valeriu Stan, Memoriile istorice ale colonelului Ion Voinescu I, un izvor inedit privitor la istoria politică a veacului al XIX-lea, STD, 1978, 5; Dicț. lit. 1900, 914-915; Dicț. scriit. rom., IV
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
1889. Ulterior, numele pe care și-l alesese, Petru Vulcan, ca și celelalte pseudonime (Don Petre, Pedro, Picurar’lu de la Pind, Picurarul de la Pind, Vulpe) pot fi întâlnite în „Lumina”, „Revista craioveană”, „Revista școalei”, „Curierul Olteniei”, „Opiniunea literară”, „Vocea Oltului”, „Albina”, editate la Craiova, în „Jiul”, „Familia”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Românul”, „Soarele”, „Foaia interesantă”, „Viitorul țărei”, „Epoca”, „Valuri” ș.a. În 1897 figurează ca director literar la „Revista poporului” din București. Altă publicație pe
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
se înscrie la Facultatea de Drept din Pesta. În 1868 este nevoit să fugă, din motive politice, la București, unde devine student al Facultății de Litere. Aici este membru al societății Orientul și intră în comitetul de redacție al revistei „Albina Pindului”. Împrietenindu-se cu B. P. Hasdeu, colaborează la „Traian” începând chiar cu primul număr. Se înscrie la Universitatea din Iași în 1869 și își ia licența la Facultatea de Litere în 1873. Timp de doi ani a fost secretar
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
în sine” și disprețuind-o pe cea „de ocazie”, criticul considera perfecțiunea artistică drept adecvarea perfectă a formei la fond. Ca scriitor, P. a debutat în „Familia” din 1866, odată cu Mihai Eminescu. A colaborat apoi la numeroase alte periodice: „Traian”, „Albina Pindului”, „Albina”, „Concordia”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Versurile sale de început, alcătuite în spiritul doinelor, sunt copleșite de reminiscențe din literatura epocii și lipsite de simțul limbii. În schimb, în poeziile dedicate copilăriei autorul găsește
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
și disprețuind-o pe cea „de ocazie”, criticul considera perfecțiunea artistică drept adecvarea perfectă a formei la fond. Ca scriitor, P. a debutat în „Familia” din 1866, odată cu Mihai Eminescu. A colaborat apoi la numeroase alte periodice: „Traian”, „Albina Pindului”, „Albina”, „Concordia”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Versurile sale de început, alcătuite în spiritul doinelor, sunt copleșite de reminiscențe din literatura epocii și lipsite de simțul limbii. În schimb, în poeziile dedicate copilăriei autorul găsește o tonalitate
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
unde frecventează apoi Liceul „Iulia Hasdeu” (absolvit în 1953) și Facultatea de Filologie (cu licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955), fiind concomitent redactor la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” și reporter la săptămânalul „Albina”. Debutează cu versuri la „Tânărul scriitor”, în 1953. Publică în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Viața românească” ș.a., precum și în reviste din străinătate (Grecia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Noua Zeelandă, SUA, Ucraina, Ungaria). Prima ei carte e o culegere bilingvă, Entre
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
alb cu tălpile/ Până la steaua în care te-ai aprins.// Din vale urca un fum albăstrui/ Și se simțea dulceața unui nor de rășină/ Ca și cum acolo un sat de dulgheri/ Și-ar fi făcut sălaș tăinuit/ Sau subțiri păstori de albine/ Ce te-au rugat să șezi cu ei la cină./ Prin pulberea lumii, copil, cu părul plin/ De viespi mari de aur și fluturi de seară,/ Până când n-ai mai fost decât un lung/ Fuior de raze-n mâna nimănui
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
intrat, ca deputat, în Parlament. După debutul din „Arhiva” (1890; va reveni în coloanele revistei în 1893), colaborează cu proză, articole privind viața de la țară, precum și de popularizare a științei, amintiri la „Lupta”, „Evenimentul literar”, în a cărui redacție figurează, „Albina”, „Avântul” (Galați), „Comoara tinerimii”, unde activează în comitetul de redacție, „Votul universal” (Galați), „Revista generală a învățământului”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Liga «Deșteptarea»”, pe care o dirijează, „Școala Normală” (Iași), „Educația”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]