6,823 matches
-
zona albiei râului Bahlui, până la 408 m în Dealul Sângeap. Versantul, cu o lungime de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în decembrie 1996 s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu o lungime de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în decembrie 1996 s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului, la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100 125 m în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100 125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre aval, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]