2,910 matches
-
afla încă o persoană de sex feminin. Carmen, nedumerită privi cu o curiozitate feminină spre acea persoană care îi însoțea. Se simți singură ca pe fundul unei prăpăstii din care nu putea să o salveze nimeni. Totuși îi părea destul de amabilă și chiar o întrebase cum călătorise. Emoționată, Carmen îi povesti frânturi din călătorie și totodată își reveni în simțiri. Observă că se purta foarte intim cu Niky, chiar își făcuseră semne pe sub masă. Încercă să pună cap la cap frânturi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de care mă ocup, continuă Dinu, am destul de des probleme de plan și de producție: tot felul de comenzi, contracte, angajamente, muncitorii lucrează în acord global... Toate astea le discut cu o doamnă... Întotdeauna, de cîteva luni încoace, e foarte amabilă cu mine. Mă ține la discuții interminabile, în fața unei cafele, discuții începute cu producția curentă și terminate cu ultimele cărți apărute în librărie și ultimele filme din oraș. Un timp am crezut că-mi face curte, dar m-am dumirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Acesta din urmă, ofițer în Primul Război Mon dial, s-a întors de pe front cu nervii zdruncinați - Monica Lovinescu și-l amintea ca pe un personaj asemănător bătrâ nului José Arcadio Buendia, din romanul Un veac de singurătate: „Se țicnise amabil și demn, își construise în curte o cameră numai a lui și se plimba sub nucul mare din curte cu pușca fără gloanțe atârnată de umăr“ (La apa Vavilonului, ediția 2008, p. 50). Cel mai mic dintre frați se numea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu tot vântul; absolut singură de la 9½ la 1. La 1½ masa la Del[ureanu], unde au venit Lisette, Piticu și Mița R. (venită azi); la altă masă et pour cause, au luat loc Bob N[egulescu] și familia. Extrem de amabilă Mița R. - m’a tratat cu nuga, la care am răspuns cu o cafea americană, descoperirea zilei de azi. Eram la masa mea între ele de o parte și Suchi... (en bonne aventure cu Tăutu) de cealaltă. Ca să-ți pot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de palier. La un moment dat, unul din ei mă întrebă: Cunoașteți cântecul cămilelor? Și începe strofa cu „dollarul“, după care adaogă o strofă nouă, cu omul cel mai deștept acum din blajina noastră Românie. Figura Miței!!... care, iar extrem de amabilă, mi-a oferit o cafea turcească. Ne-am întors în grup, ei să se culce, eu să-ți scriu ție... Mi-aduc acum aminte de ultima seară înainte de plecare... ce drăguță ai fost cu mine. Monica, știi cum se spune
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a ascultat cu multă emoție mărturisirea și mi-a spus să fac contestație. Ieri, sâmbătă, m-am dus pe Lascăr Catargiu, unde lucrează unchiul lui G[eorges], ca să-i văd pe Jeb[eleanu] și pe Cice[rone Theodorescu]. Primul, mâhnit, amabil, gata să riște ca să ne ajute - orice intervenție putând avea ca urmare excluderea -, iar Cice[rone] ermetic, invocând tot felul de argumente și în final refuzându-mi declarația cerută (că mobilele îmi aparțin) fiindcă, zicea, nu observase acest lucru. Jeb
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Anglia, cât și celor din Statele Unite, care mi-au permis să vin să le pun tot felul de întrebări prostești, oferindu-mi atât de multe surse de inspirație. Mulțumirile mele pentru Lawrence Harvey de la Plaza, care a fost incredibil de amabil, și pentru extraordinara Sharyn Soleimani de la Barneys. De asemenea, pentru Ron Ben-Israel, Elizabeth și Susan Allen, Fran Bernard, Preston Bailey, Claire Mosley, Joe Dance de la Crate and Barrel, Julia Kleyner și Lilian Sabatelli de la Tiffany, Charlotte Curry de la Brides, Robin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
belșug pe plăcintă. A... mami se uită de la mine la tati, apoi se lasă să cadă încet în scaun, ținând agenda strâns la piept. Am înțeles. Ia o înghițitură de ceai și o văd chinuindu-se vizibil să găsească ceva amabil de spus. — Ei... probabil că nu vrea să se bage peste noi! spune în cele din urmă. E perfect de înțeles. Însă nici măcar ea nu pare convinsă de ce spune. Doamne, ce-o urăsc pe Elinor. — Mami, hai să ne terminăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
transform din nou în fata insignifiantă, ca un fulg de nea, care n-avea niciodată replică pentru una ca ea. — Rebecca! zice, privindu-mă extrem de amuzată. Măi, să fie! — Bună, Alicia, spun și mă sforțez din răsputeri să îi zâmbesc amabil. Ce mai faci? — Auzisem că lucrezi într-un magazin, dar am crezut că e doar o glumă. Râde scurt. Dar... iată-te. Ți se potrivește. Nu „lucrez într-un magazin“! îmi vine să strig furioasă. Sunt consilier personal de shopping
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e... chiar drăguț. Of, la naiba. E uluitor. — Ai mare noroc! spune domnul Ferguson, cu un zâmbet larg. Sâmbăta asta avem o nuntă, așa că ai posibilitatea de a vedea încăperea “în acțiune“, cum s-ar spune. — Frumoase flori, spune Robyn amabilă, după care se apleacă spre mine și îmi șoptește: Noi vom avea ceva cu mult mai deosebit decât astea. Mai deosebit decât astea? Sunt cele mai uriașe și mai spectaculoase aranjamente florale pe care le-am văzut în viața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vedem și Salonul baroc? propune domnul Ferguson, conducându-ne spre un lift imens, antic. — În noaptea de dinaintea nunții, probabil că vei dori să-ți iei un apartament deasupra și să te bucuri de facilitățile centrului nostru de frumusețe, îmi spune amabil, în timp ce urcăm cu liftul. Apoi, în ziua respectivă, îți poți aduce proprii stiliști și make-up artists. Dar sunt sigur că te-ai gândit deja la asta. — Îhm... păi... Gândul îmi zboară instantaneu la Janice și Mireasa Primăvară Radioasă. Oarecum. — Invitaților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să înrăutățesc și mai tare situația. — Uite.. hai să uităm discuția asta. A fost o idee tâmpită, oricum. Mă frec nervoasă pe față. Deci... cum merge treaba? Mai vorbim câteva minute, și îmi dă raportul complet despre tipul, atât de amabil, de la firma de corturi și cum nici nu costă chiar atât de mult, și cum fiul lui e la aceeași școală cu vărul Alex, ce mică-i lumea, nu-i așa? La capătul conversației, mami pare înmuiată de tot și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îndepărtează, aș vrea să vorbesc ceva cu tine mai târziu, despre fundația mamei tale, dacă se poate. Da, spune Luke după o pauză. Bine. Mi se pare mie sau e puțin defensiv? — Dar întâi du-te la toast, spune Michael amabil. N-am venit aici să discutăm afaceri. Pășesc prin încăpere însoțită de Elinor și de Luke și văd cum cei prezenți se întorc spre noi și încep să vorbească în șoaptă. În fundul camerei a fost instalat un podium și, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu perle, care se apropie de noi. Am auzit fără să vreau discuția dumneavoastră. Mă numesc Cynthia Harrison. Sunt o bună prietenă a lui Elinor și a lui Robyn, wedding plannerul tău. Ești pe mâini foarte bune! Da, știu! spun amabilă. Mă bucur să aud asta. Dacă îți cauți rochie de mireasă, îmi permiteți să vă invit pe amândouă la boutique-ul meu cu rochii de mireasă, Dream Dress? Îmi zâmbește larg. Vând rochii de mireasă de peste douăzeci de ani și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce e chestia asta? Ridică spre mine o tigaie, și nu-mi pot reprima un surâs. Pe bune. Tipele astea din Manhattane habar n-au de nimic. Cred că n-a gătit nimic în viața ei! E o tigaie, spun amabilă. Se folosește pentru a prăji diverse chestii în ea. — OK. Și asta? Ridică alt recipient, cu o suprafață striată și două mânere mari. La naiba. Ce-o mai fi și chestia asta? — Ăă... cred că... e o... formă pentru... o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai încerc alt nume, cum ar fi Brown, când aud lângă mine o voce care spune: — Pot să vă ajut cu ceva, domnișoară? Ridic capul și văd un vânzător cu un ecuson pe care scrie „Bud“, care îmi zâmbește foarte amabil. Nu ați reușit să dați de lista pe care o căutați? Simt că ard de jenă. Nu pot în ruptul capului să recunosc că trăgeam cu ochiul la alții. — Ăă... păi... tocmai am găsit-o. Înșfac grăbită lista pentru Richard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
având în vedere... cum să-i spun... trecutul de mare cheltuitoare al Rebeccăi... Se uită cu subînțeles la pantofii mei - și, cu o tresărire de umilință, îmi dau seama de ce m-a întrebat despre ei. Nu încerca deloc să fie amabilă. Strângea muniție ca să aibă cu ce să mă atace. Cum de am putut fi atât de proastă? Elinor pur și simplu nu are nici un gram de suflet. Pur și simplu, nu a fost dotată cu așa ceva. — Stai așa, să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
doriți o felie? zice fata și se uită spre camera privată. Se pare că Antoine n-a terminat încă de discutat. — Păi... ăă... de ce nu? Și pot să încerc și o lalea din aceea? Așa, pentru documentare. — Sigur, spune fata amabilă. Orice doriți. Îmi dă o lalea și niște lăcrămioare, pe care le ronțăi fericită, udându-le la final cu șampanie. Apoi mă uit cu o privire leneșă în jur și descopăr o floare imensă, extrem de elaborată, galbenă cu alb, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe mami și să-i spun că apreciez tot ce au făcut, și că asta nu înseamnă că sunt nerecunoscătoare, dar că am hotărât să... Nu. Că Luke și cu mine am hotărât... Nu. Că Elinor a a fost extrem de amabilă și s-a oferit să... Că noi am decis să acceptăm... O, Doamne. Mi se strânge stomacul, numai când mă gândesc. OK, n-am să îmi bat capul deocamdată la asta. Oricum, nu vreau să mă trezesc cu nu știu ce discurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ca o remarcă a cuiva că raionul ei n-ar fi absolut perfect. — Scuză-mă o clipă, te rog, îi spune șefei de la resurse umane și vine glonț la noi. — Despre ce anume nu v-a spus Erin? spune extrem de amabilă. — Despre designerul ăsta nou! spune Lisa. N-am mai auzit de el până acum. Au! face Tracy brusc, și-și ia repede mâna de la tricou. Un bold! — Un bold? o îngână Christina. Dați-mi-l puțin. Ia tricoul care arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
niciodată vreo problemă cu Christina. Dar am auzit-o punându-i la punct pe diverși la telefon și știu că nu e bine să te pui cu ea. — Becky, știi cumva ceva de chestia asta? mă întreabă pe un ton amabil. — Ăă... Îmi dreg glasul. Chestia e că... — Înțeleg. Lisa, mi-e teamă că a fost o mică confuzie. Îi zâmbește profi. Articolele acestea nu sunt pentru vânzare. Becky... te aștept la mine în birou. — Christina, îmi... pare rău, zic, simțind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pic, înainte să sun. Poate ar fi trebuit să-mi dau seama că e destul de improbabil să semăn ca două picături cu sosiile de la „Vedete“ Agenția de sosii ale vedetelor. Deși, trebuie să recunosc, au fost cât se poate de amabili. Mi-au zis că, dacă doresc, le pot trimite o fotografie cu mine și ei or să caute în baza lor de date. Apoi, când și-au dat seama că vorbesc cu accent britanic, mi-au spus că poate semăn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Tilton. Te rog spune-ne dacă acest lucru îți este de vreun ajutor. Cu prietenie, Candy Blumenkrantz Director Drakeford Road 49 Potters Bar Hertfordshire 27 mai 2002 Domnul Malcolm Bloomwood îi mulțumește foarte mult doamnei Elinor Sherman pentru gestul extrem de amabil de a-l invita la nunta dintre Becky și Luke de la Plaza, de pe data de 22 iunie. Din păcate, nu poate da curs acestei invitații, întrucât și-a rupt piciorul. The Oaks Elton Road 41 Oxshott Surrey 27 mai 2002
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
22 iunie. Din păcate, nu poate da curs acestei invitații, întrucât și-a rupt piciorul. The Oaks Elton Road 41 Oxshott Surrey 27 mai 2002 Doamna și domnul Martin Webster îi mulțumesc foarte mult doamnei Elinor Sherman pentru gestul extrem de amabil de a-i invita la nunta dintre Becky și Luke de la Plaza, de pe data de 22 iunie. Din păcate, nu pot da curs acestei invitații, din cauza faptului că amândoi au contactat febră glandulară. Foxtrot Way 9 Reigate Surrey 27 mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
iunie. Din păcate, nu pot da curs acestei invitații, din cauza faptului că amândoi au contactat febră glandulară. Foxtrot Way 9 Reigate Surrey 27 mai 2002 Doamna și domnul Tom Webster îi mulțumesc foarte mult doamnei Elinor Sherman pentru gestul extrem de amabil de a-i invita la nunta dintre Becky și Luke de la Plaza, de pe data de 22 iunie. Din păcate, nu pot da curs acestei invitații, din cauza faptului că tocmai le-a murit câinele. Șaisprezece S-a cam îngroșat gluma. Luke
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]