6,796 matches
-
Însă, pretenția lor la conducerea absolută era mai mult decât ironică, fiindcă le lipsea puterea coercitivă, grila administrativă fină sau cunoștințele detaliate care le-ar fi permis să Întreprindă experimente de inginerie socială mai Îndrăznețe. Pentru a da frâu liber ambițiilor lor tot mai Înalte, ele au țintit cu mult mai sus, la o mașinărie statală pe măsura planurilor și la o societate pe care să o poată stăpâni. La mijlocul secolului al XIX-lea În Occident și la Începutul secolului XX
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tehnologic și În care am adoptat scepticismul postmodern față de orice discurs totalizator, aceste atitudini par destul de naive. Totuși, această nouă sensibilitate nu ne permite să realizăm În ce măsură ne influențează viața premisele moderniste și, mai ales, să Înțelegem marele entuziasm și ambiția revoluționară indisolubil legate de modernismul extrem. Descoperirea societății Trecerea de la descriere la prescriere nu a fost atât rezultatul accidental al unei Înclinații psihologice profunde, cât o mișcare deliberată. În perspectiva iluminiștilor, codurile de legi erau menite nu atât să reflecte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
raționalizarea ce fuseseră aplicate În cazul pădurilor, unităților de măsură, impozitelor și fabricilor aveau acum drept obiect societatea În ansamblul ei. Ingineria socială susținută de puterea industrială se născuse și, dacă fabricile și pădurile puteau fi amenajate de Întreprinzători particulari, ambiția ordonării unor societăți Întregi era aproape exclusiv proiectul statului-națiune. Noua concepție cu privire la rolul statului reprezenta o schimbare fundamentală. Înainte ca aceasta să aibă loc, activitățile statului fuseseră limitate, În cea mai mare parte, la acțiuni ce sporeau averea și puterea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ceea ce le impunea anumite constrângeri), asemenea convingeri erau exterioare și, deseori, chiar În contradicție cu cele specifice modernismului extrem. Deși au ajuns să viseze la o remodelare a obiceiurilor sociale și chiar a naturii umane Înseși, extrem-moderniștii au pornit de la ambiția aproape absolută de a transforma natura astfel Încât să servească scopurilor omului, iar această ambiție a rămas esențială pentru credința lor. Se poate vedea cât de profund i-au acaparat pe intelectualii din aproape Întreg spectrul politic aceste posibilități utopice În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu cele specifice modernismului extrem. Deși au ajuns să viseze la o remodelare a obiceiurilor sociale și chiar a naturii umane Înseși, extrem-moderniștii au pornit de la ambiția aproape absolută de a transforma natura astfel Încât să servească scopurilor omului, iar această ambiție a rămas esențială pentru credința lor. Se poate vedea cât de profund i-au acaparat pe intelectualii din aproape Întreg spectrul politic aceste posibilități utopice În elogiul adus progresului tehnic din Manifestul comunist, unde Marx și Engels vorbesc despre „subjugarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
deseori partizanii Îi Încredințează misiunea de a reface societatea după chipul său, iar capacitatea vlăguitei societăți civile de a opune o rezistență activă este limitată. Așteptările milenariste, asociate Îndeobște cu mișcările revoluționare, nu fac decât să dea un nou impuls ambițiilor extrem-moderniste. Regimurile coloniale, În special cele târzii, au constituit deseori locul de punere În aplicare a unor vaste experimente de inginerie socială. Ideologia „colonialismului bunăstării” asociată cu puterea autoritară inerentă sistemului a Încurajat elaborarea unor ambițioase proiecte de refacere a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a operei lui Michel Foucault constituie o Încercare de a „cartografia” aceste operațiuni vizând sănătatea, sexualitatea, bolile mentale, persoanele fără adăpost sau salubrizarea și strategiile ce au stat la baza lor. Totuși, ideea unei sfere private a servit la limitarea ambițiilor multor extrem-moderniști, fie datorită propriului lor sistem de valori politice, fie datorită respectului sănătos pentru agitația politică pe care o puteau provocau asemenea intervenții. În al doilea rând, un factor conex Îl constituie sectorul privat din cadrul economiei politice liberale. După cum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
proiectele extrem-moderniste derulate În contexte liberal-democratice trebuie să țină suficient seama de opiniile locale, pentru a evita să fie oprite din evoluție la următoarele alegeri. Însă modernismul extrem, neobstrucționat de economia politică liberală, este cel mai bine definit de rodul ambițiilor sale Înalte și de consecințele pe care le are, și tocmai către acest aspect practic ne vom Îndrepta acum atenția, analizând cazul planificării urbane și al discursului revoluționar. CAPITOLUL 4 ORAȘUL EXTREM-MODERNIST : UN EXPERIMENT șI O CRITICĂ „Nimeni, Înțelepte Kuublai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Charles-Edouard Jeanneret, eseist, pictor, arhitect și urbanist francez de origine elvețiană, mai bine cunoscut sub pseudonimul, Le Corbusier. Jeanneret a fost Întruchiparea urbanismului extrem-modernist. A lucrat În intervalul 1920-1960 și a fost nu atât arhitect, cât un urbanist vizionar cu ambiții globale. Marea majoritate a proiectelor sale, demne de un adevărat Gargantua, nu au fost niciodată puse În practică și necesitau, În general, o tenacitate politică și resurse financiare pe care puține autorități politice le puteau reuni. Câteva exemple ale geniului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ierarhii. Un caz exemplar de arhitectură extrem-modernistă Influența intelectuală a lui Le Corbusier asupra arhitecturii a fost extrem de puternică, având În vedere numărul mic de proiecte pe care le-a realizat efectiv. Nici chiar Uniunea Sovietică nu era la Înălțimea ambiției sale de demolare. Acest arhitect reprezintă un caz exemplar din punct de vedere al elementelor-cheie ale urbanismului extrem-modernist - deseori exagerate - analizate aici. Devotamentul său față de „eficiența totală și raționalizarea totală” a unei noi civilizații mașiniste a fost de nestrămutat. Deși
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Brasílii nu erau numai diferite, ci și simbiotice. Transformarea radicală a unei națiuni mari și diverse precum cea braziliană - mai ales În decurs de numai cinci ani - era de neconceput. Putem bănui că președintele Kubitschek, ca mulți alți conducători cu ambiții Înalte pentru țările lor, și-a pierdut speranța de a putea ataca direct Întreaga Brazilie și pe toți brazilienii și și-a Întors atenția către sarcina mai plauzibilă de a construi de la zero un model utopic. Clădit pe un teren
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inițiativa populară sau de stat, ci de către oameni de afaceri și bancheri cu relații politice. Aceste opinii sunt Îndreptățite Întrucâtva. Totuși, având În vedere scopurile lucrării de față, autoarea are meritul de a fi scos În evidență principalele fisuri ale ambiției urbanismului extrem-modernist. Prima dintre acestea este premisa că urbaniștii pot face fără nici un risc majoritatea predicțiilor necesare planurile lor. Or, acum cunoaștem deja suficient de multe pentru a fi foarte sceptici când vine vorba de prognoze privind rata natalității, migrația
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să părăsească așezările, controlul asupra terenului arabil era inutil atât timp cât nu avea cine să-l lucreze. În consecință, statul precolonial a găsit o Îngustă cale de mijloc Între un nivel al taxelor și normelor de lucru care să permită satisfacerea ambițiilor monarhului și unul care să determine populația să plece În masă. În acea perioadă, războaiele se purtau de cele mai multe ori pentru a face prizonieri și a-i așeza pe aceștia În regiunea din jurul curții, nu pentru a spori teritoriile regatului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cei patru ani de război civil au distrus și mai tare relațiile sociale existente și, În plus, i-au Învățat pe bolșevicii greu Încercați metodele „comunismului de război”: rechizițiile, legea marțială, coerciția. Lucrând pe un teren social nivelat și nutrind ambiția extrem-modernistă de a fi recunoscuți ca pionieri ai primei revoluții socialiste, bolșevicii aveau planuri mari. Aproape totul era imaginat la scară mare: de la orașe și clădiri individuale (Palatul Sovietelor), la planuri de construcții (Canalul Marea Albă) și, mai târziu, la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cuvântului) au mari șanse să fie selectate. Scopurile implicite ale acestor comparații nu diferă de cele ale statului premodern. Lizibilitatea este, la urma urmei, o condiție necesară aproprierii, precum și transformării autoritare. Diferența crucială constă În amploarea cu totul nouă a ambiției și intervenției, animate de modernismul extrem. Principiile de standardizare, control centralizat și lizibilitate sinoptică de la centru ar putea fi aplicate În multe alte domenii. Cele notate În tabelul următor sunt doar informative. Dacă ar fi să le aplicăm În Învățământ
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care Îl pot transmite cei care au construit o casă este Înțelegerea experienței care a făcut posibilă obținerea rezultatului În aceste Împrejurări dificile”. Luate Împreună, poziția lui Lindblom și cea a lui Hirschman reprezintă o dezavuare strategică bine chibzuită a ambiției de a realiza o planificare rațională exhaustivă. Dacă e să acceptăm jargonul științelor sociale, atunci conceptele pe care le exprimă termeni precum „raționalitate limitată” (mai degrabă decât „control sinoptic”) și „satisfacere” (mai degrabă decât „maximizare”), termeni inventați pentru a descrie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din afara ariei de preocupări a planificatorilor. Amploarea și sfera de cuprindere a planurilor lor erau atât de mari, Încât rezultatele ar fi fost oricum imposibil de determinat, chiar dacă legile lor istorice, valorile atribuite variabilelor și calculele ar fi fost corecte. Ambițiile temporale ale planificatorilor Însemnau și că ei ar fi putut ghici, cu o oarecare precizie, consecințele imediate ale acțiunilor Întreprinse, Însă nimeni nu ar fi putut spune - și cu atât mai puțin calcula - urmările de gradul II sau III ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de ample, pe atât de progresiste. Nu am deloc intenția să pledez pentru conservatorism. Conservatorii de diferite orientări pot să fie la fel de puțin preocupați de libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și orgoliul lor sunt mult mai reduse; planurile lor (spre deosebire de cele ale moderniștilor reacționari) nu necesită răsturnarea ordinii sociale pentru a se crea noi colectivități și loialități, o nouă familie și un nou popor. Václav Havel, discurs ținut la Victoria
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de Înțelepciunea planurilor... Mă refer aici la o societate care s-a dotat deja cu o economie planificată și care s-a descotorosit de toți paraziții ce există În societatea de astăzi (p. 73; sublinierea Îmi aparține). Mumford condamnă pentru ambiții similare și urbanismul baroc care, În ochii unui observator din secolul al XX-lea, pare mult mai puțin expansiv. În comentariul pe care Îl face unui pasaj din Descartes (citat În capitolul 1), el pune În contrast două direcții de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
împotriva oprimării de orice fel, cu vorbă semeață, demnă, Răzvan, care va fi amenințat cu moartea și din nou cu robia, alege calea codrului. Îi este dat să cunoască acum pe Vidra, nepoată a boierului Moțoc, născută sub zodia teribilelor ambiții ale strămoșilor ei. Vidra deslușește în Răzvan, omul de care se îndrăgostește pe loc, o energie fără seamăn. Tot ea va fi cea dintâi care uită de prejudecăți și așază în fața lui o oglindă de care acesta avea atâta nevoie
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de valoare ai epocii, cu care a avut, nu o dată, idealuri comune. Poezia lui H.-R., scrisă de-a lungul unei jumătăți de secol, exprimă în gradul cel mai înalt structura complexă a unui creator foarte inegal, cu aspirații și ambiții care-i depășesc posibilitățile, cu o bogăție tematică fără pereche în lirica românească de până la Mihai Eminescu. Poetul a încercat toate speciile genului din dorința de a oferi „modele’’ și de a stimula și îndruma tinerele talente, dar și pentru că
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
caz, memoria afectivă, prin intermediul căreia pare că ia ființă o lume. Autenticitatea se revendică dintr-un fel special de a fi al percepției infantile, bazat pe o înregistrare fragmentară, dar care se dovedește coerentă în cele din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul prilejuindu-i un comentariu amplificat, uneori în defavoarea filonului epic principal, știe și îi place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
nu ajunge la exagerarea lui Rosecrance, se apropie totuși destul de mult de ea. Hoffmann definește structura parțial în raport cu aranjamentul p)rților (patternul puterii), și parțial în raport cu tr)s)turile acelor p)rți (omogenitatea sau eterogenitatea statelor). Caracteristicile concrete ale statelor - ambițiile conduc)torilor, mecanismele pe care aceștia le pun în mișcare, gradul de integrare național), propriet)țile instituțiilor politice - tot ce ține de ele este inclus în definiția dat) de el structurii (1961, pp. 94-95; 1968, pp. 17-18). În practic), explicația
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ar putea”, scrie el, ,,fi m)surat) examinând obiectivele principalelor unit)ți” (1968, p. 33). E adev)rât, el chiar accept) uneori influențe sistemice, ins) acestea par a fi întotdeauna ușor dep)site - de efectele tehnologiei nucleare, dac) nu de ambițiile conduc)torilor. Sistemul s)u este atat de deficitar, încât îi d) libertatea s) selecteze pe oricare din multele elemente ale structurii - dintre care cele mai multe se afl) la nivel subsistemic - și s) afirme c) în acest caz acel element este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
profitul; consecință, rezultat) ca urmare a faptului c) toate firmele procedeaz) așa, face ca rata profitului s) scad). Fiecare individ își urm)rește propriul scop și, procedând astfel, ajunge la un rezultat care nu era inclus în intenția să. Din ambițiile m)runte ale membrilor s)i, rezult) binele mai mare al societ)ții. Piața reprezint) o cauz) interpus) între actorii aconomici și rezultatele pe care ei le produc. Ea le condiționeaz) calculele, comportamentele și interacțiunile. Ea nu este un agent
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]