3,028 matches
-
a) constatarea stării componentei și a îmbinărilor sale sudate (părți vizibile și accesibile); ... b) examinarea suprafețelor exterioare ale componentelor care rețin presiunea, în scopul constatării stării suprafețelor, a stării îmbinărilor sudate, precum și a constatării comportamentului suprafețelor componentei față de acțiunea mediului ambiant; ... c) verificarea existenței și a bunei funcționări a aparatelor de măsură și control și în special a dispozitivelor de protecție la suprapresiune, după caz; ... d) verificarea existenței instrucțiunilor detaliate de exploatare, specifice componentelor care rețin presiunea și constatarea modului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266404_a_267733]
-
cursa limită și cursa de descărcare [mm sau inches]. d) caracteristici funcționale: ... I. domeniul sau domeniile de reglare; II. caracteristicile tehnice ale arcurilor; III. contrapresiunea la deschidere - maxim admisă [în MPa]; IV. domeniul de lucru, fluidul de lucru și mediul ambiant; V. a - abaterea presiunii de reglare; VI. b1 - creșterea presiunii de reglare [MPa sau %]; VII. b2 - scăderea presiunii de reglare [MPa sau %]; VIII. b3 - creșterea contrapresiunii de descărcare [%]; IX. α - coeficient de scurgere; e) lista pieselor dispozitivului de protecție la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266404_a_267733]
-
bună decât ±1% pe întreaga scală; sau 2. O scală totală de 13 kPa sau mai mare și o "precizie" mai bună de ±130 Pa. Notă tehnică: Pentru scopurile din 2B230, 'precizie' include neliniaritatea, histerezisul și repetabilitatea la temperatura mediului ambiant. 2B231 Pompe de vid având toate următoarele caracteristici: a. Un diametru la intrare egal sau mai mare de 380 mm; b. Viteza de pompare egală cu 15 mc/s sau mai mare; și c. Capabile să producă un vid final
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
epruvete de fibră optică, având lungimea de 0,5 m până la 3 m, în timp ce aceasta este trecută cu o viteză de deplasare cuprinsă între 2 și 5 m/s prin două cabestane, cu diametrul aproximativ de 150 mm. Temperatura mediului ambiant este de 293 K (20°C) și umiditatea relativă de 40%. Standardele naționale echivalente pot fi utilizate pentru realizarea testului de probă. 2. Cabluri de fibre optice și accesorii concepute pentru utilizarea subacvatica. Notă: 5A001.c.2 nu supune controlului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
a intrării și ieșirii; b. Concepute să funcționeze cu o rată de variație a câmpului magnetic ce depășește 1 x 10^6 cuante de flux magnetic pe secundă; c. Concepute să funcționeze fără protecție magnetică în condițiile câmpului magnetic terestru ambiant; sau d. Având un coeficient de temperatură de mai puțin (mai mic) de 0,1 cuante de flux magnetic/grad Kelvin. 6A007 Gravimetre și gradiometre de gravitație, după cum urmează: N.B.: VEZI DE ASEMENEA 6A107. a. Gravimetre concepute sau modificate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
climatului investițional este evaluată În baza analizei unor factori (indicatori). Acești factori pot fi de natură subiectivă (situația economică; baza legislativă și normativă; infrastructura socială; resursele de muncă; potențialul tehnico-științific) și de natură obiectivă (condițiile natural-climaterice; amplasarea geografică; starea mediului ambiant). Deci, estimarea climatului investițional se face În funcție de diferite coordonate - economice, politice, social-culturale, fiecare din ele includ anumite elemente, componente obiective și subiective, interne și externe, exprimați prin indicatori, care permite decidentului crearea unei imagini privitor la vulnerabilitatea economică a ramurii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
inerența istoriei în raport cu specia umană, dar și imperativul istoriografic de a face din ea un «aer» respirabil, tonifiant, dinamogen. De aceea, Alexandru Zub dorește în istoriografie o mișcare asemănătoare celei ecologice, prin care umanitatea țintește să-și asigure salubritatea mediului ambiant, o istoriografie în care să funcționeze ca normă (care nu e numai de drept roman) suum cuique <tribuere>, cu prerogativele de magistratură, de tribunal al lumii (Schiller), o „învestitură” - spune Al. Zub - ce obligă istoriografia la maximă exigență sub unghi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Steketee, 1985) au o anxietate ridicată (ca trăsătură de personalitate), similară agorafobiei, în timp ce fobiile specifice, care presupun teama de consecințele intrării în contact cu obiectul fobic, dețin cea mai mare parte a componentei transmisibile caracteristice doar fobiilor specifice și experimentelor ambiante legate de fobii. Evoluția și complicațiile Cele mai multe fobii își au originea în copilărie și în prima parte a adolescenței (Ost, 1987a), iar părerea generală este că, dacă nu se tratează la timp, ele pot avea o evoluție cronică. Gradul de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa � chiar dac? integrarea teoretic? ap?rea mai redus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa empirismului ambiant explic? pozi?ia să oarecum marginal? �n sociologia american?, care �i datoreaz? totu?i primul studiu teoretic magistral asupra mobilit??îi sociale (1927) [23]. �n 1944, Universitatea din Harvard �l prefer? pe Parsons care va crea aici, doi ani mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sociologia american?. Cu aceasta, Harvard devenea epicentrul unei sociologii reconciliante fă?? de preocup?rile teoretice ale �p?rin?ilor fondatori�, pe care un anumit num?r de autori importan?i au �ncercat s?-i ?în? �n picioare �mpotriva empirismului ambiant al epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a, dispari
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv?, conceptul de �habitus� devine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Aceste scene prezintă imagini ale tehnologiei scăpate de sub control, imagini ce vor apărea pe tot parcursul filmului. Tehnologia ce nu poate fi stăpînită reprezintă o metaforă a temerilor că omul e pe cale de a pierde controlul și dominația asupra mediului ambiant. Aflăm aici formulată teama că televiziunea pune stăpînire pe timpul liber și pe mintea adolescenților deceniului opt; Poltergeist dă glas acestei temeri într-o parabolă în care Carol Anne este aspirată de televizor, locul de acces în "lumea cealaltă". Fetița vorbește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
guvernată de misterioase conspirații ale corporațiilor, îi este caracteristică și lui Thomas Pynchon, cel care exercită una din cele mai importante influențe din proza cyberpunk 11 . În lumea cyberpunk, capitalismul lipsit de orice restricții reduce societatea la un abator mediul ambiant este distrus, viața devine din ce în ce mai artificială, iar experiența este mediată de tehnologie. O altă temă importantă provenită din proza lui Baudrillard este fuziunea dintre biologie și tehnologie părțile corpului uman pot fi cu ușurință înlocuite cu proteze sofisticate, personalitatea poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai palidă iluzie în ceea ce privește dispariția partidului nazist 348. Asemenea tuturor intelectualilor epocii și clasei sale, Freud se impregnase de cultură germană. Avînd deplină încredere în puterile rațiunii și ale științei, a dorit să se integreze, să se topească în cultura ambiantă. Pentru el, creșterea constantă a antisemitismului semnifică o neacceptare transformată în scop, în numele rasei. Îi dovedește că niciodată nu poți abdica de la a fi evreu. Această latură de Swann a lui Freud nu explică, desigur, totul. Nici nu intenționez să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
terraformare: în perspectiva că specia umană s-ar putea răspândi în univers, ar fi necesară adaptarea la lumi diferite prin densitate, forță gravitațională, atmosferă, resurse etc. O asemenea adaptare nu poate fi imaginată decât pe două căi. Putem transforma contextul ambiant pentru a-l adapta la nevoile speciei: este vorba despre terraformare (cf. Kim Stanley Robinson, Blue Mars / Marte albastru, 1995) sau despre transformarea indivizilor pentru a-i adapta unor medii ambiante distincte: în acest caz, este vorba despre pantropie (cf.
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fi imaginată decât pe două căi. Putem transforma contextul ambiant pentru a-l adapta la nevoile speciei: este vorba despre terraformare (cf. Kim Stanley Robinson, Blue Mars / Marte albastru, 1995) sau despre transformarea indivizilor pentru a-i adapta unor medii ambiante distincte: în acest caz, este vorba despre pantropie (cf. James Blish, The Seedling Stars / Semințe umane, 1957,). Interesul acestei culegeri de patru nuvele este de a înfățișa omul ca pe o specie capabilă de mutații, o specie aflată într-o
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
individului de a-și recunoaște schema corporală. Lipsa acestei capacități, când nu-și mai recunoaște propriile sale segmente, poartă denumirea de asomatognozie. Sensibilitatea termică se referă la posibilitatea de a percepe diferențele sau variațiile de temperatură proprii sau ale mediului ambiant. Sensibilitatea dureroasă se testează pe suprafața cutanată, folosind de regulă un ac, scala de evaluare coborând de la normoestezie până la anestezie. Proprioceptivitatea aduce în discuție capacitatea pacientului de a percepe atitudinile și mișcările propriului corp. La acest model de sensibilitate profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
comandată segmentar. În ultimă instanță, se poate afirma că, deși nedorită, prezența sincineziilor în recuperarea neuromotorie trebuie considerată un „rău necesar”. 4. Comunicarea (limbajul)tc "4. Comunicarea (limbajul)" Prin comunicare se înțelege raportul care se stabilește între subiect și mediul ambiant material și uman. Comunicarea se poate realiza prin cuvânt, situație în care poartă numele de comunicare verbală. Există și o comunicare non-verbală (paralingvistică). Comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea informațiilor, în timp ce canalul non-verbal se folosește pentru exprimarea atitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
bază de susținere este redusă ca suprafață. O problemă aparte o ridică situațiile ce au determinat perioade lungi de imobilizare la pat, timp în care întregul edificiu al ortostatismului își dereglează controlul segmentar. Prelungirea clinostatismului schimbă total viziunea asupra mediului ambiant, iar baroreceptorii plantari își pierd din viteza de reacție cu care trebuie să reacționeze la variațiile de presiune la care sunt supuși, astfel încât aceste câteva cauze, la care se mai pot adăuga altele, ajung în final să deprecieze serios menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în programul de tratament numai acele acte motrice care sunt în acord cu nivelul restantului funcțional; - angajarea în orice formă de activitate motrică să aibă ca temei o motivație bine definită, aceasta fiind o condiție pentru îndeplinirea obiectivelor propuse; - mediul ambiant trebuie să-i asigure pacientului un climat propice pentru activități individuale și de grup, în care sens trebuie stimulată ideea colaborării între membrii grupului. c) Selecționarea sistemului de mijloace și metode corespunzătoare particularităților individuale ale pacientului Teoretic, însușirea mișcărilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
gândirii, inteligenței; 2. Factori caracteriali a) motivația b) aspirația c) voința fermă, perseverența 3. Aptitudini speciale 4. Factori sociali a) condiții socio-economice și culturale b) stadiul dezvoltării domeniului respectiv c) condiții educative:nivelul de pregătire al profesorului; - influența predecesorilor, mediul ambiant, a profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a convinge elevii că învățarea creativă impune o anumită atitudine: elevul trebuie să știe că i se cere să fie creativ! (Erika Landau, 1979, p. 97) B. Condiții socio-economice și culturale Fiecare individ se află sub puternica influență a mediului ambiant, în special al celui social, cerințele societății în care trăiește pot determina aspirațiile unei persoane. Orice descoperire în știință sau tehnică, orice teorie depinde de stadiul dezvoltării disciplinei corespunzătoare. Factorii ereditari și cei sociali influențează creația, iar ponderea fiecărui factor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
practică în antrenamentul sportiv, în viziunea copilului (sportivului) capătă diferite semnificații, după cum spune și pedagogul rus K. V. Ușinski în opera sa “Omul ca obiect al educației”, “deși copilul trăiește și activează mai intens în cadrul jocului decât în realitate, mediul ambiant exercită totuși o influență dintre cele mai puternice asupra jocului lor.” De asemenea, P.F.Leschaft susține că “jocul este un exercițiu care pregătește copilul pentru viață”, este “oglinda mediului în care trăiește și se dezvoltă “. Maxim Gorki evidențiază scopul social
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
perioadă postprandială. A fost descris de către MIRCEA T. (1978) un bolnav cu SM care în timpul nopții avea o ameliorare a deficitului motor la membrele inferioare. Cazul poate fi explicat prin aceste fenomene, posibil prin scăderea temperaturii corpului ori a mediului ambiant sau prin îndepărtarea în timpul nopții a unor fenomene locale de la nivelul leziunii medulare care în timpul zilei creșteau deficitul motor. Fenomene ca senzație de descărcare electrică în corp în timpul flectării gâtului (semnul lui LHERMITTE), parestezii, semne motorii paroxistice ce seamănă cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]