67,494 matches
-
de aici tot felul de urmări neplăcute: scandal făcut membrilor comisiei, amenințarea acestora cu demisia în bloc etc. 3. În altă parte, întreaga echipă de supraveghetori a fost înlocuită inutil să mai spunem de ce. Și cîte s-ar mai putea aminti...Un președinte de comisie semnează lucrările în patrulaterul cu numele candidatului, altul, în loc de semnătură, aplică o parafa cu propriul nume, mulți nu cunosc regulamentul în vigoare. 4. Repartizarea candidaților în săli și în bănci a fost, de multe ori, făcută
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
mai putin discutabile, cu ajutorul cărora el își face un soi de gard viu, pentru a nu fi întrebat de rolul său politico-agitatoric de pe vremea lui Ceaușescu. Din cînd în cînd, însă, Adrian Păunescu se vede interpelat de persoane care îi amintesc, sec, de trecutul său. * Tragedia morții tînărului fotbalist de la ASTRA Ploiești nu e însă decît partea vizibilă a nenumărate alte tragedii care se consumă departe de presă și de indignarea opiniei publice, tragedii cărora le cade victima omul obișnuit care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
de rigoare. Ce te faci, însă, atunci cînd intră în joc și noțiuni științifice consacrate, din sfera eredității, așa cum ar fi cromozomii, genele etc.? Ei bine, prin ^48-^49, ereditatea reprezenta un teren minat, interzis, o Sahara imperialista care slujea - amintiți-vă! - "luptei de clasă", urmărind să inoculeze lumii morbul superiorității cărturărești, ideea existenței unei elite a fiecărui popor în parte. Profesorul nostru de la catedră din amfiteatrul studențesc susținea, pur și simplu, că nu există ereditate, omitîndu-l cu desăvîrșire pe T.H.
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
pe care Alexandru Dabija le-a montat înainte și după ^89 la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț. În această stagiune le-a repus în scenă cu trupe diferite și, poate, cu același timp de emoție. Gin-rummy de la Teatrul Bulandra - vă amintiți montarea lui Liviu Ciulei cu Petre Gheorghiu și Clody Bertola - este, în fond, tot o reluare pe care a îndrăznit-o Petre Gheorghiu invitînd-o alături de el pe scena pe Tatiana Iekel. Un spectacol cu parfum. Îngeri în America și Dadadans
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
volume în limba franceză, l-a determinat pe Croce să afirme, în volumul La poesia că profesorul român confundă estetică cu... zoologia. Amintirile despre București, unde s-a impus ca scriitor, revin de cîteva ori în aceste convorbiri scăparătoare. Își amintea, acut, atmosfera ideologică a anilor treizeci, din plasma căreia avea să se nască, în 1954, piesa Rinocerii. "La București se produsese ruptură. Mă simțeam din ce in ce mai singur. Eram un anumit număr de oameni care nu voiam să acceptăm lozincile, ideologiile care
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
povești depre un coleg de-al lor care a terminat cu vreo douăzeci de ani in urma decorativele și parcă își aduce aminte că acesta a avut-o profesoară, iar cei porniți binișor pe versantul vîrstei a treia și-ar aminti de o femeie frumoasă, puternică și voluntară, născută prin Vrancea, de o pictorița cu o forță expresiva enormă, dar umbrită de multele glorii care s-au tot perindat prin epoca, dispărută apoi prematur, la numai cincizeci de ani. Prin coroborarea
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
să spele rufele rămase. Li s-a spus, pe un ton perfect calm, cîtuși de puțin malițios sau răutăcios triumfator, că nu mai este nevoie, iar la spaimă lor că vor fi definitiv concediate, prințesa le-a mulțumit pentru ajutor, amintindu-le că le așteaptă a doua zi să revină la slujbă. Mai mult decît atît, profitînd de apropierea Crăciunului, le-a oferit grevistelor alimentele pe care le ceruseră, dar de data asta din generozitate, nu ca răspuns la amenințări. Politețea
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
cenușii, informe și de la preocuparea aproape obsedanta de a releva corporalitatea textului, Adrian Ălui Gheorghe se întoarce spre formele și sentimentul tragicului. El își construiește cartea pe cîțiva pivoți - seria de șase poeme întitulate Complicitate - si dirijează lectură spre sensul amintit prin secționarea volumului: în prima parte, O piesă ratată dintr-o colecție, este vorba mai ales despre setea și, deopotrivă, frica aproape atavica de forma (pentru că aceasta oriunde s-ar afla, exprimă mereu dimensiunea tragică), iar partea a doua, O
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
să te găsești, pentru că abia apoi să te poți întoarce între ai tăi. Robinson Crusoe, în definitiv, e un aventurier smintit cînd își începe voiajul, dar sminteala lui e deja o formă de căutare și provocare a destinului (să ne amintim că pînă la naufragiul corabiei el scăpase miraculos din alte grele încercări). Pe insula unde l-au aruncat apele dezlănțuite ale oceanului, Robinson va descinde, cum observa Andrei Pleșu, în propriile sale adîncimi morale, pentru ca astfel să înțeleagă ceea ce între
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
de cald, si Robinson observa că păsările își caută răcoarea într-o mlaștină. Cufudîndu-se și el în mîlul răcoros, pricepe că gazele emanate de mlaștină sînt halucinogene. Cu mințile tulburate de dor și de aburii aromați ai mîlului, Robinson își amintește de York, orașul tinereții sale, de familia pe care a lăsat-o în urmă, de aventurile sale pe mari, de companionii pe care nu știe dacă îi va mai vedea vreodată. Mlaștină devine, astfel, un fel de vehicol al timpului
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
problemele unei umanități ingrate, folosesc toate codurile acestui moment și nu mai fac, așa cum s-a întîmplat în alte dați, figură de magi rătăcitori, de inițiați obscuri și autiști ai unei lumi pe care doar ei singuri și-o mai amintesc. Problemă imperativa a participării artei românești la marile evenimente ale artei europene și mondiale este tocmai această existența reală în contemporaneitate, în dinamică vie a timpului în care trăim. Nu genurile tradiționale sînt aici discutabile și nimeni nu invalidează ideea
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
Culturii. Ion Bogdan Lefter și-a luat de data aceasta doi colaboratori: Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun. Toți trei recurg la trucul unei definiri restrictive a noțiunii de "experiment" pentru a-i putea ignoră pe mării scriitori dinaintea generației '80 (amintindu-i exclusiv pe înaintașii care au anticipat intuitiv așa-zisul postmodernism promovat de optzeciști). Traduse intr-o engleza anosta, lipsită de farmec literar (este aprecierea unui profesor de la Universitatea Standford din SUA, Rodney Koeneke, care urmărește cu interes literatura română
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
uneori doar semințele veacului/ uneori da povestea încet/ despre intimitatea lanțurilor/ ronțăia încet obraznica verticalitate/ a unor lucruri// e ceva inexplicabil în șirul cerșetorilor/ ăstora ce dau rest înapoi/ m-au intimidat întotdeauna// ninge încet printre mîinile mele două/ îmi amintesc/ intrase printre noi/ ne mînjise cu sînge/ ne fixase cu ochii lui albi/ ne aruncase tremurînd florile/ și eram convins că e martorul" (ninge încet printre mîinile mele două). Termenii de referință sînt invizibilul, orbirea, rană, somnul, vinovăția, încarcați cu
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
ele sînt comentate sporadic, poate chiar în pripă. Nu mai există explozia luărilor de poziție de odinioară. Nu mai există un buchet de arome critice. Există, însă, cîțiva comentatori fideli ai acestui gen de scrieri. Ei se cuvin a fi amintiți tocmai fiindcă de ani de zile fac lucrul acesta și nimeni nu i-a adunat niciodată la un loc. Acești fideli au abordat întotdeauna cărțile despre Gulag cu seriozitate și cu o patimă mai mult sau mai putin voalata de
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Ierunca ar fi primii care ar deschide această listă de fideli ai Gulagului, ca să-i numesc cumva. Ar urma, apoi, Adrian Marino care, la un moment dat, a susținut chiar un serial în 22. Doina Jela se cuvine a fi amintită, la rîndu-i, cu cele trei cărți: Cazul Nichita Dumitru, Aceasta dragoste care ne leagă și, de curînd, Spovedania unui torționar, o premieră în Est. Există și trei tineri eseiști mai puțin cunoscuți, dar care au dovedit un "apetit" profund pentru
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Eu însămi am ținut rubrică "Gulag" timp de cinci ani, în revistă Steaua, realizînd mai apoi o teza de doctorat pe această temă și urmînd să țin un curs despre Gulagul românesc în anul universitar 1999-2000. Ar mai putea fi amintiți, parțial, pe lista "experților" Stelian Tănase și Vladimir Tismăneanu (ultimul fiind interesat mai mult de fratricidul comunist la vîrf, din istoria noastră, si mai putin de Gulag). Timișorenii Smaranda Vultur, Viorel Marineasa, Daniel Vighi și Valentin Sămînță s-au specializat
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
asupra lectorului, simțită în primul rînd că pe o extraordinară presiune asupra retinei "agresate" de imagini baroc sexualizante sau grotești. Imagini ale mutilării trupurilor, ale fragmentarii, ale decăderii lor în alte regnuri, ale reificării se întretaie, într-o curgere care amintește de cea a visului, cu imagini ale înfloririi lui debordante și ale expansiunii pătimașe către alte trupuri. Iată doar două exemple: ăNici nu-și terminase bine Dieudonné întrebarea că un șuierat ascuțit de glonț îi reteza vorbele. Apoi se lasă
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
literar se evidențiază peste tot, în pasajele narative, în portretistica, în digresiuni. O evocare a lui G. Călinescu este, de exemplu, o adevărată opera literară creată în joacă și publicată risipitor în spațiul unei rubrici săptămânale. Costache Olăreanu și-l amintește pe G. Călinescu ca profesor la facultate, în 1949,reconstituind biografia lui Mihail Kogălniceanu în fața studenților din anul întâi: "Dar partea la care am tremurat de emoție a fost cea în care se descria moșia de la Râpi, din județul Fălciu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
de agenții care o bănuiau de participare la o miscare portoricana independentistă, ca o repetare - de cealaltă parte a baricadei - a asasinatului Alexandrei. Toată cartea este construită pe astfel de simboluri care au un rol precis în structura ei și amintesc diferite formule mitice ale narațiunilor folclorice, obstacolele din calea eroului, prietenii năzdravani, caracterul premonitoriu al unor întîmplări etc. (C. Eretescu este și un cunoscut folclorist, care a publicat, înainte de plecarea să în S.U.A., lucruri esențiale despre elementele mitologice din folclorul
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
dl Schenk supărat că o inițiativă a d-sale n-a fost primită de noi cum și-a dorit și, iată, cade în păcatul generalizării. D-sa o recunoaște de altfel cu o fărîma de candoare: "Nu mai doresc să amintesc ce mi s-a întîmplat și mie (tot în România literară) după întîlnirea de la Neptun din anul 1995". Nu știu să i se fi întîmplat ceva d-lui Schenk, acum patru ani, în România literară. Îi vom fi respins de la
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
sub raport politic Ion Drută a devenit duplicitar, depărtîndu-se, azi, de activismul național din tinerețe. Pe poziții, afirmă dl Bruchis, a rămas dl Nicolae Dabija, alăturea de un corp ponderos de scriitori adevărați, care își continuă, consecvent, militantismul (Aici aș aminti și grupul, admirabil că ținută modernă, al tinerilor scriitori din jurul revistei Contrafort). Pentru că dl Grigore Vieru s-a stabilit în România și nu are, totuși, cea mai potrivită atitudine politică. Și nu trebuie uitată poeta Leonida Lari, și ea stabilită
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
inițial, în primii ani de după război, au aderat la comunism, l-au slujit cu fervoare iar mai tarziu au renunțat, revizuindu-se în tăcere. S-ar putea spune despre ei că au "uitat" opțiunea de la început. Dacă cineva le-o amintește tresar mirați. Altfel a acționat Dan Desliu. Pe cât de zgomotoasă i-a fost aderarea, în anii când trecea drept copilul teribil al "revoluției", tot pe atât de zgomotoasă i-a fost și renunțarea, debarasarea de convingerile "revoluționare". Cam de pe la sfârșitul
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
11), "Băi Coșea" (AC 20, 1999, 3). În cîteva cazuri mai speciale, contrastul cu uzul e maxim: de pildă, în atașarea desinenței la un supranume rar, de forma atipica: "Nea Quintuse, e nasol..." (AC 23, 1999, 4). Ar putea fi amintite aici și combinațiile hibride, între o interjecție de adresare de origine turcă și un nume maghiar: "bre Laszlo" (AC 2, 1999, 5). O atestare interesantă (din alt context publicistic) ilustrează încă o modificare, despre care vorbește și Domnită Tomescu, în
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
de cursă lungă", pe un drum propriu, așa cum ma iluzionasem a-l vedea, prescurtîndu-si cursa într-o manieră dezamăgitoare. Relativ izolatul Nicolae Breban s-a întîlnit cu relativ izolatul Eugen Simion, pe platforma "apolitic"-academică oferită de ultimul. Să mai amintim oare că autorul Dimineții poeților obișnuiește de mult a trăi în simbioza cu cîte un scriitor de vază: Marin Preda, Marin Sorescu, o tentativă Petru Dumitriu? Faptele sînt cunoscute. Nicolae Breban vine la capătul acestui șir de "aliați" simandicoși, mutual
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
nu e de ordin material (țin să precizez că de ani de zile n-am mai primit nici un leu, sub nici o formă, de la Contemporanul, prezența mea acolo fiind pur simbolică), ci de ordin moral. E delicată, chiar extrem de delicată. (Îmi amintesc de mîhnirea revoltata cu care - era în anii '60 - Nicolae Balotă mi-a povestit despre felul în care Al. Andritoiu l-a concediat de la Familia: după ce a pozat în mare "prieten" și "admirator" al importantului critic, a găsit cu cale
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]