3,631 matches
-
faci atmosferă. Dacă vii tu, nu va fi plictiseală. Și mai poți aduce și niște prieteni. Pe cine vrei tu. Dar ce-s eu, clovnul tău?! Uite ce pretenții are grasul. Măcar de-aș face un ban. Chiar m-a amuzat. Și s-a îndepărtat, rîzînd cu cei cîțiva ce gravitau în jurul lui. Așa și-a dat Alin seama c-ar fi fost o greșeală să-l invite. Cu siguranță și-ar fi bătut joc de el, mîncîndu-i mîncarea și bîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se ocupau ăia cu adevărat nu aflase. 6 Și apoi o idee, pe care atunci o credea genială, i-a străbătut creierul cu forța unei pietre. Hai s-o dăm în parte, i-a spus el șefului. Ăla s-a amuzat. Hai s-o dăm în parte, a repetat Radu, insistent. Se se-a apucas? Nu si-e bine? Si s-a urîs de bine? Vreau să vedem care din noi e mai tare. Nu se uisi cîs de pricăzis essi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a prăbușit pe spate cu limba ieșită din gură. Au jucat din nou și de data asta a cîștigat Alin și a pierdut Marcu, care a primit pedeapsa să sară într-un picior de-a lungul camerei, ceea ce n-a amuzat prea mult publicul. Într-o pedeapsă trebuie să se vadă că suferi, de aia e pedeapsă. Au jucat încă un joc și Radu a cîștigat și Cornel a fost Păcălici. Radu i-a dat o pedeapsă, de douăzeci de ori
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a întors cu fața în jos pozele cu tata, petrecea mult timp în fața oglinzii, ieșea mai des în oraș, socializa pe calculator, prinsă în jocuri matrimoniale. Ca să-l liniștească pe băiat, îi spunea c-o face numai pentru a se amuza și rîdeau împreună de ciudățeniile bărbaților. Se întîlnea numai cu ciudați, așa că aveau subiecte. Asta pînă cînd un bărbat i-a furat ironiile care-i apropiaseră atît de mult pe mamă și copil. Cornel a prevenit-o asupra primejdiilor, bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
coanei Joițica. Există totuși o „mică“ diferență între aceste două personaje, și anume că Ștefan Tipătescu este mintea cea mai vie și mai lucidă din piesă, reușind să judece pe cei din jur cu destulă detașare, râzând de Dandanache și amuzându-se de micile afaceri ale lui Pristanda. Acesta îl caracterizează de obicei: moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica... Tipătescu are puterea absolută în județ și conștiința acestei puteri. Replicile lui sunt scurte și tăioase și reușește să se
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
seara cu pricina de aburii alcoolului și s-au lăsat prinși în jocul căsătoriei, dar că sunt prea tineri și prea săraci pentru a avea o familie, că nu-i lasă rudele sau, pur și simplu, că numai s-au amuzat. Puțin importă onoarea fetei, sentimentele și speranțe le pe care și le-a făcut, invidia pe care a stârnit-o în rândul celorlalte fete de măritat, bârfa iscată odată cu ruperea alianței. La elaborarea unui astfel de act, prezența martorilor este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plângeri la Mitropolie pentru a l obliga pe Stan croitorul să-i dea zestrea promisă fiicei sale. El a renunțat de mult la ideea căsătoriei, dându-și seama chiar de la prima înfățișare că tânărul n-a vrut decât să se amuze în seara cu pricina. Promisiunea de căsătorie n-a fost decât o vorbă ca ori ca re alta, spusă la voia întâmplării, doar pentru a o impresiona pe cre du la fată. Tatăl nu a stat nici el cu mâinile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-l duc la vânătoare în Ariège, unde tocmai mă instalasem cu noua mea soție. Acolo, iepurele se vâna cu haita. Șapte sau opt "ariegezi" cu urechile lungi, cu labele puternice și cu gura mare, care se înfuriau și se amuzau pe seama divagațiilor nocturne ale iepurelui cu mult înainte de a-l fi scos din vizuină. O cu totul altă abordare avea Taïaut, care studia conștiincios solul biciuind aerul cu coada, încetinea, uneori se oprea, părea că prelevează probe, reflecta o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
tot felul de întrebări). J. Piaget care a folosit mult această metodă în cercetările sale, insistă asupra necesității neutralității cercetătorului, acesta nu trebuie să dirijeze sau să corecteze în vreun fel mersul gândirii copilului, să-l distreze sau să-l amuze. Convorbirea trebuie să se desfășoare în condiții absolut normale pentru că numai așa vor putea fi surprinse mecanismele psihice în desfășurarea lor firească. La vârstele mai mari (pubertate, adolescență) atât modalitatea de desfășurare a convorbirii cât și tematica ei se diversifică
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită-. Această introducere este urmată de o prezentare a interacțiunilor între tatăl lui Nică, arătat drept un personaj distant și cu toane, dar adesea amuzat de poznele băiatului, și mamă, care își supraveghează în mod direct copiii și-l critică pe Ștefan că nu o urmează în aceasta. Susținând că el însuși merita pedepsele adesea dure aplicate de părinți, naratorul își continuă relatează prin detalii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
evocă de la început până la sfârșitul cărții: ― hai mai bine despre copilărie să vorbim, căci ea singură este veselă și nevinovată...-. Copilul nu conștientizează răul, el doar se joacă, glumește, este pus pe năzbâtii și pozne. Scriitorul se povestește pe sine, amuzându-se de acel copil îndepărtat, de cel căruia, lipsindu-i conștiința limitei, se afirmă deplin și voit ―de parcă toată lumea era a mea-. Întâmplările prin care trece copilul, Nică sunt toate -evenimente de cunoaștere-. Nică trăiește într-o libertate ludică, iar
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lui Creangă, nelipsind din operele sale. Umorul lui Creangă parcurge o întreagă gamă. Autorului îi place să glumească, poate și datorită firii sale voioase. Tonul povestirii e plăcut, degajat, autorul provocând permanent zâmbetul sănătos, privind totul dintr-o perspectivă care amuză, exagerând, zeflemisind sau autoironizându se. Creangă pune un mare accent pe umor în romanul Amintiri din copilărie , unde autorul își povestește isprăvile de demult cu mult umor și duioșie. Pe rudele păgubite de cireșe și cânepă le creionează astfel: ―Moș
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
polemic al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor, pe seama cărora se amuzau copios junimiștii la seratele lor; să promoveze opera lui Creangă drept una "de o însemnătate capitală pentru cercetători", esențială pentru cunoașterea identității românești; să i se recunoască acestuia profunda originalitate, atât ca trăire autentică a tradiției, cât mai ales în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se mai șterge niciodată. În orice moment, Creangă poate dispune de dânsa; ea, senzația, i se prezintă înainte cu bogăția ei de culori și lămurirea de contururi, gata să ieie trup supt condei"). Secvența acesta, de care Iorga se va amuza mai târziu, ca de o aventură de tinerețe, relevă un mod strict cauzal de aplicare a științei la cazul robustului țăran coborât din munții Neamțului, vecină cu întocmirea unei fișe clinice, în stare să-i explice talentul: Creangă a acumulat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
tot felul de întrebări). J. Piaget care a folosit mult această metodă în cercetările sale, insistă asupra necesității neutralității cercetătorului, acesta nu trebuie să dirijeze sau să corecteze în vreun fel mersul gândirii copilului, să-l distreze sau să-l amuze. Convorbirea trebuie să se desfășoare în condiții absolut normale pentru că numai așa vor putea fi surprinse mecanismele psihice în desfășurarea lor firească. La vârstele mai mari (pubertate, adolescență) atât modalitatea de desfășurare a convorbirii cât și tematica ei se diversifică
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
sus ("nahoditsia" a se afla undeva, cândva). Un bun subiect de speculație azi, cu "mobilitățile demografice" care au zguduit constituția celei de-a Va Republici Hexagonale, unde Egalitatea (oricum virtuală) pare a se retrage, spăsită, în fața obsesiei Legalității. M-am amuzat, cândva, scriind despre "exotopia" lipovenească în spațiul românesc. Dar dacă problema ne/re)găsirii rostitorului în lume ca premisă a comunicării ar fi trăită nu la nivelul unei comunități (ca rezultat al complicațiilor geo-politice) și ar fi fost asumată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un tânăr absolvent al școlii de infanterie, pe care seria lui Luca P. pare să-l fi terorizat. Dar "le clou" pare să fi fost Elpi însuși, întrucât statura îl așeza automat la coada grupei iar "tovarășul elev Pițu" se amuza a bate pasul de defilare în contratimp, mai ales când era "revistă de front". Specializarea se numea "cercetare și diversiune" iar cursurile urmăreau formarea deprinderilor de observare a mișcărilor inamicului. După 1990, când s-au intersectat (la editură, apoi în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și le apropie, crezând că e vorba de ființele de care-i povesteau bătrâniigg. Cu timpul s-a lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce transcriau note și amuzându-se schimbau cheile (puneau un "bă" în loc de "fă", cheia "nasol" era frecventă pentru cântarea celor detestați). * * * Se amuzau cu jocul purificării penelor și pieilor, după modelul aflat de la triburi dispărute. Astfel că protejații Comandorului de la Flotila Clean for Mutter-Landsprache se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce transcriau note și amuzându-se schimbau cheile (puneau un "bă" în loc de "fă", cheia "nasol" era frecventă pentru cântarea celor detestați). * * * Se amuzau cu jocul purificării penelor și pieilor, după modelul aflat de la triburi dispărute. Astfel că protejații Comandorului de la Flotila Clean for Mutter-Landsprache se puteau curăța de păcate urmând ritualul rajahului din Manipur 55. Sublimul Protejat al Zeilor se îmbrăca în haine
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
etc. Era un zumzet și un freamăt de mai mare dragul. Apoi îți primeai, meritat, scrisoarea sau scrisorile, care erau, în cea mai mare parte, citite în avans fie de ofițerul de contrainformații, fie de gradații de la companie, ca să se amuze pe seama intimității tale (Mărturie a răcanului A. G. A. publicată în 2013 în Bucovina literară și montată ca replică în dialogul imaginar al Cajvaneului Heraclidoridiac în eseul "Ambivalența practicilor de inițiere violentă"). Curiozitatea îl face pe micul Luca să accepte efectuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mereu înrudite. Nu atât prin începuturile variabile, cât prin sfârșitul lor impus. De la Calvino citire, sfârșitul povestirii este suma sfârșiturilor închipuite de Cititor, în fine eliberat de tutela naratorului omniscient. Prin urmare, cititorul își va redobândi dreptul de a se amuza ca de un joc de societate, dezlegând șarade, enigme de felul: dacă într-o noapte de iarnă un călător ș.a.m.d. Portofoliul narativ al lumii și tarotul Desenate (chiar) și de Salvador Dali, cunoscute încă de la sfârșitul veacului al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pour en imposer aux visiteurs. Tout le monde avait de la tenue, de l'allure, de la dignité, du chic, comme îl convenait dans l'antichambre d'un grand journal" [Maupassant, Bel-Ami, p.47]. 180 Plimbându-se triumfal prin Paris, Duroy se amuză descoperind în spatele oricărui om bogat și puternic un hoț, un speculator, un șantajist: "Îl leș regardait, trottant ou galopant, hommes et femmes, leș riches du monde, et c'est à peine s'il leș enviait maintenant. Îl leș connaissait presque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trimis toți servitorii la distracție, astfel încît nici un martor nedorit să nu apară intempestiv. Castelul propriu îi stă la dispoziție pentru ce urmează să facă. Merge toată seara pe urma nefericitului Fortunado care, îmbrăcat ("mascat") în costum de Bufon, se amuză la Carnaval, neștiind ce îl așteaptă. Ieșindu-i în cale întîmplă-tor, cum ar veni, Montresor îl salută și îl anunță că se grăbește să-l prindă pe Luchesi un mare degustător de vinuri pentru a-l ruga să testeze alcoolul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
1995, p. 21-25. SOROHAN, Elvira. Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Ed. Univ. "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1996. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 42, 1996, p. 189-191. SOROHAN, Elvira. Călinescu se amuză. În: Convorbiri literare, ian. 1996, nr. 1, p. 14. SOROHAN, Elvira. Urmuz și suprarealismul. În: Jurnalul literar, 5, febr.-mart. 1996, nr. 49-52, p. 9. SOROHAN, Elvira. Corespondența lui I.D. Sîrbu ca document. În: Jurnalul literar, 8, aug. 1997, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
accente critice, adesea dure, la adresa unor profesori. Pe el îl iertam totuși, tocmai datorită sincerității sale... Mai mult, decupam din prelegerile lui, pasaje care azi pot părea banale și lipsite de haz, dar care pe noi ne încântau și ne amuzau, deopotrivă. Regretatul meu coleg și prieten Paul Iruc își făcuse un obicei constant în a culege asemenea "perle" de la Lăudat. Îmi amintesc una din aceste fraze de un retorism înduioșător, rostite cu o tonalitate înaltă și modulată, aproape "popește": "Acești
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]