3,538 matches
-
recunoscu că avea rău de mare. — Rău de mare? Un biolog marin? — Eu lucrez Într-un laborator, spuse Levine. Acasă. Pe uscat. Acolo unde lucrurile nu se mișcă tot timpul. De ce zâmbești? — Te rog să mă scuzi. — E așa de amuzant că un biolog marin are rău de mare? — În orice caz, e nefiresc. — Mulți dintre noi avem acest defect, spuse Levine, privind În larg. Uită-te În jur. Mii de mile de Întindere netedă. Nimic altceva. — Ăsta e oceanul. — Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
era deja stabilit. Poate că n-ar strica să mai verifice o dată. „Jerry, mă auzi?“, spuse el În gând. ÎMI PLACE HARRY. MANIFESTĂRILE SALE SUNT ROȘII. ELE SUNT SPIRITUALE. — Spirituale? SPIRITUAL = PLIN DE SPIRIT? Înțeleg, spuse Harry. Crede că suntem amuzanți. AMUZANT = PLIN DE VESELIE? — Nu tocmai, spuse Norman. Noi, entitățile, avem conceptul... Norman bâjbâia. Cum să-i explice cuvântul „amuzant“? La urma urmei, ce era o glumă? — Noi, entitățile, avem conceptul unei situații care provoacă o stare de jenă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
deja stabilit. Poate că n-ar strica să mai verifice o dată. „Jerry, mă auzi?“, spuse el În gând. ÎMI PLACE HARRY. MANIFESTĂRILE SALE SUNT ROȘII. ELE SUNT SPIRITUALE. — Spirituale? SPIRITUAL = PLIN DE SPIRIT? Înțeleg, spuse Harry. Crede că suntem amuzanți. AMUZANT = PLIN DE VESELIE? — Nu tocmai, spuse Norman. Noi, entitățile, avem conceptul... Norman bâjbâia. Cum să-i explice cuvântul „amuzant“? La urma urmei, ce era o glumă? — Noi, entitățile, avem conceptul unei situații care provoacă o stare de jenă și numim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
PLACE HARRY. MANIFESTĂRILE SALE SUNT ROȘII. ELE SUNT SPIRITUALE. — Spirituale? SPIRITUAL = PLIN DE SPIRIT? Înțeleg, spuse Harry. Crede că suntem amuzanți. AMUZANT = PLIN DE VESELIE? — Nu tocmai, spuse Norman. Noi, entitățile, avem conceptul... Norman bâjbâia. Cum să-i explice cuvântul „amuzant“? La urma urmei, ce era o glumă? — Noi, entitățile, avem conceptul unei situații care provoacă o stare de jenă și numim această situație comică. CO-MICĂ? Nu așa. Într-un singur cuvânt. Norman i-l dictă pe litere. ÎNȚELEG. ENTITĂȚILE VOASTRE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
bea alcool adevărat. Așa că în timp ce tata, domnul Kelly, domnul și doamna Smith au devenit din ce în ce mai zgomotoși, mai roșii la față, mai puși pe taclale și mai dispuși să râdă de tot felul de lucruri care, în realitate, nu erau deloc amuzante, în timp ce tata le-a mărturisit tuturor că nu-și declarase întregul venit omului de la taxe, iar familia Smith a dezvăluit faptul că în urmă cu un an domnul Smith avusese o aventură, că fuseseră pe punctul să se despartă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
acum încercau să meargă înainte, în tot timpul ăsta mama și doamna Kelly au rămas țepene și cu niște fețe impenetrabile, zâmbind din colțurile gurii în vreme ce toți ceilalți se înecau de râs. Mamei nu i s-a părut absolut deloc amuzant că doamna Smith și-a vărsat paharul cu Bacardi și Cola (mie nu-mi prea plăcea Bacardi-ul, așa încât conținutul lui alcoolic era aproape intact) pe covorul cel bun din sufragerie, dar tata s-a distrat pe chestia asta de n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
plecase din salonul spitalului, când analizam toate detaliile practice ale despărțirii de el. De pildă: oare eu și James ar fi trebuit să ne gândim să vindem apartamentul? Oare ar fi trebuit să ne împărțim bunurile? Ar fi fost extrem de amuzant. De exemplu, ce-ar fi urmat? Să ne târâm în mijlocul camerei canapeaua cu cele două fotolii, să tăiem canapeaua în două și fiecare să ia o jumătate cu umplutura ieșită pe-afară, plus câte-un fotoliu? Înțelegeți! Chestii de genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
băut la greu și că spiritele se încinseseră. Când i-am văzut pe polițiști intrând în club și toată lumea dimprejur a început să-și ascundă paharele pe sub mese, Judy, Laura și cu mine ne-am gândit că e teribil de amuzant. Ca pe vremea prohibiției, am râs noi. Eu m-am decis să le spun polițiștilor unul dintre bancurile mele preferate. Adică: De câți polițiști e nevoie ca să spargi un bec? Răspunsul era, desigur, nici unul. Becul căzuse pe scări. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
uneia dintre melodii. Era ceva cu spartul bolovanilor în timp ce ești legat în lanțuri împreună cu alți oameni. M-am întors și l-am privit cu ochii în lacrimi, gata să-i zic că, dacă necazurile mele i se par așa de amuzante, atunci poate să se ducă dracului și să plece acasă. Însă i-am văzut expresia. Și pur și simplu nu m-am putut abține. M-a pufnit râsul. Avea dreptate. Întreaga situație era așa de ridicolă încât nu exista nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
venea să cred ce atitudine avea. Dacă cineva m-ar fi trezit pe mine la două dimineața ca să mă anunțe că James fusese arestat, aș fi fost îngrozită. În nici un caz nu mi s-ar fi părut că situația e amuzantă. Așa cum i se păruse lui. M-aș fi întrebat foarte serios cu ce fel de bărbat m-am măritat. N-aș fi fost indulgentă, nu l-aș fi sprijinit și nu l-aș fi iertat pe celălalt așa cum făcuse James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ani, dar încă mai pot să distrez un bărbat, m-am gândit cu îngâmfare. Mă simțeam o femeie matură și puternică, sigură pe ea, sigură de locul ei în lume. Mă simțeam încrezătoare și cu opinii, dar în egală măsură amuzantă și distractivă. Inteligentă și înțeleaptă. Sigur, totul era o aiureală. Nici cu o jumătate de oră mai devreme, bocisem fiindcă fusesem sigură că toată lumea din bar știa că sunt o ratată. Dar totul era o chestiune de atitudine. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
admis eu. Iar faptul că James te vrea înapoi nu face decât să demonstreze că nu se poate să fi fost așa de rea pe cât te-a descris el, a rânjit ea. Însă mie nu mi s-a părut deloc amuzant. Încă îmi era foarte greu să cred că fusesem chiar așa de dificilă. Cine-a zis „Ai grijă ce-ți dorești, pentru că s-ar putea să-l obții“? Și un alt sfânt sau nu mai știu cine a spus: „Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de haios încât nu mai era în stare să vorbească. Și expresia de pe fața ta! Erai îngrozită. Și eu care credeam că-i place de mine! a exclamat Helen și-a început din nou să râdă. Totul era așa de amuzant, că nici nu mai era în stare să se îndrepte de spate. S-a rezemat de zid, după care s-a cocoșat din nou de râs. Eu am rămas pe loc și am privit-o cu răceală în timp ce Kate urla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zglobiu. Visul meu nu a fost dintotdeauna literatura. Am mers mult și cu trenul. Așa că aici e locul să spun că băieții cu vise sînt deplasați. De regulă se deplasează la psihiatru. El poartă barbă, iar Freud le explică lucruri amuzante din punct de vedere austriac despre complexe, castrări, uneori comerciale, ontologie, orbire, vagin, luminița de la capătul lui (de cele mai multe ori, becul orelistului). Visele mele sînt În proporție de nouăzeci la sută erotice și se petrec pe bicicletă. Iau viraje, pedalez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Vreau să se Întoarcă la Patchett. Cum merge Kleckner cu Yorkin? Fisk clătină din cap. — Băiatul se lasă greu. Practic, l-a provocat pe Don să-l facă să vorbească. Ei, unde e Bud White cînd avem nevoie de el? — Amuzant, dar nu e cazul să insiști. Iar În clipa asta vreau să-i scoți pe Lux și pe Geisler la prînz. Lux a venit aici voluntar, așa că fii drăguț cu el. Spune-i lui Geisler că e un caz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ști nimic. Dormi! Mâine nu mai știa nimic. Dar și mâine era la fel de pustiu. Însă, în vălătucii de abur de cafea, toate acestea nu durau decât o clipire, ca un fâlfâit ușor, le știa mult prea bine și nu erau amuzante, ea voia să revadă cu nerăbdare clipele care o înduioșaseră de câțiva ani încoace, să fi fost patru, să fi fost cinci, de când apăruse Andrei Vlădescu. Asta era povestea pe care o spusese de multe ori până atunci și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vorbind despre ser și despre completa lui deshidratare, Ioana Sandi îi storcea la răstimpuri o lămâie pe buze, dar încă nu putea ține ochii deschiși. Doar mai târziu, gândindu-se la momentele astea, își zicea că trebuie să fi fost amuzant cum stătea pe pat, la un moment dat doar în chiloți, cu femeile roind în jur, pipăindu-l, gata să-l întoarcă și să-l disece, ca în acea pictură celebră a lui David, și doar faptul că doctorii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
felinarele aprinse ale străduțelor ce se cățărau pe munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp, fluierând ușor și încercând să cânte cu glasul complet lipsit de muzicalitate niște melodii superbe ce deveneau amuzante, de la o vreme participau și ei la sarabandă, îi imitau mișcările dezlânate, ca rupte, inventau altele, înflăcărați de spectacolul ce creștea sub ochii lor, cu privirile scânteind și obrajii îmbujorați, iar la întoarcere, când se înghesuiau pe scara de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
reușit chiar să convingă monteurii să-i dea acces la secvențele aruncate, care s-au dovedit a fi prea deocheate pentru a fi incluse în versiunea finală. (Pentru că Thomas a investit inițial în comedii cu un buget modest și garantat amuzante pentru marele public, având în distribuție vedete ca Sid James, Kenneth Connor, Jimmy Edwards și Wilfrid Hyde-White.) Din acestea îi place să-și taie imaginile preferate și să le transforme în diapozitive pe care le proiectează apoi pe peretele biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din Weston“. Mama și bunica se aplecară ca să vadă mai bine distribuția. Gura bunicii se schimonosi a îndoială și pe fruntea mamei apăru o ușoară încrețitură. — Crezi că e potrivit? — E cu Sid James și Kenneth Connor. Trebuie să fie amuzant. Bunicul spusese asta, dar am observat că atenția lui era absorbită de o frumoasă actriță blondă pe nume Shirley Eaton, care era cea de a-treia vedetă a filmului. — Interzis minorilor, sublinie tata. În clipa aceea am strigat: — Mami! Mami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în mijlocul unei cețe dese. Când au ajuns în cele din urmă la conac, au auzit în depărtare urlete de câini. Sidney spuse: „Nu e prea vesel aici, nu?“. Kenneth spuse: „Locul ăsta are ceva straniu“. Celorlalți spectatori li se părea amuzant, dar mie mi se făcuse deja frică. Nu mai fusesem dus niciodată să văd așa ceva; deși nu era în sens strict un film de groază, detaliile erau foarte convingătoare și atmosfera lugubră, muzica dramatică și sentimentul permanent că se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu avea loc o întâlnire cu totul accidentală într-o călătorie cu trenul de la Londra la Sheffield în luna iunie 1982, n-aș fi devenit istoricul ei oficial și viața mea ar fi luat cu totul altă întorsătură. O confirmare amuzantă, dacă stai să te gândești, a teoriilor prezentate în primul meu roman, Se mai petrec și accidente. Dar mă îndoiesc că mulți oameni au o memorie atât de bună. Anii ’80 n-au fost în general o perioadă bună pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fusese într-o relație. Chiar nu știam ce facem. Îți pare rău? — Nu cred. O consider o tinerețe irosită: efectiv irosită - nu m-am drogat și nu m-am culcat cu mai multe persoane, ceea ce poate că ar fi fost amuzant și în schimb am avut această înclinație perversă spre conformism. — Nu mi-a plăcut niciodată numele Verity, rosti hotărât Fiona. Am cunoscut la colegiu o fată cu numele Verity. Era o mironosiță. Punea mare preț pe recunoașterea adevărului, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aș... trăi în el. — Despre ce e vorba? — A, e un film stupid. E despre o familie bogată care se adună într-o casă mare de la țară pentru citirea unui testament și sunt omorâți unul după altul. Trebuia să fie amuzant, dar pe vremea aceea mie nu mi se părea așa. Pe mine m-a speriat îngrozitor și m-am îndrăgostit nebunește de eroina filmului, intepretată de Shirley Eaton - îți amintești de ea? — Vag. N-a suferit o moarte oribilă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mese scumpe. Puteți să-mi dați, vă rog, diapozitivele înapoi? — Vi le trimit prin poștă, dacă într-adevăr doriți, spuse Roddy urmărind-o fascinat cum se răscucește pe călcâie și iese fără o vorbă din restaurant. Va fi și mai amuzant decât crezuse. — E un libidinos, îi spuse în seara aceea Phoebe colegei ei de apartament, Kate, în bucătărie, la o ceașcă de cafea dezolantă. — Nu sunt toți la fel? spuse Kim. Întrebarea este, libidinosul arăta bine? — Nu contează asta, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]