2,669 matches
-
explorările preoperatorii trebuie limitate la acele circumstanțe în care rezultatele testelor vor afecta tratamentul [3], - ghidurile recomandă ca pacienții să efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă), insuficiență cardiacă decompensată, tulburări de ritm semnificative (aritmii) sau boli cardiace valvulare severe, - menținerea normotermiei perioperator reduce frecvența anginei pectorale instabile (dovezi nivel 1, studiu randomizat) [5], reduce pierderile sanguine și necesitățile de transfuzie [9]. Observații specifice : - pacienții care
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă), insuficiență cardiacă decompensată, tulburări de ritm semnificative (aritmii) sau boli cardiace valvulare severe, - menținerea normotermiei perioperator reduce frecvența anginei pectorale instabile (dovezi nivel 1, studiu randomizat) [5], reduce pierderile sanguine și necesitățile de transfuzie [9]. Observații specifice : - pacienții care se află sub tratament cu medicație pentru scăderea colesterolului - statine - nu trebuie să întrerupă această medicație; statinele pot fi asociate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
este posibil și reluara medicației prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare miocardică (stent sau by-pass) înaintea unei operații necardiace la pacienți care au boli cardiace severe sau simptomatice - 2 sau mai multe coronare lezate - angină instabilă sau simptome de infarct miocardic. În general, conform recomandărilor, indicațiile pentru explorări suplimentare și tratament sunt aceleași ca și pentru situații fără perspectiva unei operații necardiace, dar momentul acestora este diferit și depinde următorii factori: - urgența operației necardiace, - factori
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
unor explorări suplimentare necesare definirii stării sistemului cardiovascular - evaluarea în special a sistemului cardiovascular în contextul medical dat și a bolii chirurgicale. De asemenea, trebuie să facă recomandări pentru ameliorarea stării medicale a pacientului. Anamneza trebuie să identifice : - simptome de angină pectorală - semne și simptome de infarct miocardic recent sau vechi - semne de insuficiență cardiacă - aritmii simptomatice, prezența de stimulator cardiac sau defibrilator intern implantate. Examenul obiectiv identifică aspectul general, presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral - hipertensiune sistemică necontrolată. TIPUL OPERAȚIEI URGENȚĂ Complicațiile cardiace sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
riscul chirurgical și necesitatea unei explorări suplimentare. EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente, diabet) - capacitate funcțională deprimată (< 4 METs) - procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
prezent sau în antecedente, la pacienții cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă a riscului și are caracter predictiv - stratificare de risc: - vârsta peste 70 de ani, - prezența anginei pectorale, - infarct miocardic în antecedente, anamneză sau unde Q, - diabet zaharat - insuficiență cardiacă. Riscul este scăzut dacă factorii de risc sunt egali cu 0. Risc intermediar dacă există 1-2 factori de risc. Risc mare dacă există 3-5 factori de risc
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diabet zaharat, nu folosesc anticoncepționale sau nu fumează. Ulterior, odată cu dispariția protecției estrogenice, numărul femeilor afectate îl egalează pe cel al bărbaților, iar la o etate considerabilă chiar îl depășesc. Patologice dintre care enumerăm: o boli infecțioase ale copilăriei (scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RAA) pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură ischemică poartă numele de angină pectorală și prezintă următoarele caractere: * localizarea: tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori pot fi descrise localizări atipice, de exemplu, hemitoracele drept, regiunea epigastrică, mâna stângă, regiunea interscapulovertebral; * iradierea: tipic, iradierea este în umărul și membrul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
descris ca o apăsare sau arsură. Durerea cu caracter de înțepătură, care se modifică în funcție de timpii respirației, compresia toracelui sau rotația brațului, are durată de 1-2 minute sau mai mult de 30 de minute și dispare la efort nu caracterizează angina pectorală; * intensitatea durerii depinde de gradul de percepție al pacientului, variind de la disconfort la intensitate mare, atroce. Creșterea intensității durerii se face lent, progresiv. Durerea este percepută mai difuz de pacienții diabetici, cei cu afecțiuni cronice renale și uneori la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
difuz de pacienții diabetici, cei cu afecțiuni cronice renale și uneori la bătrâni. Durerea este percepută mai acut de pacienții cu hiperestezii, postradioterapie, stres, etc; * durata episodului dureros este de la câteva secunde până la 20 minute sau chiar 30 minute în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
etc; * durata episodului dureros este de la câteva secunde până la 20 minute sau chiar 30 minute în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de la câteva secunde până la 20 minute sau chiar 30 minute în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare la nitroglicerină, ci doar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poziția în picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare în cardiopatiile congenitale cianogene precum tetralogia și pentalogia lui Fallot; poziția spectatorului în vitrină este caracteristică anginei pectorale; decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de Pomis, care scoate la Veneția în 1577 „Scurte și eficace mijloace de a feri un oraș de o maladie infecțioasă“. De tuberculoză s-a ocupat Fracastoro, dar Koch
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă e studiată și descrisă de Hughes (1715); Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica (1764); Heberden descrie angina pectorală (1763) iar scoțianul David Pitcairn studiază localizările cardiace ale reumatismului; Van Swieten realizează prima descriere a afaziei, Casal prezintă pelagra și consecințele ei (1780); Fardyle află date noi despre vechea hemofilie familială (1784) iar Werlholf descrie „morbus maculosus“ (1735
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pasionat de studiu și cercetare în clinică, Bretonneau dobândește o bogată experiență, mai ales în febra tifoidă și difterie. La 37 de ani își ia doctoratul în medicină. În spitalele din Tours și Paris practică și chirurgia, face autopsii, aprofundează anginele maligne și publică Traité de la diphtérie. Doi din elevii săi și-au impus numele peste ani: Trousseau și Velpeau care, la rândul lor, vor deveni mari clinicieni și creatori de școală. Încă din prima jumătate a secolului, crește numărul spitalelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]