2,924 matches
-
surori ale Năzuinței, mirese ale Desăvârșirii, mame ale Milostivirii, exclamă autorii, luați vrerea noastră sub sfânta voastră oblăduire [...]. Oh, voi Femei, dacă veți ști să deveniți acum iubite preacurate, viitorul va fi o apoteoză a Dreptății, a Frăternității, a Dragostei". Angoasa decăderii cedează locul unei speranțe milenariste, unei rugi înflăcărate și extatice închinate femeii mântuitoare. Imaginea semi-virginei prostituate se estompează în fața surâsului dătător de curaj al Mariei. Iar mormântul face loc leagănului... Partea a doua 1914-1945: Sub semnul băiețoasei În concluzie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
face loc leagănului... Partea a doua 1914-1945: Sub semnul băiețoasei În concluzie, în perioada Belle Époque flirtul nu se mărginește la a-și face apariția la baluri și prin saloane, ci invadează imaginarul colectiv, bântuie spiritele, generează o sumedenie de angoase și de întrebări. Celor care nu văd în flirt decât o joacă nevinovată, moraliștii le răspund că, dimpotrivă, acesta este un joc periculos, culmea perversității feminine. Este în același timp și o maladie morală, o primejdie de moarte care amenință
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scurtă, pantofi cu talpa plată și își fardează fața. Ele "beau tărie", fumează ca turcii, "înjură ca niște birjari"92 și umplu cafenelele cu hohotele lor de râs, dogite ori cristaline. Însă atitudinea dezinvoltă a acestor tinere femei maschează multe angoase: teama de bărbați, teama de sexualitate, de ce va spune lumea, de o sarcină nedorită. Trebuie să reamintim că în 1920 nu exista încă niciun mijloc contraceptiv foarte sigur. "Camera albastră", intenționând să repopuleze Franța decimată de război, votase chiar o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevărat că, începând cu anii '20, flirtul, mai ales atunci când rămâne ocazional, devine considerabil mai încordat. Mai mult ca niciodată, acesta se înrudește cu "micul război între sexe" pe care îl prevesteau moraliștii perioadei Belle Époque. El face să plutească angoasa frustrării asupra dorinței masculine și spectrul violului asupra virtuții feminine. Tinerele fetele, care acum nu mai sunt nici însoțite, nici încorsetate, sunt cele mai amenințate. Dacă vor să-și păstreze intactă virtutea, trebuie să se apere ele însele de bărbați
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dedice căminului, care capătă însemnătatea unui refugiu. De asemenea, mulți petrecăreți pun capăt extravaganțelor de până atunci. Francezii par să ducă din nou un trai mai așezat, mai ordonat. Să se fi întors oare puritanismul? Da și nu. Căci această angoasă determină în același timp și punerea sub semnul întrebării a moralei tradiționale. "De ce să le acordăm atâta importanță celor care încearcă să ne impună mereu aceleași legi morale pentru a ordona o lume aflată în continuă schimbare?" se întreabă scriitorul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din spate..". "Mădular în formă de cazma", "bocănit de copite", "miros de fum"... Sofia visează că se împreunează cu diavolul. În vis, ea se dedă unei liturghii satanice, unui sabat blasfemator, unei profanări a lăcașului de cult. Toate dorințele, toate angoasele sale se învălmășesc în acest vis într-un dans satanic. El evocă suferința din lagărele de concentrare, martiriul oamenilor transformați în schelete, în simple "oase goale", asemenea unor Hristoși răstigniți. El face trimitere la criza spirituală prin care trece Sofia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
experiența se transformase într-un complet fiasco. Această împreunare fusese nu o dezvirginare, ci mai curând o "înghesuială patetică", o "copulare jenantă". Ajungând la un hotel jalnic amețit de "oceanele de bere" pe care le îngurgitase pentru a-și domoli angoasa inițială, Stingo iese din această experiență simțindu-se încă și mai umilit. Partenera sa, "o prostituată bătrână, obosită, de pe plantațiile de tutun", îi reproșase neîncetat, în vreme ce el, "călare pe trupul ei îmbătrânit", "pompa de zor", că se mișcă "mai încet
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bună dreptate Lăură. Decizia ei venise că o consecință firească a unei ipoteze care trebuia testată, ca o ușă întredeschisa lăsată pe parcursul scrierii viitoare a unor pagini... -La dracu cu inhibițiile prostești, la naiba cu prejudecățile obscure, la dracu cu angoasa existențiala și mai cu seamă la naiba cu imagini produse de imaginație care sunt total rupte de realitate. -A doua zi, Lăură și Imad se plimbau fericiți pe sub cedrii Libanului, el era fericit că vorbea iarăși românește, îi făcea o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
intrând, vom descoperi un Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului, ținându-se de mână, aproape În fiecare poem, cu Omar, desi Îl desparte aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbră lui Îmbibata cu vin, ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară În condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poate fi dominat de instinct, pulsiuni potrivnice normelor de conviețuire socială, acțiunea educativă a familiei devine singura cale de intervenție în asigurarea unui cadru formativ adecvat. În momentul în care nu există un echilibru afectiv în familie, apar manifestări de angoasă sau de agresivitate, însoțite de neputința reprimării acestora, cu consecințe traumatizante asupra comportamentului viitor al copilului. Educația colectivă, prin și în grup, în special cel școlar, este benefică copilului, deoarece intrând în colectiv, acesta va fi forțat să-și domine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte din istorie, filozofie, arte, accentuând studiul omului ca individ. Fondatorii psihologiei umaniste admiteau că trebuie să se renunțe la subiecte tradiționale precum frica, angoasa, agresivitatea, învățarea etc. solicitând să se abordeze alte subiecte precum suferința, înțelepciunea, demnitatea, bucuria, experiențele neplăcute ș.a.m.d. Miguel de Unamuno (1864-1936), filosof spaniol, unul dintre reprezentanții existențialismului contemporan, s-a preocupat în meditațiile sale asupra studiului omului real
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o cucerire. Pentru că o poliție atotputernică încerca să ne facă să tăcem, orice cuvânt devenea prețios ca o declarație de principii. Pentru că eram urmăriți, fiecare din mișcările noastre căpăta greutatea unui angajament.” Sartre releva drept condiție fundamentală a omului contemporan angoasa și răspunderea totală pentru propria existență. Datul sau fapticul este doar ceea ce este, fără să fie în relație cu altceva. Doar omul este singura ființă care trăiește pentru sine, celelalte entități rămân ființe în sine. Prin conștiință și intenționalitate, omul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
durerile pe tubul digestiv, tulburările cerebrovasculare, stressul și durerile psihogene; combaterea tulburărilor de somn datorate anxietății, nesiguranței și tensiunii psihice. c) Scopurile psihice și psihosociale la rândul lor sunt: generale și specifice. Cele generale sunt: deprinderea de a relativiza, reducerea angoasei, diminuarea hiperemotivității, influențarea pozitivă a sentimentelor de insuficiență, favorizarea atenției și concentrării, reconstituirea și/sau aprofundarea a ceea ce a fost trăit și influențarea favorabilă a noțiunii și ideii de corp. Cele specifice sunt terapiile de susținere la toxicomani, fobici și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ne spune același Al. Zub, istoricul și criticul lucid care ne lasă o vastă operă de istoriografie românească, mereu cu gândul la ideea că asemenea scrieri sunt menite să înfrunte timpul. O interogație persistentă rămâne totuși: cum pot fi tratate angoasele istoriei fără a leza memoria colectivă? Pentru Victor Hugo "Orașul crește ca o pădure. S-ar spune că temeliile caselor noastre nu sunt temelii, ci rădăcini în care curge seva". Iașul și oamenii lui absorb această sevă ca pe ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria unui stat-lume (cum spunea J. Galtung) și creează, într-un ritm frenetic, tipare și identități. Produsele media flatează populismul cultural și diseminează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și marile dispute politice care domină mass media. O critică de diagnostic pătrunde astfel în politica vieții cotidiene și de asemenea în chestiunile legate de rasă, gen și clasă socială. Din această perspectivă, textele cu turnură socială din media articulează angoasele și speranțele, visele și coșmarurile unei culturi, fiind astfel o sursă de cercetare socio-psihologică importantă, dezvăluind ceea ce simt și gîndesc audiențele la un moment dat. Se explică de ce psihanaliza continuă să își păstreze importanța pentru studiile culturale. Spre deosebire de conceptul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ales, teama în fața anihilării nucleare. Marea varietate și popularitate a filmelor de groază hollywoodiene apărute după 1970 sugerează faptul că există multe probleme în societatea americană; o analiză a acestor filme poate aduce într-o oarecare măsură lumină în privința surselor angoaselor contemporane. Anii '80 au reprezentat și epoca președinților Reagan și Bush; în acest studiu, voi încerca să arăt că există o legătură între anxietățile sociale și hegemonia conservatoare și voi susține că aceste fenomene se află chiar într-o strînsă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mijlocul sistemului socio-economic și a subconștientului social pentru a-i teroriza pe membrii clasei de mijloc, oamenii obișnuiți care sînt personajele acestui film. Așadar, în vreme ce E.T. reprezintă o fantezie copilărească centrată pe sentimentul de speranță, Poltergeist reprezintă o sondare a angoaselor universale, dar și a celor specific americane care iau forma unui coșmar alegoric a cărui interpretare ar trebui să ne ofere date interesante cu privire la viața cotidiană în epoca Reagan. Poltergeist prezintă aventurile oculte ale familiei Freeling, care descoperă că locuința
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
televiziunii de captare a publicului, de spionare a individului, a tendinței acesteia de a deveni un centru care organizează timpul liber și viața individului. Teama că televiziunea va înlocui în cele din urmă total cinematograful este, fără îndoială, una din angoasele cele mai teribile ale Hollywood-ului și poate o problemă care i-a preocupat pe Spielberg și colaboratorii înșiși. În scena finală, cînd familia își părăsește locuința aflată sub puterea blestemului și se mută la un hotel, îi vedem scoțînd televizorul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
indică tocmai acest intens sentiment de insecuritate al clasei de mijloc în perioada Reagan, marcată de teama de șomaj, de teama de a pierde locuința, de a pierde controlul asupra bunurilor și asupra propriei vieți. Filmul prezintă un tablou al angoaselor cauzate de sentimentul crescînd de neputință în fața puterii și lăcomiei corporațiilor, a unei economii incontrolabile și a schimbărilor culturale rapide. Exprimă în plus teama față de dezintegrarea familiei, teamă exploatată de Reagan și curentul instaurat de Noua dreaptă, dar și teama
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teamă exploatată de Reagan și curentul instaurat de Noua dreaptă, dar și teama față de televiziune și de perspectiva de a nu mai avea control asupra propriilor copii. Din această perspectivă, epoca lui Reagan ni se revelează ca o epocă a angoaselor atît pentru burghezie, cît și pentru clasa muncitoare, care trebuia să înfrunte permanenta amenințare la adresa vieții și bunăstării lor10. Poltergeist speculează, între altele, și teama față de sexualitatea adolescentină, în scena dinspre finalul filmului în care fiica adolescentă a familiei apare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atacul lansat de unele elemente ale Noii drepte la adresa sexualității adolescenților, filmul adoptă o poziție liberală față de această problemă, o atitudine îngăduitoare de toleranță și acceptare 12. Poltergeist expune, așadar, teama primordială de decădere fizică și de moarte, dar și angoasele mai specifice ale epocii prezente. Toate filmele de groază speculează sentimentul de anxietate provocat de schimbările rapide în urma cărora acesta devine imposibil de controlat și fie se reproduce și suferă mutații într-un ritm foarte rapid, fie se dezintegrează și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chinuie pe cei ce nu sînt aleși și nu reușesc să dobîndească mîntuirea spirituală, recompensîndu-i pe cei care o ating. Poltergeist oferă, așadar, o imagine cuprinzătoare a simbolurilor prezente în coșmarurile Americii contemporane. Forța peliculei constă în faptul că speculează angoase reale, pe care însă le prezintă într-o formă simbolică ce permite publicului să-și trăiască anxietățile subconștiente în siguranța oferită de mediul cinematografic, prin intermediul unei ideologii care le potolește și le liniștește temerile, arătînd familia Freeling învingînd dificultățile. Poltergeist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
societatea de consum și gata să creadă și să facă orice pentru a supraviețui. Deși Poltergeist prezintă capitalismul de tip corporatist ca rapace, destructiv pentru mediu, exploatînd oamenii, ba chiar reprezentînd o amenințare la adresa supraviețuirii întregii umanități, sursa reală a angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologică reală capitalismului american contemporan. Cu toate acestea, indiferent de opinia despre elementul ocult din producțiile lui Spielberg, de modul în care el susține valorile burgheze, opera sa reprezintă o contribuție valoroasă în vederea mai bunei înțelegeri a societății americane, revelînd angoasele, speranțele, iluziile noii clase de mijloc din suburbii. În Steven Spielberg, această nouă pătură socială și-a găsit povestitorul și ideologul. Filmele sale conțin ideologii ce trebuie examinate, decodificate, privite dintr-o perspectivă critică de cei ce sînt interesați să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]