16,557 matches
-
care scad permanent, fără altă revenire. Pare a fi o confirmare a legii randamentelor descrescânde ale veniturilor în funcție de vârstă. Revenirea venitului în partea a doua a vieții este explicată, având în vedere prezența categoriei ocupaționale a pensionarilor în model, de apartenența la anumite categorii de pensionari, situație care duce la un spor mediu semnificativ al veniturilor persoanei. Mai precis, între pensionari există diferențieri serioase în ceea ce privește nivelul pensiilor, iar pensiile mult mai mari ale unora față de alții sunt redate de această creștere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relevante la care a ajuns sociologul francez. 1. Creșterea rapidă a inegalităților școlare în raport cu treptele sistemului de învățământ este explicată prin câteva ipoteze simple referitoare la probabilitățile de decizie de școlarizare pentru fiecare etapă în funcție de reușita școlară anterioară și de apartenența socială. Considerându-se rațională acea decizie de continuare a studiilor în care se iau în calcul costurile, riscurile și beneficiile, este clar că probabilitățile nu pot fi aceleași pentru indivizi din categorii sociale diferite, investiția în educație fiind una mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prematură a favoriților este dezaprobată: fiecare trebuie să aibă șansa să-și joace cărțile până la capăt. Sistemul englez constituie prototipul unui sistem de mobilitate clientelară. În acest gen de sistem, cei recrutați pentru elită sunt aleși de către membrii acesteia, iar apartenența la elită se atribuie pe baza unor criterii de merit propuse și nu poate fi obținută pe altă cale indiferent de cantitatea de efort sau de strategia folosită. Ideea este ca talentele unei societăți să fie cât mai bine folosite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
măsurători periodice. Variabilele dependente în analiza egalității de șanse au fost orientarea elevilor pentru diferite trepte de învățământ (liceu, clasa de final de studii primare, ucenicie etc.), în timp ce variabilele independente au fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile părinților și avizele profesorilor referitoare la orientarea școlară. Concluziile cele mai semnificative ale studiului au fost: • Reușita la CM2 și vârsta la care se promovează CM2 sunt doi determinanți ai continuării studiilor (probabilitatea de a fi student în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studiul celor doi sociologi olandezi a fost nivelul de instrucție mediu al tatălui și al mamei. La acesta se adaugă resursele culturale din familia de origine și, cu un efect mai slab, dar consistent, capitalul politic al familiei, măsurat prin apartenența la partidul comunist. Cum se explică persistența acestor puternice inegalități ale șanselor de acces la educație în condițiile unor politici orientate explicit către nivelarea diferențelor sociale? Două dintre explicațiile furnizate de autori ni se par plauzibile. Potrivit primei interpretări, cu excepția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mare în categoriile enumerate decât în celelalte categorii corespunzătoare. Relația de cauzalitate nu trebuie însă presupusă. Rezultatele de mai sus ne arată doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a adulților din gospodărie: ponderea agricultorilor, șomerilor și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați de resursele materiale și umane ale gospodăriei: apartenența la categoria celor mai săraci și deținerea unui stoc de educație redus favorizează neparticiparea școlară; - caracteristicile copilului: a fi băiat și a fi de etnie romă sporesc semnificativ probabilitatea neparticipării; la fel, contează vârsta relativă: copiii mai mari din familie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
secolului al XIX-lea distribuia poziții funcționărești cu condiția stăpânirii unor texte ezoterice mai degrabă decât pe baza competențelor tehnice. Pentru Weber, ritualurile de testare prin care se făcea admiterea în comunități religioase sectare și diversele îndreptățiri care reieșeau din apartenența la acestea constituite precursoarele solicitării de acreditări educaționale formale pentru angajarea în diverse slujbe în epoca modernă. Pretențiile la competență bazate pe diplome formale sunt inseparabile de monopolurile poziționale bazate pe calificări culturale indiscutabile. Diplomele educaționale sunt în mod esențial
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în a disemina cunoașterea tehnică este lipsit de importanță: școlile transmit în primul rând vocabular, dicție, stil vestimentar, gusturi estetice, valori și maniere. Sistemul de selecție este doar în aparență competitiv, fiind în realitate paternalist, iar aleșii trebuind să demonstreze: - apartenența la grupul cultural dominant sau - adeziunea la acest grup și la valorile sale. Argumentația lui Collins este apropiată de tema curriculumului ascuns și țintește procesele de reproducere socială prin școală. Atâta vreme cât un grup de status controlează efectiv educația, acesta poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
realitate, toate corelațiile dintre itemii de încredere în Biserică, președinție, guvern, parlament, justiție, armată, poliție, primărie, partide politice, sindicate, mass-media și învățământ sunt semnificative la cel de-al doilea prag de semnificație (0,01). Avem aici un indiciu clar al apartenenței încrederii în instituții la o anumită structură atitudinală. Pentru a clarifica natura acestei structuri, dar și pentru a simplifica modelarea încrederii în învățământ, am redus datele referitoare la încrederea în instituții, exceptând cazul învățământului, prin metoda componentelor principale. Rezultatele indică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
favorizarea sau intervenția în favoarea unei persoane, a unui grup sau unei organizații în alocarea de resurse sau în atribuirea de calificări sau calificative (trafic de influență); - favorizarea unor persoane în procesul de alocare de resurse, calificări sau calificative doar datorită apartenenței la aceeași rețea de rudenie (nepotism). Și, desigur, enumerarea ar putea continua. Educația preuniversitară este, potrivit reglementărilor, un bun public. Ea este asigurată tuturor celor eligibili (adică tinerilor care au vârsta potrivită și depășesc selecțiile formale) gratuit prin bugetul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este nevoie de un capital social puternic pentru ca schimburile corupte să fie inițiate. Este vorba aici de aspectul negativ al capitalului social (Portes, Landolt, 1996). Cea mai favorabilă structură de rețea pentru tranzacții ilicite este cea familială din societățile tradiționale. Apartenența la o asemenea structură înseamnă de multe ori limitarea interacțiunilor la cei din grupul familial, puternice obligații reciproce ale membrilor și valorificarea internă a apartenenței la grup și a loialității față de acesta. O asemenea raportare exclusivă la grupul familial, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Cea mai favorabilă structură de rețea pentru tranzacții ilicite este cea familială din societățile tradiționale. Apartenența la o asemenea structură înseamnă de multe ori limitarea interacțiunilor la cei din grupul familial, puternice obligații reciproce ale membrilor și valorificarea internă a apartenenței la grup și a loialității față de acesta. O asemenea raportare exclusivă la grupul familial, care plasează solicitările familiei deasupra limitelor impuse de lege, de norma etică sau de interesul public, a fost denumită de antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
astfel de structuri de rețea la nivelul comunității, care blochează relațiile deschise dintre indivizi, pe de o parte, și societatea civilă și stat, pe de altă parte, menținându-i pe cei dintâi în postura de captivi ai grupurilor familiale de apartenență. Multe tipuri de tranzacții corupte au același substrat social și în România. Nepotismul, frecvent și în învățământ, este doar unul dintre acestea, fiind și unul din mecanismele prin care rețelele corupte se produc și se reproduc cel mai sigur. Luana
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ocultează, în concluzie, procese mult mai complexe, legitimând diferențe create în realitate prin procese de ordin social. Criticii unor asemenea lucrări (vezi Fraser, 1995, sau Gillborn și Youdell, 2001) se străduiesc nu doar să demonstreze erorile metodologice ale acestora și apartenența lor la o tradiție de gândire elitistă și conservatoare, care tinde să justifice și chiar să aplaude inegalitățile sociale, și recomandă persistent reducerea eforturilor de protecție socială din partea colectivităților. tc "" 2. Educație și gen: diferențe între băieți și fete în ceea ce privește
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Canada sau în Macao -, în timp ce în altele depășește 20% - în Ungaria, Germania și Slovacia, de exemplu. Studiul a inclus în conceptul de resurse socioeconomice ale familiei statusul ocupațional al părinților, nivelul de instrucție al acestora, indicatori ai consumului cultural și apartenența la colectivități imigrante, constatând că fiecare dintre aceste dimensiuni are un impact semnificativ asupra performanțelor la testul de matematică. În Belgia, Germania și Luxemburg, elevii aflați la baza distribuției statusurilor ocupaționale ale părinților (agriculturi, muncitori necalificați, ospătari etc.) înregistrează o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
promoveze definiții ale situației care se opun comportamentelor delincvente, să recompenseze activitățile prosociale și să le pedepsească pe cele deviante, să contribuie la supravegherea și implicarea tinerilor în activități convenționale și să ofere un sentiment de identitate socială și de apartenență care să se intercaleze între atracțiile asociațiilor diferențiale. Conștientizarea acestor efecte pozitive ale unor aspecte ale organizării vieții școlare a impus politici educaționale orientate explicit către reducerea delincvenței juvenile (Levesque, 2002). Școala poate contribui la dezvoltarea comunităților prin „închiderea” rețelelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
surprinzătoare constatate la investițiile în educația fetelor și a băieților, și anume tendința egalitaristă a părinților, care tind să compenseze diferitele deficiențe ale copiilor lor. Un factor adițional, menționat de Bray și Kwok (2003), care stimulează cererea pentru meditații este apartenența la culturi ce valorizează efortul. Astfel, culturile asiatice, influențate de gândirea confucianistă, pun un accent deosebit pe efort. Se poate explica astfel răspândirea timpurie și vastă a educației paralele în țări asiatice, dar mai puțin frecvența mare a apelului la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de adaptare strictă la cerințele clientului. Marile regiuni constituite din mai multe state reflectă și ele aceeași tendință. În practica europeană s-au individualizat chiar niște așa-zise euroregiuni, ce trec în prim-plan omogenitatea caracteristicilor de altă natură decât apartenența la un stat. Dacă diferențierea internă este recunoscută și încurajată, omogenizarea acțiunii elementelor acestor medii, chiar și a mediului legal, se realizează în mod semnificativ la nivelul unui grup de state, printr-un proces coordonat cu caracter programatic. Este cazul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
genera la nivelul grupului. Ambele abordări par clare și relativ simple, iar elementele de bază ale modelului de analiză, ca și strategiile asociate, par a nu genera probleme. În practică, utilizarea este însă dificilă prin relativitatea care apare în aprecierea apartenenței unui factor la categoriile conceptuale enunțate. Trebuie remarcat faptul că multe variante ale analizei SWOT se reduc în mod artificial la primele etape, ceea ce se traduce în realizarea a patru liste pentru fiecare categorie de elemente. Relevanța acestora este îndoielnică
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
metafore, ce fac parte din folclorul propriu fiecărei organizații și prin intermediul cărora se asigură vehicularea unor mesaje referitoare la valorile organizației; • produsele comportamentale: ritualuri și ceremonii a căror desfășurare permite organizației să-și afirme identitatea, oferindu-le membrilor săi sentimentul apartenenței la grup. B. nivelul invizibil, concretizat în valorile comune împărtășite de către toți membrii organizației, dar și capacitățile de organizare, coordonare, previzionare, antrenare și control concentrate în cunoștințele, motivația și satisfacția respectivilor membri. La mometul actual se pune un accent deosebit
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în România. Acesta, după ce a analizat modelele lui Mintzberg și Quinn (1991) și al lui Morgan (1986), a identificat patru mari tipuri culturale: cultura puterii, cultura rolurilor, cultura sarcinii și cultura persoanei. Identificarea unui set de caracteristici culturale care dau apartenența la unul dintre aceste tipuri servește într-o primă etapă la diagnosticarea unei organizații. În fine, există și studii care fac o legătură între cultura națională și cea organizațională, demonstrând că prima joacă un rol determinant în realizarea cadrului de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
oameni, care au rămas în firmă, în special locuitori ai Brașovului, aveau posibilitatea să aleagă ceva la Brașov și totuși nu au făcut-o. De aceea numărul veteranilor firmei care se recunosc ca aparținând acestei categorii este mare. Sentimentul de apartenență îl păstrează însă și numeroși alți foști salariați, care au lucrat temporar în firmă pentru perioade de mai mulți ani. În anii care au urmat naționalizării, firma a păstrat numeroși muncitori formați de școlile vocaționale bazate pe sistemul de valori
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
similar s-a modificat titulatura rubricii „Capitaluri proprii” în „Capitaluri”. După un început de tatonare, firma și-a stabilizat toți parametrii de stare financiară, într-o manieră asemănătoare cu firma-mamă. Se recunosc ușor caracteristicile „de familie” ale firmelor, în sensul apartenenței la un grup, chiar dacă acesta nu este formalizat din cauza inconsecvențelor legislației românești, ca o gestiune strategică coordonată. Pentru ambele firme trebuie remarcate performanțele relative raportate la numărul de salariați și indicatorii de tendință care prezintă valori foate bune. Toate aceste
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
numărul realizărilor grupului de firme a crescut. Grafica simplă, albastră pe fond alb, sugerează transparență și claritate în acțiune, ca atribute care îi pot fi asociate. Mașinile firmei, chiar și cele ale executivilor, expun sigla la vedere, ca semn de apartenență la o mare familie. Artefactele vizibile create de ICCO se armonizează cu un stil de afaceri care s-a maturizat în ultimii ani, centrat pe un sistem de valori bazat pe calitate, transparență, discreție și încredere în viitor. Cartierul general
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]