2,860 matches
-
dintre toate, dacă n-ar fi fost trist, este că atunci când agricultorii s-au repezit asupra acelor câmpuri, le-au distrus. Erau pășuni imense, cu ploi puține și vânturi puternice, unde doar iarba ținea pământul pe loc. Când l-au arat și au venit primele perioade de secetă, vântul a început să care pământul, transformându-l în praf și ofilind culturile. În felul acesta, s-a format faimosul „găvan cu praf“, care timp de ani de zile - din 1932 până în 1938
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trecut....52927 Storr ochi ochi filme.....61229 Storr M R, Aspectul dar ochi ochi 12 halbe de bere și un kebab....55693 Storr Dr. D ochi ochi ochi Stor re coșmaruri....51862 Storr Ed, Are coșmaruri....51862 Storr H, „Tu ară Face oameni în toată firea să plângă...55766 Storr F.M, Se întreabă ce n-a mers bine....507 D, Sângele nu se coagulează...51153 Storr G, Are un trifoi cu patru foi, e ghinionist St âns și tânguit Storr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ei dezlegarea ghicitorii. 18. Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a șaptea, înainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decît mierea, și ce este mai tare decît leul?" Și el le-a zis: Dacă n-ați fi arat cu juncana mea, nu mi-ați fi dezlegat ghicitoarea." 19. Duhul Domnului a venit peste el, și s-a coborît la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele și a dat hainele de schimb celor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
vreme suspendat și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci se spune că 95% din electorat, era compus din țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat fără maturitate politică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
școală. Odată intrați în clasa ei, colegul cel rău ne luă în râs: ai venit cu puradelu’ ăsta să ne bați? hă hă hă. Neagră de supărare, Cristina s-a oțărât la el: nu ti râdi, uăi, cî uiti și ari frati-miu în cizmî! Și odată trage paloșul de bucătărie din bocanci și mi-l pune în mână. Toată școala se buluci pe ușă urlând: săriți! asasinu! asasinu! Am fugit și eu, m-am ascuns după un stejar. Profesorii mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Au pus porumb pă toată lunca aia care era Înțelenită de stuf dă ziceai că nu să scoate porumb d’acolo cât Îi lumea. Nu știu cum a făcut dă a secat toată partea aia și a intrat cu tractoarele s-o are. Omu’ face și pă dracu În patruzeci dă ani și io cam d’atâta vreme nu mai fusesem p’acolo. Io, la vârsta dă 14 ani am plecat la București și m-am băgat ucenic la fabrica dă șlefuit oglinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și „metaforică“: solul istoriei, compus din oameni și vise, din obiecte și cuvinte, din legende, eresuri, fantasme și speranțe, din iluzii și planuri, din povești cu sau fără sens moralizator, acest tumul uriaș În formă de geoid de rotație, este arat o dată pe an. Obiectul cu care se face această operație nu este decât un simplu plug: colindul. Aceasta este istoria și, chiar dacă nu voi deveni niciodată un bun profesor de istorie, așa cum sunteți dumneavoastră, mă voi mulțumi să cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o dată pe an. Obiectul cu care se face această operație nu este decât un simplu plug: colindul. Aceasta este istoria și, chiar dacă nu voi deveni niciodată un bun profesor de istorie, așa cum sunteți dumneavoastră, mă voi mulțumi să cred că arând, excavând, săpând pământul, așa cum se Întâmplă aici la cota X a șantierului, cei care sunt Împreună cu mine fac istorie. Ceea ce mi se pare grav, Însă, este posibila dispariție a poftei noastre de a colinda. Trebuie găsit la iuțeală și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
umană, cu toate datele ei reprezentative, între care umilința, credința, sacrificiul: ci scriu cu poruncă rugăciuni umilicioase, / ce se zic în picioare, la Ceasuri. după grăunții / metaniei. / pentru cei adormiți în credință. / scriu cu o cerneală de sânge. ca și cum aș ara / cu trei degete. Și, fiindcă logosul - forță primordială a lumii - e ambivalent, pătruns de rugăciune, exprimând-o sau alcătuind un iad / al vorbirii fără întrerupere, poetul este cel care, mai mult decât toți ceilalți oameni, poate să-i sondeze profunzimile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
însă se reduce la efemerele urme pe zăpadă și la zăpada spulberată. Aceeași forță de sugestie a cuvântului e valorificată, de asemenea, în Nespusele, unde sunt amintite aparentele sacrificii în numele iubirii (Am ucis de trei ori o pădure păgână / am arat de trei ori o câmpie bătrână / m-am pierdut de trei ori printr-o vară nebună...): ca să mă iubești!... - vers-refren, în care se îmbină ruga, speranța, reproșul, teama de dezamăgire, punctuația fiind, și ea, elocventă în acest sens. E vorba
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat ) „Toamna. Cel mai frumos anotimp al anului este toamna cea luminoasă, care coace strugurii și face vinul.... Săptămâni întregi cerul e senin, căldura e potolită, iar dacă vine o ploaie-două plugarii ară pe îndelete, pregătind recolta anului următor”. (S.Mehedinti,G. Vâlsan , Lecturi geografice) b) Vara (compunere cu sfârșit dat) „Căldură au verile României din prisos. Grija cea mare e pentru mersul ploilor. Când și acestea sosesc la timp, grânele sunt minunate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
așezat în clăi, dus acasă, treierat. Totul se desfășura după un ritual precis. Dilemele erau puține, iar când apăreau, se rezolvau la preot sau la cârciumi. Pământul impune un stil de viață de la care nu te poți abate. Trebuie să ari când e timpul să ari, nu când ai chef. Logica țărănească nu e interesată să despice firul în patru. Și nu e dispusă să plece de la îndoială pentru a ajunge la certitudini. Dimpotrivă, se sprijină pe idei care i se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
treierat. Totul se desfășura după un ritual precis. Dilemele erau puține, iar când apăreau, se rezolvau la preot sau la cârciumi. Pământul impune un stil de viață de la care nu te poți abate. Trebuie să ari când e timpul să ari, nu când ai chef. Logica țărănească nu e interesată să despice firul în patru. Și nu e dispusă să plece de la îndoială pentru a ajunge la certitudini. Dimpotrivă, se sprijină pe idei care i se par indiscutabile. Eu am "reușit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e la fel de greu de imaginat ca una fără Dumnezeu. 13. Părinții mei și-au conceput viața ca o misiune de îndeplinit. Renunțările erau un lux pe care nu și-l puteau îngădui. Tata trebuia să cosească iarba de pe Seaca, să are, să semene, să aducă lemne din pădure, iar mama, după ce din primăvară până ce cădea zăpada nu avea timp decât duminica să-și spună în liniște rugăciunile, trebuia să toarcă iama fuioarele de cânepă din care țesea, tot iarna, pânza pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
după originalul model sovietic „Colhozul” - la români „Colectivul” - când toate bunurile au fost strânse la comun, când ce e al meu e și al tău și ce e al tău e și al meu. Originala formă de viață când boii ară și caii mănâncă. Orânduirea Socialistă, venită ca un tăvălug de la răsărit, orânduire care a dat progresul cu câteva sute de ani înapoi. Așa că pe cei harnici i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
În câteva minute. — Unde-s picadorii? Întrebă Manuel. — Sunt În țarcul din spate, se ceartă pe caii frumoși, zâmbi Hernandez. Catârii pătrunseră-n goană prin poartă, trăgând În pocnete de bice și clinchete de clopoței taurul tânăr al cărui trup ară o brazdă În nisip. Se grupară pentru paseo imediat ce trecu taurul. Manuel și Hernandez erau primii. Imediat În spate erau tinerii din cuadrillas, cu capele grele Înfășurate pe brațe. În spate erau cei patru picadori, urcați pe cai, ținându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în clipa următoare erau cu țevile la tâmplele <inamiciloră. Toaibă l-a luat în primire pe sergentul Limbosu, care ședea deja în groapa săpată de cei doi soldați. Ce faci, domn’ sărjănt? Soileală de voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai pe șleau spus, leatul sapă și eu stau la adăpost, așteptând să-mi pice în labă Toaibă cu ai lui. Ce gândeai? Să vezi ce îi iau la secerat cu automatul... Numai că - treabă anapoda
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ar fi ieșit și el, dar cum să meargă în urma plugului în cârjă? Cu mare năduf a pregătit toate cele trebuitoare pentru arat. Marandă, du-te la tata și roagă-l să vină mâine dimineață cu calul pregătit pentru arat. Arăm întâi în grădină și pe urmă mergi la Crâșma din drum. Poate că doar primăvara asta mai ari tu... De la toamnă... Să dea Dumnezeu să fie așa. După o vreme, a început să dea pe la ei câte unul din cimotia
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
toate cele trebuitoare pentru arat. Marandă, du-te la tata și roagă-l să vină mâine dimineață cu calul pregătit pentru arat. Arăm întâi în grădină și pe urmă mergi la Crâșma din drum. Poate că doar primăvara asta mai ari tu... De la toamnă... Să dea Dumnezeu să fie așa. După o vreme, a început să dea pe la ei câte unul din cimotia lor sau câte un vecin... Apoi dacă îți intră omul în casă trebuie să-l omenești cu un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dată la Suceava în 1406, oferită gratuit participanți lor. Să amintim doar 10 dintre cei 100 de particip anți la Salon (având în vedere că , exact în această perioadă, la Cernăuți se aniversau cei 600 de ani de atestare document ară a orașului, iar scriitorii s-au implicat și ei, organizând diferite manifestări cu sprijinul confraților de la Suceava) - acad.Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Iulian Filip, Arcadie Opaiț, Ioan Baba, Wicu Ciobanu, Vanghea Mihay Steryu, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Adrian
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eroii neamului românesc, e rănit și disputat astăzi. Ne-a fost furat odată cu sila acel pământ, de „prieteni i” noștri, dar să se afle că au rămas acele morminte care mai păstrează încă oasele celor ce au știut să mo ară pentru a ne lăsa nouă falnica moștenire. Au rămas acolo moaștele sfinte ale neamului românesc, care ne cheamă spre pământul gloriei, spre pă mânt ul peste care plutește încă umbra voievodului Ștefan. Priviți-l ... ne face semn cu spada lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Tot în aceeași pagină, ceva mai jos, încă o precizare: „După 1944, mai ales însă după 1948, despre vechea „Academie Bârlădeană” nu s-a mai vorbit. Moartea lui G. Tutoveanu, în august 1957, a făcut ca acest „capitol” să p ară închis definitiv”, conchide autorul eseului. Dar tot dânsul notase rămânerea „în mentalul așezării Bârlad” a entității spiritu ale, iar la p.77, după ce enumerase membrii activi de la început ai Academiei (frații Iulius și Virgil Nițulescu, Donar Munteanu, Victor Ion Popa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Stroe Beloiu și al Stanei din Transilvania, făcut am acest locaș pentru ca țăranul român pururea să propășească prin cultură și lumină. Semnat Stroe Belloescu.” Ridicând în perioada 1906 -1909 Casa Națională de la Bârlad, Belloescu a apelat la editurile din ț ară ca prin donații de cărți și reviste să îmbogățească zestrea loca șului și înștiința: „În ea se găsesc instalate: „Liga Culturală”, „Le giunea cercetașilor”, „Societatea Corală „Armonia”, o sală pentru expoziții și întruniri ale societăților de binefacere, pre cum și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
duce gândul, d e la aceștia așteptăm acele creațiuni frumoase, curate și nemuritoare, care să ducă faima țării noastre în toată lumea, căci repetând crezul nostru de la începutul acestui act: gradul de civilizație și de cultură al unei țări se măso ară după valoarea producțiunilor ei spirituale, și mai ales a acelora care prin excepționala lor frumusețe, pot trece granițe le ei. Sunt consemnate și discuțiile care s-au purtat de către participanții la ședință. D-l Președinte I. BIANU zice că prin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trăit, cu atâtea uragane și furtuni, cu atâția bolnavi și canceroși; tuberculoșii s-au întors în flanc, peste tot a trecut un tanc și a strivit sub lanțurile ascuțite cuțite înfipte în gol, în aer și ape, parcă zburau și arau întregul pământ. Dar au semănat grâu. Să așteptăm să încolțească, să crească. Pâinea să nu mai fie săracă. M-am trezit buimac, de atâta spaimă că vom muri toți credincioșii în biserici, în casele de rugăciuni, în temple, vor veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]