13,013 matches
-
degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să n-auză, degeaba cânt pe oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol, timpul a luat-o la fugă, în umila noastră rugă, atâțea morți, înfrângeri dure, atâția arbori în pădure, atâta dragoste de vis, atâta suflet ne-a ucis, atâta jale-i peste tot, de parc-am fi-n țara lui Lot. lumina trecerii-a trecut, intrăm deja-n necunoscut, în nopți albastre, fără astre unde ne cad
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
izvor de lumină, și mai lasă-mă lângă un copac unde iarba mă sângerează până la glezne s-ascult sămânța cum crește-n lumina lunii; cad frunze, draga mea, e toamnă, ne ducem parcă în paradis până la marginea lumii, se uită arborii triștri la noi și stelele ni se scutură-n cap cum îngenunchem pe pragul de lemn al casei noastre. luni, 27 octombrie 2014 Referință Bibliografică: litanie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347059_a_348388]
-
Simțea o chemare, ceva o îndemna să meargă la cascada de lângă poienița cu flori. Într-o noapte cu lună plină, pe când somnul o cuprindea, toropită de miresmele fânului cosit, cu ochii pe jumătate deschiși, a zărit printre bătrânele trunchiuri de arbori seculari, o ființă fantastică ce strălucea, de-i lua ochii. Ca la o poruncă, somnul i-a sărit, devenind fetița vioaie și curioasă de altădată. Cu băgare de seamă, s-a apropiat de ceea ce părea a fi un cal alb
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
și publicat până astăzi. Cărțile Cezarinei, ele singure pot ține foarte bine raftul unei biblioteci care se respectă. Și totuși, Cezarină Adamescu nu epatează, nu afișează morgă scriitorului care a reușit în Literatură. Ea este precum privighetoarea ascunsă în frunzișul arborilor de tuia, numai vocea-i singulară, glasul sau cu accente speciale se aude în fiecare dimineață când răsare soarele. Cântecul Cezarinei Adamescu este imn închinat vieții, este poemul cel fără început și fără sfârșit și pentru care, ea a ales
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > VIȚA-DE-VIE Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pământul n-a fost pământ El a fost o plămadă transparentă În care rădăcinile arborilor Formau coroane subterane. Pe acolo a trecut Omul, In fața lui creșteau munți de cristal Care-și topeau crestele tocmai sus în cer. Inimile acestora adăposteau Bulgări opalescenți prin care lumina picta Umbre răsfrânte în adânc. O! Fluviu despletit Care
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
cele două lumi a doua zi, Paul, cel căruia cei ce l-au iubit nespus de mult i-au trimis scrisori, flori sau au depus bani în numele lui la diferite institute sociale de cercetări medicale, la institute de sădire a arborilor care să-i poarte numele lui în Țara Sfântă. Unii au compus poeme care au fost prinse de coroanele cu flori din diferite zone, alături de telegrame, de multele scrisori sosite din Europa, Africa, America, pe unde umblase el și își
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
iarna din Valencia este diferită de cea din România. Am ajuns la câmp și nu puteam de moment să intrăm să culegem portocale, pentru că copacii erau umezi trebuia să așteptăm că razele de soare să usuce frunzișul și fructele din arbori. Au făcut un foc de lemne de portocali uscați. Ne-am apropiat toți de foc să ne încălzim, negri și albi cu aceeași nevoie de căldură și ușor, ușor au început să povestească despre viața lor de acolo din Africa
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
salba vieții-bijuterie splendidă din flori de gheață-ne întrebăm mirați „când oare a trecut timpul?!” Și...uite așa m-am trezit cu nisipul scurs pe trei sferturi din clepsidră, albele crizanteme ale toamnei împodobindu-mi părul și cu chiciura pe arbori fără să-mi dau seama, cum și când... Este 20.nov.2011, ajunul zilei mele de naștere...este... Toamnă târzie! Referință Bibliografică: Toamnă târzie / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
una alta întârzierea întâlnirii înlesnindu-mi prilejul cunoașterii unei părți a orașului și oamenilor ei. A doua zi de la sosire am făcut câțiva pași în jurul apartamentului din acest cvartal de pe Coffee Road. O zonă liniștită cât cuprinde, peluze bine îngrijite, arbori străjuind străzile care se întretăiau cu o precizie geometrică dej� vu și care se “vărsau” mai toate în artera principală, dotări comerciale specifice zonelor mai depărtate de centru, case de locuit întinse la sol, cele mai multe fără etaj cu excepția apartamentelor grupate
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
2. Cultura este adevărata formă de maturitate a spiritului; 3. Cultura este singurul loc în care libertatea e la ea acasă; 4. Disciplina culturii e o formă foarte eficienta de igienă a spiritului. În India cultura s-a făcut sub arbori (upanișade), în Grecia prin poeți, în lumea arabă șezând turcește. În ultimă instanță, a face cultură, înseamnă: „Să-ți chemi prietenii văzuți sau nevăzuți, și să faci cu ei castele”. Dar aceste castele trebuie clădite cu cărămizi sau pietre solide
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
Iar noi suntem cât se poate de jos, un amestec de ființe și experiențe monstruase, dar și miraculoase, venite din alte zone ale cosmosului printre plante și animale. Exilați dintr-un tărâm mai înalt într-unul inferior. Santem asemenea unor arbori de carne răsturnați pe o corabie a sufletului ce plutește pe un ocean de eter-aer-foc-apa-vie. Capul, datorită creierului bicameral, reprezintă partea prin care noi, oamenii, ne avem rădăcinile în cerul stelelor fixe și al cerului cristalin, care se află în
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]
-
Publicat în: Ediția nr. 1005 din 01 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTORIND ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POETULUI Într-o frumoasă după-amiază din capitala, aflată în lumina curgătoare, ce se prelingea peste fața cetății ei, când „toamna se prăvălește chihlimbariu peste arborii în flăcări/ închiși în țarcul sfârșitului de septembrie”, într-un locaș de cultură, numit Biblioteca Metropolitană București se desfășura un eveniment multiart, închinat Zilei Mondiale a Poetului. Sub genericul „Toamna poeziei, muzicii și artei” avându-i ca moderatori pe scriitorii
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
vedem întunericul, ne zâmbesc când toți în jur se încruntă, ne șterg lacrimile, ne mângâie capul și ne sărută fruntea. Ne oferă batista, ne șterg lacrimile cu dosul palmei, ne invită la dans. Prietenii te acceptă precum soarele, oceanul, luna, arborii, pământul. Omule fii fericit că Ești! Bucuria omului este Omul. Oamenii se caută unul pe celălalt pentru a comunica, pentru a-și deschide sufletele, pentru a suspina și a se bucura împreună, pentru a fi în comuniune. Într-o relație
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Articolele Autorului Emanuela se cutremură. Era cu spatele către mașina la care se lucra, cu dificultate, pentru a fi eliberată de sub greutatea teiului. Peste mașină căzuse acea parte din tei, de unde pleacă ramificațiile coroanei din trunchiului bătrân, care însemna câțiva arbori maturi puși laolaltă. Cuvintele profesorului. dr. Popescu s-au izbit de timpanele Emanuelei cu forța unei lovituri de ciocan. Răsunau precum dangătul unui clopot ce nu-și sfârșește ecoul: “Doamna doctor Străinu!” Mintea Emanuelei se chinuia să înțeleagă... Un frison
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
au iubit-o pe-ascuns. Ești așa de frumoasă, ca un psalm lipsit de sfințenie, într-un fior de rugăciune, curs. EȘTI TRESTIA CARE RÂDE Ești trestia care râde când pleoapa vântului îi rupe trupul. Lacul plânge ca un îndrăgostit, arborii se destramă în vreascuri, seara e o fereastră prin care trece luna terfelită, cu pardesiu mov și furou de paparudă. Ești trestia care râde când pantomima umbrei îi ciobește chipul. Toamna sătulă de iubit își aruncă inima în teascuri, noaptea
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
și murmur în trepte ai întins brațele să-mi cuprinzi numele de împrumut Antares! m-ai chemat iarăși surâzând a lumină de-atunci port nume de așteptare cu silabe în rădăcinile altor veri îl scriu pe pereții serilor și-n arbori îndepărtați uneori îl ascund în cenușa acelorași pagini alteori îl frământ rod în pământuri aride Referință Bibliografică: Antares / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate
ANTARES de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357900_a_359229]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARĂ Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului Când Soarele a reînceput Să strălucească Peste pământul veșted, Plin de mușchi, Alerg sub cupola de arbori. Îmi arunc veșmântul tăcerii Și zâmbesc, goală, Cocorilor. Am atâta fericire în suflet Încât ți-aș putea da și ție să bei... Vrei? Dar tu stai ascuns la fereastră Sub perdeaua cu falduri de vânt. Nu te văd. Dar te
PRIMĂVARĂ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357928_a_359257]
-
Pălăvrăgea direct cu planta și culmea aceasta îi răspundea pe ton voios. Intr-o urmă de urs a mângâiat o floricică parțial strivită. Floricica s-a înzdrăvenit ridicând semeț vârful spre soarele zgârcit care ajungea la ea prin frunzișul falnicilor arbori ai pădurii. O marcă cu tuș încă proaspăt pe ștampilă, condamna la pierire un arbore semeț. Cu lacrimi în ochi i-a șoptit mângâitor „Curaj găină că te tai” iar copacul i-a mulțumit printr-un foșnet stârnit de o
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
am revoluționat. Aveam deja aureolă cucerită prin medicină. Pregătirile se terminaseră și au plecat, umăr la umăr în marea biserică a naturii numită pădure. Și au drumețit prin văi și ridicături oprindu-se în fața vreunei icoane mai deosebite, numite curent arbori, animale sălbatice, simple gâze sau chiar țărână. Cristalinele izvoare creau pauze dese ori pentru realimentare cu energie concretă din rucsac sau apă băută cu căușul mâinii. Au sporovăit susținându-și fiecare crezul. Galileo Galileii a redat o astfel de pălăvrăgeala
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Icoană ești pe tâmplă de altare,/ Sămânță de speranță ce nu moare,/ În toate ești o tainică minune,/ Ești ziua cea de azi și cea de mâine” (Tu ești). Iată ce scrie marele Will: „Iubirea este un fum făcut din arborii suspinelor. Purificată, e un foc în ochii celor care se iubesc. Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc. Și încă ce mai e? E nebunia cea mai înțeleaptă, fierea ce înnăbușă, dulceața ce ne mântuie.” Lev
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
recent în unele publicații cu referire la Maramureș steme (armoriale) ale unor familii nobile, unele chiar în culori, însă într-o formă „aproximativă”, dacă nu chiar fantezistă, nerespectând legile heraldice și de aceea fiind de-a dreptul contrafaceri, odată cu publicarea arborilor genealogici ai familiilor cuprinse în Enciclopedia de față (pregătite pentru o viitoare apariție editorială), vom publica și multe steme în forme și culori originale, precum și sigilii aparținând unora din aceste familii nobile din Maramureș de origine română. * Următoarele secole XVII
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
trecându-și viața și lumina asupra altor omeniri. Acesta este mesajul Stâlpului meu, străjuit de Masă și de Poartă...Să arzi ca o flacără..să te prefaci în fulger legând cerul cu pământul. Viața monumentelo mele, înconjurate de frații mei arborii, va fi și ea lungă. Nu uita: sunt trei opera deschise larg către viitor. Stâlpul Nesfârșitului este negarea Labirintului. Este speranța către deplina armonie spre care omul tinde în univers”. ELISABETA IOSIF Mai, 2012*) *)COMUNICARE PREZENTATĂ LA A XIII-A
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
un glob de fildeș, se infiltrează prin perdeaua de frunziș. S-a iscat un vârtej de abur, aducând cu el micile vietătăți, formând cerc în jurul sicriului de cristal. Elfii au coborât pe aripi de păsări, gnomii s-au ivit din spatele arborilor. Zânele au venit însoțite de animalele ascunse în desișuri. Atmosfera se anima, pe măsură ce marile entități ale creației se materializau. Spiritul Focului păstrează căldura din inima naturii. Ținând o torță aprinsă, se opri la stânga sicriului... Spiritul Aerului, în mantie de stele
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă, în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. Toamna pe cărare Frunze ruginite, fluturări de-aripe peste care se aștern amintirile coborâte în asfințit pe tulpinile arborilor despuiați. Toamna darnică În liniște adâncă de noapte, Stelele, sclipiri diamantine, Murmură-ntre ele-n șoapte: „Oamenii ne admiră și sunt fericiți, Creația-i perfectă, iar Dumnezeu e infinit, Ce preacurată bucurie În tabloul desăvârșirii!” În nopțile cu liniște adâncă
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
sau Bacovia. Cerurile lui sunt apocaliptice,mizere, moarte. E cuprins de dorul de evadare: Cineva umblă în zid-îi aud pașii grei de fiară- Inima bate departe, mohorâtă, lunară, Liberatoare poezie, târâtă de pământ, Un călăreț cioplește neliniști obosite Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer- Un demon vânt, înflorat, metalic, Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite. Paginile de solitudine sinceră, ale unui bacovian temperat, duc eul poetic spre un dulce-amar Eldorado, care este iubirea: Nu mai e nimeni în oraș
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]