3,252 matches
-
impune unele restricții - Dl. Gloduri (448,5 m), Dl. La Cruce (410,9 m), Dl. Perii Căpudului (414 m) etc. care se înscriu în Dealurile Lopadei și pe care se extind vatra și moșia satului, sunt alcătuiți din roci plastice, argile și marno-argile, intercalate cu pietrișuri și nisipuri, au versanții cu pante mari fapt pentru care sunt afectați de alunecări de teren, șiroire și eroziune în suprafață - și a apei freatice aflată în cantități reduse, condițiile naturale sunt favorabile locuirii: a
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
a fi folosită ca unealtă de tăiat sau pentru arme, iar bazaltul și gresia erau folosite, spre exemplu, pentru măcinat. Lemnul, oasele, cochiliile de animale, tendoanele și alte materiale erau, de asemenea, foarte folosite. În neolitic, sedimentele (cum ar fi argila) au fost folosite în olărit. Odată cu apariția unor inovații în tehnologia prelucrării metalelor, a luat sfârșit epoca pietrei și au început calcoliticul (epoca aramei), urmat de epoca bronzului și, ulterior, de epoca fierului. Epoca pietrei cuprinde o lungă perioadă de
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
67 spre Tg. Jiu. Localitatea face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
adânc. Numai la o umiditate potrivită ele reacționează bine la fertilizări organice și chimice. În afara solului brun-roșcat, care sunt predominante, există și zone cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sunt soluri formate pe strat gros de la 10-15 m de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. În trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură și plante specifice
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase. Datorită prezenței sării în subsol și a solului argilos, există zone în Telega unde au loc alunecări de teren. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100E, care o leagă spre vest de Câmpina (unde se intersectează
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea "fosfat de Cioclovina". Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor (PO) și are culoarea cărămizie, datorită argilei conținute în resturile de oase și se folosește sub formă de pulbere sau granule.
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
altitudine între 350 m - 550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă. Pietrografia cuprinde: argile, nisipuri, pietriș, grohotișuri, marne și gresii friabile. Așezarea are locuințele pe terasele apelor care o străbat, respectiv: Săcătura, Păltiniș, Șoșa, care în aval se unesc și formează pârâul CERNU, de la care și-a luat denumirea și satul. Din orice direcție
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o structură de sinclinal alungit limitrof Carpaților. Principala caracteristică a Subcarpaților Moldovei o constituie succesiunea
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
gospodărie se mai găsea șura cu: grajdurile pentru vite, podul pentru nutrețuri ( po-limar), magaziile pentru uneltele agricole, magazia din nuiele pentru păstrarea porumbului ( ,cotarcă” ). Olăritul era o îndeletnicire care s-a dezvoltat mult în trecut deoarece se găsea din abundență argila (materia primă) la baza dealului din vecinătatea satului Livadia de Coastă care se numește “Glămee”și se știe că argila este materia primă pentru confecționarea vaselor de ceramică. Această îndeletnicire s-a dezvoltat totuși într-o măsură mai mică decât
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru păstrarea porumbului ( ,cotarcă” ). Olăritul era o îndeletnicire care s-a dezvoltat mult în trecut deoarece se găsea din abundență argila (materia primă) la baza dealului din vecinătatea satului Livadia de Coastă care se numește “Glămee”și se știe că argila este materia primă pentru confecționarea vaselor de ceramică. Această îndeletnicire s-a dezvoltat totuși într-o măsură mai mică decât în localitatea vecină Baru. În bibliografia consultată (2) se fac referiri la perioada din deceniile 30-50 ale secolului XX când
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte a acestei zone este joasă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică și extragerea sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate recristalizează la suprafață, sub forma unei cruste calcaroase numită "duricrust" (Australia) sau "caliche" (Mexic). În timpul averselor, oricât de rare ar fi, apele sunt atât de mari încât modifică
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
agenților în intervalul fără ploi. Șiroirea, mai intensă la marginea deșerturilor și în regiunile montane, unde cantitatea de precipitații se menține în jur de 200-300 mm, exercită o puternică activitate de eroziune mai ales pe versanții alcătuiți din roci moi (argile, marne). În aceste locuri se formează o rețea densă de ravene, despărțite prin interfluvii proeminente, ascuțite, din asocierea cărora rezultă relieful de tip "badlands". Uedurile sunt văi largi prin care se scurg apele temporare în timpul viiturilor; apele se pierd prin
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef". Păstrarea în relief a crestelor se datorează mai ales fixării argilei de către smocurile de iarbă și tufele rare. Sunt tipice în pustiurile argiloase din Asia Centrală. Acțiunea de coraziune pe nisipuri devine evidentă numai atunci când aceste formațiuni prezintă o coerență ridicată, fie datorită grosimii mari a depozitului, fie datorită umidității. Cele mai
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai puțin densă. Prezența fisurilor permite infiltrarea apei, reducând într-o măsură apreciabilă drenajul de suprafață. Râurile creează văi adânci cu versanți de formă convexă. Văile au frecvent doar albie minoră propriu-zisă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prin lapiezuri, doline, chei. Dacă conglomeratele sunt puțin argiloase, datorită șiroirii apar badlands-uri. Când un bloc de rocă mai dură protejează masa de materiale mai friabile de dedesubt, se individualizează coloane, stâlpi denumite și piramide de pământ sau coafate. Argilele rezultă prin cimentarea sau consolidarea pelitelor, adică a unui material cu granulație foarte fină, mai mici de 2µ. Există mai multe argile, în funcție de constituția lor mineralogică. Cele mai sărace în silice formează caolinitul, iar cele mai bogate în silice poartă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]