3,560 matches
-
sătești. Cu atât mai puternice cu cât ele coincid cu copilăria la vie, în casa joasă, rezemată de dealurile Odobeștiului, rezemate la rândul lor de munte, Vrancea mea misterioasă, cu vechea ei lume trăind încă, în anii ’30, în mod arhaic, neschimbată încă din adâncul vremilor neolitice. Mult mai târziu, la Paris, am citit studiul consacrat regiunii Vrancea de către sociologul Henri Stahl. În ajunul războiului care trebuia să ducă la catastrofa împărțirii Europei, Vrancea era încă o lume unde existau sate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
unui limbaj specific domeniului religios presupune decelarea unor trăsături care îl disting de celelalte forme de manifestare discursivă. În acest sens, Gh. Chivu susține că specificul limbajului religios nu este conferit doar de terminologie, ci și de trăsături precum: caracterul arhaic, monumentalitatea, necesitatea de a păstra distanța față de vorbirea curentă, fără a pierde însă capacitatea de comunicare și de implicare afectivă; dorința de a echilibra tradiția și modernitatea, sacralitatea și accesibilitatea. La nivelul vocabularului, remarcăm numărul însemnat de arhaisme, precum și specializarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
continuă să fie folosit în limbajul religios, conferindu-i o notă de arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului, prin acordarea apoziției cu regentul, prin construcții sintactice arhaice în care dativul are valoare posesivă, prin frecvența conjuncției și, care imprimă discursului un caracter narativ, prin cultivarea inversiunii, pentru crearea simetriei. Nota distinctivă a limbajului religios rămâne însă lexicul. Lucrările de specialitate semnalează prezența a numeroase cuvinte dispărute din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
individualizează prin varietatea și expresivitatea construcțiilor sintagmatice: expresii precum politica lingăilor, politica silei, politica paraponisiților, vizând oportunismul oamenilor politici, se perpetuează de-a lungul întregii activități jurnalistice, devenind mărci inconfundabile ale scrisului jurnalistic eminescian. Asocieri inedite de lexeme, îmbinarea lexicului arhaic cu cel neologic, resuscitarea potențialului semnificativ al unor construcții populare, cultivarea unei topici individuale devin tot atâtea atribute ale originalității scrisului jurnalistic eminescian. Aluzia ironică, vizând sfera vieții politice românești, structura anecdotică a articolelor, sunt generate și de apariția neologismului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sursă de realizare a ironiei o constituie asocierile lexicale surprinzătoare: "Erodot al Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mutațiile înregistrate la nivelul referentului evenimențial impun redimensionarea lexicului românesc, îmbogățirea și modernizarea acestuia, potrivit nevoilor de exprimare ale vorbitorilor. O perspectivă diacronică asupra lexicului publicistic eminescian caracteristic celor patru etape ale activității jurnalistice relevă renunțarea treptată la formele lexicale arhaice, specifice primelor articole ale jurnalistului, și modernizarea vocabularului, prin adoptarea unui număr însemnat de neologisme, în special din limbile romanice. Astfel, forme precum: aginții, aplaudem, cede, cedem, a cercui, corecțiunal, creatrice, criticastri, cronistic, demisiunare, a egemoniza, a enara, împregiurare, națiunal
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a capitaliza, contribuabil, reformator, ingerință, integritate, justițiabil, lege organică, legiuitor, memoriu, neutralitate, a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura, îndușmănire, mulțămire, nimărui, obicinuit, păharnic, rumpere, sumuțare ș.a. Utilizarea lor este generată de contexte tematice care fac referire la evenimente istorice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Naționale, reunită în sesiune extraordinară. Inspirîndu-se din reflecțiile sociologului Michel Crozier și ale colaboratorilor săi, Simon Nora și Jacques Delors, Primul Ministru descrie societatea franceză ca pe o "societate blocată" (de o economie fragilă, de un stat tentacular, de structuri arhaice și conservatoare) care trebuie reformată. 32. Mutațiile Franței în a doua jumătate a sec. al XX-lea De la sfîrșitul anilor '40, Franța s-a transformat profund. Ea a devenit o mare putere industrială, populația activă agricolă a scăzut considerabil în favoarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și italicele sînt utilizate fără a se face vreo diferență de acest fel. În lucrarea care urmează, despre comunicarea în lumea contemporană, repartizarea dintre ghilimele și italice respectă uzul dominant: "Rigoare deductivă", "fermitatea principiilor", "soliditate morală", "coerență logică": aceste trăsături arhaice ale lui homo typographicus caracterizează vîrsta tratatelor și a sistemelor, a partidelor și a programelor, a catehismelor și a manualelor. Nu le devalorizăm dacă vedem în ele și niște măsuri de economie, niște comportamente de prudență sau de economisire care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cum ar fi rima în -ut de la proverbul precedent), se pun în relație părți cu un număr egal sau apropiat de silabe; se stabilesc simetrii sintactice sau semantice: "Cine învinge fără pericol, triumfă fără glorie"; recurge la construcții sau cuvinte arhaice. Din punctul de vedere al ambreierii enunțiative, el este în mod necesar non-ambreiat; este vorba de generalizări care nu sînt ancorate într-o situație de enunțare particulară și a căror sursă enunțiativă a dispărut. Proverbul nu poate deci să facă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu poate fi decît indirectă, căci "înțelepciunea" popoarelor transcede locutorii actuali, vine din adîncul timpului, dintr-o experiență imemorială: nu are deci sens să ne întrebăm cine a putut inventa un anume proverb și în ce circumstanțe. De aici, caracterul arhaic al unor proverbe, care marchează tocmai caracterul lor imemorial. 2. Sloganul Proverb și slogan Sloganul, fie el publicitar sau politic, prezintă unele asemănări cu proverbul. Formulă scurtă, destinată să fie repetată de un număr nelimitat de locutori, care utilizează, de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
spiritual primordial stă în legătură și originea culturii. Contrar părerilor exprimate până acum, Schmidt susține cu amănunte convingătoare existența cultului religios pentru Ființa supremă la aceste popoare rudimentare: rugăciuni, sacrificii, ceremonii sărbătorești. Toate formele lor de cultură și de civilizație, arhaice și embrionare, le atribuie Ființei supreme. E o certitudine științifică, zice Schmidt, că „ansamblul de fapte, culese până în prezent, relative la Ființa supremă a civilizațiilor primitive, corespunde exact cu ansamblul nevoilor omenești. Nevoia de a lămuri existența lucrurilor se satisface
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Mai mult, prin acest sens "esoteric", schema lui Stamatin comunică într-o manieră subterană cu textemul/simbolul crengii de aur. 2.2.1. Cel de-al doilea macro-cadru al romanului debutează cu un textem care proiectează evenimentele într-un timp arhaic: "[6] Era, de la fericitul Zalmoxis, cursul vremii într-al cincilea ciclu, socotind ciclul cât numărul zilelor anului, adică trei sute șaizeci și cinci de ani. Iar dintr-al cincilea ciclu, credincioșii vechi de la Carpați numărau ani o sută douăzeci. În văile depărtate, unde
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai complexă articulare "teoretică" a acestei doctrine se găsește în expunerea profesorului din primul capitol al cărții. 3.1.1.1. Mai întâi, Domnu Stamatin subliniază diferența radicală de "metodă" între cunoașterea de tip modern (rațional) și cunoașterea de tip arhaic (intuitiv): "trebuie să vă spun că străbunii mei de la Burebista stăteau, ca să zic așa, c-o inimă nouă în fața minunilor. De aceea înțelepții de atunci au comunicat cu divinitatea altfel decât în civilizația dumneavoastră. Acolo unde dumneavoastră raționați și încercați
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
iar la începutul anilor treizeci, în majoritatea orașelor Transilvaniei, minoritatea era încă majoritară; pătrunderea capitalului ungar, german și evreiesc a putut fi stagnată abia în a doua parte a deceniului. Schimbarea din 1940 a găsit o structură comunitară maghiară mai arhaică decât cea din Ungaria, cu o putere economică și demografică în scădere, o comunitate mai puțin ierarhizată, în care progresul civic - în parte din cauza absenței experienței revoluției roșii din toamnă și a Republicii Consiliilor - a fost constrâns într-o măsură
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a Ungariei de după Trianon (55 de capete/km², față de 93,3 capete/km², în 1930). Populația locală trăia din agricultură (69,6%) în proporție mult mai mare decât cea din Ungaria și își cultiva pământul într-un mod atât de arhaic, încât ogoarele transilvane nu produceau decât recolte de foarte slabă calitate. În 1937, în comparație cu 1,9% în Ungaria, în Transilvania procentul pământurilor în pârloagă era de 17,3%, ceea ce denota cultivarea mai primitivă a pământului. Conducerea agricolă de specialitate din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
statului, în anii treizeci-patruzeci, ca, în anume îndatoriri ale sale, să se sprijine într-o măsură din ce în e mai mare pe cooperările sociale, și pe naționalizări. Organele de supraveghere economică încercau să se lupte cu punctul de vedere arhaic asupra agriculturii: lămureau pe gospodari să nu cosească cu secera, să nu lase parcele în pârloagă și introduceau semințe noi de culturi, soiuri noi de plante. În Țara Secuilor s-au introdus atunci, de pildă, îngrășămintele artificiale. Nu cunoaștem cifrele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
toate au intrat în discuție ceangăii din Moldova, care, între 1941-1944, se infiltrau oricum permanent în Ungaria. Unii reprezentanți ai guvernului ungar, dar și persoane private, au elaborat planuri de retransferare a acestor maghiari romano- catolici, vorbitori ai unui dialect arhaic, trăitori de sute de ani în afara Carpaților. În 1944, din cauza apropierii frontului, s-a vrut aducerea lor în țară în mod organizat. Deoarece identitatea lor de maghiari avea nevoie de întărire, s-a decis asigurarea noului lor cămin în regiunea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
devenit porte-bonheur la examene. Și nu e vorba doar de atât. De-a lungul perioadei în care am scris, m-am convins: felul în care noi privim astăzi Transilvania își are originea în acei patru ani. E o căutare a arhaicului, a "maghiarimii mai curate", la fel ca gestul cu care turiștii, la Izvorul Crișului, apucă broderiile (așa le apucau și militarii, în 1940). Că pentru noi Transilvania înseamnă Clujul, Călata și Țara Secuilor și mai puțin Satu Mare și Sălaj, este
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
punct de vedere material, se supune întru totul dispozițiilor puterii de care depinde. Simion Mehedinți conchide că creștinismul românesc "s-a simțit străin în fața papocezarismului catolic, precum și în fața țaropapismului oriental". Chiar dacă Uniatismul este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
depășește aspectul moral implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață. Prin păzirea cuvântului lui Dumnezeu se creează posibilitatea ca acest cuvânt "să sălășluiască și să petreacă în noi". Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru om, în măsura în care "se împărtășește numai în viețuire". Nevoia interioară a ființei umane depășește nivelul unui studiu abstract scripturistic sau nivelul formalismului, prin simpla împodobire a casei cu icoane sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]