3,728 matches
-
subtipul I, 1.I) a Soarelui, fiind menită a „deschide ochii” pretendentului asupra gravității păca¬tului. Neîntors din hotărârea sa, fratele își pierde sora definitiv prin transformarea ei în mreană și apoi în lună de către Dumnezeu, în urma sinuciderii ei. Nașterea aștrilor printr-un sacrificiu este un motiv răspândit în întreaga lume, explicat de Marcel Mauss și Henri Hubert ca o „exaltare a victimelor ce merge până la a le diviniza”. Mai mult decât atât, în cultura orală din Mexic „soarele și luna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de Mircea Eliade, referitoare la creștinismul arhaic, are în acest motiv punctul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În Cucuieți, Bacău, există practica îngropării placentei vițelului sub podeaua grajdului. Un alt ghid de dincolo de moarte este berbecul dezgropat din cimitir, într-un basm cules în Valea Mănăstirii, Argeș, folosit de fata împăratului pentru a ajunge în împărăția soarelui. Astrul diurn constituie modelul călătorului pe tărâmul morților și numai un animal trecut în planul imaterialității poate cunoaște drumul către spațiul nocturn de ședere a soarelui. Simbolistica cornutei îl încadrează acestui rol de transportor: „Berbecul este mesagerul și animalul de călărie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al luminii”, bourul are dreptul de a modifica durata diurnă și de a hotărî traiectoria soarelui pe boltă. Basme din Fărcașele, Olt, Scheiu de Sus, Dâmbovița și Izvoare, Soroca, aflate în antologia elaborată de I. Oprișan, atestă această putere asupra astrului, sub forma gestului impresionant de a întoarce soarele pe cer cu coarnele. Boul năzdrăvan se naște din convertirea morții, prin frecarea pământului cu pielea unei vaci negre bătrâne. Existența acesteia se încheie numai după întâlnirea eroului, căruia îi indică sacrificiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
domeniul „țării de sus” ar putea fi întrezărit spațiul inițiatic din colinde, balade și basme, „pustiu”, cu vegetație abundentă, unde a avut loc inițierea. Faptul că țara este spre vest subliniază o dată în plus solaritatea protagonistului, căci acesta a urmat astrul în călătoria sa zilnică. Oprirea cailor și potcoavele care au căzut pot fi interpretate drept semn al drumului lung, al căutării prelungi a miresei, însă implică și o inițiere completă. Ca animal psihopomp și expresie a vitejiei flăcăului, calul dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scenariul inițiatic autohton explică imaginea diluviului strunit de fecioara în leagănul mitic, în colindele de fată mare, sacrificiul animalului totem la masa ceremonială de la nunta sacră, uciderea șarpelui din care apare musca columbacă, în balada lui Iovan Iorgovan, recupe¬rarea aștrilor din dimensiunea infernală. Ritualul inițiatic al populației karadjeri din Australia este, ca majoritatea acestor rituri de trecere, profund marcat de semnificația cosmogonică. O apropiere spirituală de cultura noastră arhaică este dată de așezarea celor doi frați, numiți Bagadjimbiri, la originea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se ridică deasupra procesiunilor sângeroase din alte civilizații prin condensarea metaforică a imaginilor. Această evoluție spirituală a fost susținută mai ales de sentimentul cosmic al românului care și-a comparat întotdeauna existența cu cea a strămoșilor, a zeilor și a astrelor antropomorfizate. Nimic violent în accederea către un alt nivel existen¬țial nu i-a marcat ființa, și de aici vine frumusețea simplă și „plină de înțelesuri” a subtilelor implicații inițiatice din viața flăcăilor și a fetelor.
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Marfa și banii), dar n-a prins cu extraordinarul Hârtia va fi albastră locul pe care-l merita. Poate că a fost o chestie de bad decision (să trimită filmul la Locarno în loc de Veneția), poate că așa s-au aranjat astrele, habar n-am. Imediat după Hârtia..., am pariat cu ambele mîini pe Boogie (ex-30 și ceva) ; este un film bun, foarte bine scris și interpretat, dar cred că internaționala criticii de pe la festivaluri aștepta altceva... “i, cum spunea și ălălalt Radu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
evrei, o concepție unitară asupra istoriei universale. Cartea lui Daniel, Întâiul Enoch și Apocalipsele evreiești înfățișează un element necunoscut în celelalte tradiții: evenimentele care constituie istoria universală nu mai oglindesc ritmul etern al ciclului cosmic și nu mai depind de astre; ele se desfășoară potrivit planului lui Dumnezeu 33. În acest plan Israel joacă rolul central, pentru că Mesia va coborî în istorie pentru a salva poporul lui Israel și a întemeia împărăția veșnică. Dacă destinul colectiv în eshaton este bine conturat
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ce sprijineau universul / unde-ai plecat, ce drumuri ai mai bătut, / ce gropi aprinse ai sărit, / pe unde ai mai plâns cu pumnii în gură?” Obstinația de a păstra formula odată descoperită în structura plachetelor ulterioare - Un domeniu al meu, Astrele negre (1983), Sintagmele nopții (1987), Ce mai e nou cu Apocalipsa (1997) - nu diminuează valoarea operei, în majoritatea situațiilor discursul având resurse de a fi aparent același, dar în realitate diferit ca modalitate interpretativă. O variabilă semnificativă o reprezintă miza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
fi aparent același, dar în realitate diferit ca modalitate interpretativă. O variabilă semnificativă o reprezintă miza fiecărui volum, marcând nuanțele semantice ale constructului de ansamblu: în Patinoar este exploatată latura autobiografică, în Un domeniu al meu e privilegiat aspectul filosofic, Astrele negre inserează dimensiunea religioasă, Ce mai e nou cu Apocalipsa accentuează dramatismul condiției umane, determinat direct de tulburările sfârșitului de mileniu. Nu doar un scriitor creativ, vizual, ci și posesor al unei bune culturi poetice, U. își exersează meșteșugul artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
de ură și durere” fac să se desfășoare sub privirile „martorilor” - Dante, Baudelaire, Mallarmé, V. Voiculescu - eterna căutare a desăvârșirii spirituale, împlinirea iubirii profane fiind o primă piatră de încercare. SCRIERI: Patinoar, București, 1979; Un domeniu al meu, București, 1982; Astrele negre, București, 1983; Sintagmele nopții, București, 1987; Sonete din Nord, București, 1990; Ce mai e nou cu Apocalipsa, Timișoara, 1997; Climatul fulgerului, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Dan Ciachir, Un debut remarcabil, SPM, 1979, 470; Nicolae Ciobanu, Un elegiac modern, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
1982, 29; V. Fanache, „Un domeniu al meu”, ST, 1982, 7; Nae Antonescu, „Un domeniu al meu”, RL, 1982, 37; Constant Călinescu, „Un domeniu al meu”, LCF, 1983, 6; Victor Niță, Trei poeți din Satu Mare, FLC, 1984, 3; Cristian Livescu, „Astrele negre”, CL, 1984, 4; Ștefan Melancu, „Astrele negre”, ST, 1984, 7; Alexandru Zotta, O eropoetică, „Cronica sătmăreană”, 1984, 4 489; Miron Blaga, „Astrele negre”, F, 1985, 1; Marian Papahagi, O cale a poeziei, TR, 1987, 32; Constant Călinescu, La „cumpăna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
meu”, ST, 1982, 7; Nae Antonescu, „Un domeniu al meu”, RL, 1982, 37; Constant Călinescu, „Un domeniu al meu”, LCF, 1983, 6; Victor Niță, Trei poeți din Satu Mare, FLC, 1984, 3; Cristian Livescu, „Astrele negre”, CL, 1984, 4; Ștefan Melancu, „Astrele negre”, ST, 1984, 7; Alexandru Zotta, O eropoetică, „Cronica sătmăreană”, 1984, 4 489; Miron Blaga, „Astrele negre”, F, 1985, 1; Marian Papahagi, O cale a poeziei, TR, 1987, 32; Constant Călinescu, La „cumpăna apelor”, LCF, 1987, 40; Nicolae Manolescu, Doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
domeniu al meu”, LCF, 1983, 6; Victor Niță, Trei poeți din Satu Mare, FLC, 1984, 3; Cristian Livescu, „Astrele negre”, CL, 1984, 4; Ștefan Melancu, „Astrele negre”, ST, 1984, 7; Alexandru Zotta, O eropoetică, „Cronica sătmăreană”, 1984, 4 489; Miron Blaga, „Astrele negre”, F, 1985, 1; Marian Papahagi, O cale a poeziei, TR, 1987, 32; Constant Călinescu, La „cumpăna apelor”, LCF, 1987, 40; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1987, 43; Valentin F. Mihăescu, „Sintagmele nopții”, LCF, 1987, 46; Gheorghe Glodeanu, „Sintagmele nopții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
se naște viață nouă și se restaurează ordinea. Toamna, animalele cu blana lor lungă și aurie, strălucind puternic în lumina soarelui, și cu capetele ridicate stau nemișcate ca niște statui până ce ultimele raze dispar în desișul pădurii. După ce apune marele astru și se lasă amurgul, își coboară capetele, atingând pământul cu unicul lor corn. Închid ochii. Așa se termină o zi în oraș. 3 În țara aspră a minunilor Manta de ploaie, Întunegri, spălarea creierelor Am fost condus într-o încăpere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Veniseră o mulțime la fereastra mea. Au zburat apoi la alte ferestre. Porneau în căutarea firimiturilor de pâine pe care le puneau bătrânii pentru ele. Aceștia stăteau de vorbă la soare. Eu eram singurul care trebuia să fugă de lumina astrului. După ce s-a lăsat seara, m-am ridicat din pat și mi-am clătit ochii umflați cu apă rece. Mi-am pus ochelarii fumurii și am coborât dealul, pornind spre bibliotecă. N-am putut citi ca altădată. După ce descifram visele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
adevăratul faptului că nimic nu e dat odată pentru totdeauna în această lume, că oricine își poate afla calea dreaptă, dacă o caută înarmat cu busola cunoașterii și animat de o pasiune adâncă. Că poate «supune până și Soarele», puternicul astru: trebuie doar să-și ridice ochii spre el și să-l privească și să-l înfrunte.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) DONOSE Vasile „La rândul nostru, din experiența extrem de bogată în evenimente a anului muzical pe care l-am încheiat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și să le-o asculți impecabil om de geniu într-un veac de chiparoși toată roua zilei tale strălucește militant cât să fulgere n urmași fulgerarea din strămoși cu aceleași epitete din același diamant.“ („Odă“, Luceafărul, 28 ianuarie 1984) „Ca astrul zilei este un om adevărat și ca lumina zilei ni-e dragostea curată istoria întreagă pe nume l-a chemat și trebuia să vină, îl aștepta suflarea țării toată.“ („Odă“, Luceafărul, 31 ianuarie 1987) „Aniversăm un om care-a venit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Politică, București, 1973, p. 423) POSTELNICU Ioana „Un glas se înalță deasupra lumii întregi și înconjoară globul. Un glas care se ridică din piepturile omenirii întregi ajungând până la bolta de azur ce învăluie Terra cu podoabele ei de stele și aștri. Cu deosebită putere s-a înălțat acest glas de pace din forul reprezentativ al patriei noastre, prin cuvântul de înaltă responsabilitate al tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin Apelul adresat de Marea Adunare Națională parlamentelor și parlamentarilor din Europa și de peste ocean
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dobândi orice alt bine pe pământ. Dacă nu, ei! atunci voi și eu unul dintre acei mulți ce și-au pârlit aripele ca Icar, vroind prea să se apropie de soare. Totuși, voi avea mângăierea că în timpul urcărei mele spre astrul arzător și al recăderei pe prozaicul pământ, voi fi avut momente de uitare a multor necazuri ce amărăsc zilnic viața omenească și aceste momente pentru mine tot sunt un câștig. ............................................................................................................................... Vezi așa, iubite cetitor, a fost povestea încuscrirei mele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
simpatizanți ai "Cercului" din oraș, români și germani deopotrivă, între aceștia din urmă și Wolf von Aichelburg. Factorul efervescent în toate aceste acțiuni manifest, cenaclu, revistă a fost I. Negoițescu, iar elementul modelator și moderator, Radu Stanca. În jurul acestor două astre gemene ne-am grupat ceilalți cu un rol mai mult sau mai puțin activ, determinat și de împrejurarea că mulți dintre noi ne găseam la finele lui 1942 "sub arme" Ion D. Sârbu, Ovidiu Drâmba, Eugen Todoran și subsemnatul, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să te scalzi noaptea?" "À propos de ce?" El nu înțelese. "Ai spus: à propos, nu ți-e frică să te scalzi noaptea? Și eu întreb: à propos de ce?" "Ei... à propos de nimic... sau de lună, spuse locotenentul arătând spre astrul noctambul care tocmai își arăta chipul cadaveric. Am întrebat pur și simplu dacă nu ți-e frică să te scalzi noaptea, singură, cine știe ce se poate întâmpla?" În principiu, nu, nu mi-e frică, dar de obicei mă scald până să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
slab colorat. I s-a pus un pansament mic pe care îl poate schimba singură, dimineața, după duș. Se întoarce la spital pentru chimioterapie, ocazie cu care cere să-l vadă pe chirurgul care a operat-o. Acesta e un astru în ascensiune și, ca atare, foarte ocupat. Promite să treacă s-o vadă și nu trece. În ultima zi a spitalizării, soțul ei reușește in extremis să-l aducă pe asistentul medicului. Nu are de ce să se îngrijoreze, îi spune
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
voie sau nu, să-și sfârșească viața. Care viață? Mobilele acestea prețioase și desperecheate, scăpate parcă dintr-un naufragiu, icoanele acestea, prea frumoase și prea multe ca să fie doar mărturia unei credințe arzătoare, lâncezeau între niște ziduri strâmte. Sub ce aștri luptase doamna Dunin cu valurile și de care stâncă i se izbise barca? Glezna fină se balansa sub voalul negru al ciorapului, în raza filtrată prin perdelele, croite pesemne pentru alte ferestre, mai înalte și mai largi. La început, elevele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]