4,182 matches
-
Aceast] demonstrație poate fi f]cut] în mai multe moduri. Astfel, putem susține direct c] nici un principiu nu ar trebui s] fie acceptat decât dac] toate celelalte au fost acceptate, iar indirect - c] ele iau forma unei concepții coerențe și atractive a unui agent moral. Desigur, măi exist] și alte modalit]ți. Teoria îndatoririlor prima facie este întrucâtva diferit] de aspectele enumerate mai sus. În primul rând, aceast] teorie nu afirm] c] unele principii sunt mai fundamentale decât altele. În al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de identitatea și statutul personal precum și de obligațiile speciale care decurg din acestea. Prin urmare, conform acestui model de gândire, orice persoan] se poate substitui altei persoane. Deși aceast] imparțialitate este nepl]cut] pentru mulți, ea prezint] și o lătur] atractiv]. A înclina balanța în favoarea propriei persoane sau a celor apropiați nu este un gest tocmai potrivit din punct de vedere moral. Așadar, cei care se opun acestei imparțialit]ți trebuie s] dovedeasc] faptul c] ea nu constituie o atitudine moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasismul și sexismul sunt condamnabile din punct de vedere moral, iar dac] abandon]m aceast] concepție ne pierdem mijloacele cele mai naturale și persuasive de combatere a acestor doctrine” (Rachels, 1988, p. 48). Mai mult decât atât, chiar dac] este atractiv s] poți acordă atenție celor de care îți pas], aceast] atenție pare cel puțin de o calitate îndoielnic] și probabil foarte nedreapt] de vreme ce atâția oameni vor fi lipsiți de ea, deși nu din vina lor. Viața acestor oameni ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spus, dac] dorim că viața s] își p]streze sensul, ea nu poate fi condus] de principii morale imparțiale. îi. Influență reciproc] a moralei și a relațiilor personale Se pare c] am ajuns într-un impas. Ambele viziuni au ceva atractiv. În unele cazuri, cănd preocuparea moral] pentru necunoscuți se afl] în conflict cu preocuparea pentru cei pe care ii iubim, presupunem c] preocuparea pentru cei apropiați ar trebui s] prevaleze celeilalte. În plus, aceasta pare s] fie în conflict cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Supraviețuirea statului și a tot ce înseamn] el (incluzând glorie) este cel mai important țel pentru Machiavelli, pe când la Hobbes, supraviețuirea individului este punctul central, deși cei doi împ]rt]șesc fiecare o parte din preocup]rile celuilalt. Pe cât de atractive ar p]rea aceste idei, ele sunt inadecvate complexelor realit]ți ale vietii morale. Acuzația de absurditate are sens mai degrab] în acele sectoare ale vietii care sunt dominate, într-un fel sau altul, de convenție sau de alte forme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu pun probleme la fel de dramatice că cele invocate de paradigmă machiavelic]. Este una s] susții c] politică ar putea cere crime morale, si cu totul altceva s] insisți c] implic] un stil de viat] care nu permite anumite opțiuni morale atractive. Viața politic] poate însemna c] valorile și pl]cerile prieteniei, ale vietii de familie și ale anumitor forme de spontaneitate sau intimitate sunt mai puțin disponibile. Este f]r] dubiu loc pentru regret aici, dar alegerea oric]rui stil de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care ar trebui s] action]m? McDowell pune aceast] întrebare dorind s] afle cum poate o fapt] obiectiv] s] fie legat] intrinsec de voinț]. Motivul pentru care merit] s] punem aceast] întrebare este acela c] exist] o concepție foarte atractiv] despre ce înseamn] a fi obiectiv în cazul unei fapte care deriv] din fizic]. În aceast] concepție, o fapt] obiectiv] este doar un fapt științific. Dar faptele științifice afecteaz] o lume care exist] independent de noi. Astfel, faptele obiective sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală pe tipurile de fapte care puteau fi aprobate de științ]. Ins] aceștia erau doar o subgrup] a celor care - potrivit lui Moore - comit aceast] eroare. Oricum, eticheta a d]inuit. Care este forța motrice a naturalismului - ce anume îl face atractiv că opțiune teoretic]? Aceasta este o întrebare destul de dificil], pentru c] naturalismul nu este atat o doctrin], cât o familie de doctrine reunit] de câteva teze comune. Iat] un r]spuns simplificat. Naturaliștii combin] credință în posibilitatea adev]rului moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai ales „Sămănătorul” (Jalnică tragedie, Ce te vaieți, Scurtule?, Populare), pe Mihail Dragomirescu (N-are școală!) și pe A. C. Popovici. Majoritatea cronicilor rimate îi aparțin lui Victor Eftimiu. În
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
și fără talent, ar ști că aceste răspunsuri sunt uneori hotărâtoare în viața intelectuală a unui individ, n-ar ucide în debutant, prin grosolănie, un scriitor de mâine, întotdeauna un iubitor de literatură”. Pentru a fi cât mai variată și atractivă, V.l. și-a creat numeroase rubrici: „Poemele «Vieții literare»”, „Opere și autori”, „Literatura străină”, „Cronica muzicală”, „Cronica teatrală”, „Cronici franceze”, „Profiluri”, „Cărți”, „Cronica ideilor”, „Viața plastică”, „Cronica săptămânală” (cu subrubricile „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Scrisori”, „Bibliografie”, „Expoziții”, „Cărți și reviste streine
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta înlocuiește cursurile de cultură generală), motiv pentru care sunt achiziționate și utilizate în proporție încurajatoare; • este necesară o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deprinderile de bază (computeriale, de cunoaștere a limbilor străine, sociale și antreprenoriale)1. Pentru aceasta, sunt necesare: - investiții mai susținute în resursele umane; - eforturi în pregătirea și abilitarea cadrelor didactice cu folosirea unor metode active care să facă învățarea mai atractivă; - dezvoltarea infrastructurii instituționale de servicii și de comunicare, pentru a face oferta educațională mai flexibilă, mai adaptată nevoilor individuale și mai apropiată de domiciliu. Aceasta presupune, de exemplu, dezvoltarea serviciilor de consiliere, care să faciliteze accesul la educație; - construirea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe ani, pentru a atinge obiectivul anului 2010. Printre acestea, spicuim („Beyond Rhetoric: Adult Learning Policies
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de monitorizare a calității; - lărgirea accesului la educație, care se poate realiza prin acțiuni concrete de informare și consiliere (de exemplu, acțiunile din cadrul Festivalului Șanselor Tale sau, cu altă denumire, al Săptămânii Educației Adulților), prin dezvoltarea de oferte mai atractive și mai flexibile, modulare, prin recunoașterea învățării anterioare etc.; - deoarece învățarea este în mare parte legată de angajare, sunt necesare măsuri de stimulare a învățării la locul de muncă, a învățării legate de profesie, prin crearea de astfel de oportunități
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anterioară, pentru reducerea dihotomiei dintre învățarea formală și cea non-formală, s-au creat și cadre naționale de acreditare a ofertelor educaționale care îndeplinesc criteriile de calitate necesare. Este o măsură pentru încurajarea participării la educație, prin realizarea de oferte mai atractive și mai calitative, dar și prin dezvoltarea de structuri/servicii-suport, de genul centrelor de îndrumare și consiliere; - calitatea ofertelor este dată și de calitatea pregătirii cadrelor didactice, a abilitării lor pentru folosirea unor mijloace (de exemplu, computeriale) și metode mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai calitative, dar și prin dezvoltarea de structuri/servicii-suport, de genul centrelor de îndrumare și consiliere; - calitatea ofertelor este dată și de calitatea pregătirii cadrelor didactice, a abilitării lor pentru folosirea unor mijloace (de exemplu, computeriale) și metode mai atractive, pentru activizarea învățării. Se pune un accent tot mai mare pe formarea inițială și continuă a formatorilor pentru adulți, pe întărirea statutului profesional al acestora, ofertele de specializare postuniversitară, de tip master, ca și cele de perfecționare continuă fiind tot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesională, cât și în menaj, dar și în condițiile în care educațiaadevenit o comoditate a societății postmoderne, indivizii fiind interesați să plătească pentru ofertele ce răspund intereselor/hobby-urilor lor, ofertanții educaționali concep o paletă tot mai diversă și mai atractivă de cursuri. Cu toate acestea, asistăm la un declin îngrijorător al educației generale a adulților, în condițiile reducerii drastice a finanțărilor pentru acest tip de educație, dar și ale scăderii cererii adulților în acest domeniu. Deși efectele benefice ale acesteia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construiască oferte pe care individul le poate „consuma” de acasă, de unde se află, de la distanță, fiind tot mai puțin interesat să vină în clasă. De asemenea, accesul facil la diferite surse de informație face ca profesorul să nu mai fie atractiv pentru diseminarea informațiilor, ci pentru a-i sprijini pe cursanți să le decodeze, să le manipuleze, să acționeze (Jarvis, 2002, p. 20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vezi factorii reproduși după Caffarella 2002, p. 175), factori pe care i-am putea grupa în patru categorii: cursanții (care diferă din punctul de vedere al abilităților, intereselor și stilurilor de învățare: unii vor învăța mai bine în grupuri, găsind atractivă interacțiunea, alții preferă efortul individual de învățare); educatorul (are preferințe pentru anumite metode - de exemplu, unii pot fi moderatori excelenți, dar se tem să folosească anumite echipamente didactice); situația-limită (neprevăzută, particulară - de exemplu, unele organizații cer ca suporturile de învățare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comparări, observații. Toate aceste modalități nu sunt mutual exclusive, iar tehnologia actuală a evoluat foarte mult, ajutându-ne să vizualizăm, să accesăm resurse foarte bogate. Oricum, nu trebuie să ne simțim incompetenți sau amenințați dacă nu știm să facem slide-uri atractive; uneori computerul nu este cea mai utilă resursă. Se pot face lecții foarte bune folosind cele mai simple materiale. Materialele vin în completarea a ceea ce se predă, spre ilustrare și exemplificare. Trebuie să fie folosite în mod variat, dar să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poate chiar cu o figură sugestivă etc., dar, oricum, să se autoexplice, fie că sunt foi informative sau de lucru independent. Prezentarea în PowerPoint: însoțește din ce în ce mai des prezentările, inputurile prelungite oferind, datoriă facilităților de editare ale programului, posibilitatea prezentării mai atractive a conținuturilor decât o pot face de obicei foliile de retroproiector (de exemplu, putem seta ca noua idee pe care o introducem să apară odată cu prezentarea noastră, nedistrăgând atenția cursanților cu tot textul ce apare în avans pe folie). Pot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactică sau alta. Cu cât un profesor cunoaște mai multe metode și știe să le aplice corect, cu cât are experiență în a le utiliza (ca și tehnologiile), cu atât este mai ușor pentru el să imagineze situații didactice variate, atractive, adaptate. 4.3. Comunicarea în educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese; cum este valorificat timpul alocat (și dacă e
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare create cu ajutorul tehnologiilor de informare și de comunicaretc "4.5. Noi medii de învățare create cu ajutorul tehnologiilor de informare și de comunicare" Laura Malița Prin sintagma noi medii de învățare desemnăm generic mediile care fac învățarea mai flexibilă și atractivă, mai adaptată nevoilor adulților, în sensul de a fi posibilă fără constrângeri temporale, spațiale, de ritm etc. Cu alte cuvinte, adulții care învață mai ales informal (dar și non-formal) fac acest lucru cel mai adesea în timpul lor liber, într-un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Prin utilizarea sa înprocesul educațional, atât munca profesorului, cât și a cursantului poate fi mult îmbunătățită, existând multiple modalități de informare, comunicare și interacțiune. De asemenea, Web 2.0 introduce noi elemente atât în ceea ce privește predarea, cât și învățarea, cele mai atractive dintre acestea fiind blogurile, wikiurile, podcasturile. Atunci când se vorbește despre utilizarea Web 2.0 în procesul educațional, cel mai adesea se face referire la bloguri, RSS-uri, wikiuri, podcasturi și bookmarkinguri, deși nici pe departe nu s-au epuizat astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]