4,177 matches
-
Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Lupașcu Aurora 1921 - 1994 Pictor Născută în data de 1 iulie 1921, în localitatea Nicorești, Tecuci. Debut artistic - 1979 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 155; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
dorința artistului de a lucra lemnul într-o anume volumetrie cu trimiteri către expresie, concept artistic și poate romantic.” (Muzeograf Augustin Lucici, șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer- Cumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008, pag. 64) Moraru Aurora 1948 Pictor Născută la 20 decembrie 1948 în orașul Cluj-Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, Cluj- Napoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Cluj-Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, Cluj- Napoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație de pictorii de la Uzdin sau cei din Brusturi (Arad). Un univers fabulos în care natura luxuriantă se alătură omului, a cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
judetul Cluj Studii: Funcționar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 54. Năforniță Aurora 1925 - 2005 Pictor „Eu aștern pe pânze tot ce am în suflet; tot ceea ce am simțit de-a lungul vremii și s-au putut spune. Eu spun acum în pictură tot ce aș fi vrut să fac în viață și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 93; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 114, 115, 215; Victor Erhan, Știință și cultură ieșeană, Ed. Tehnopress, Iași, 2009, pag.90, 91. Lucrare publicată: Aurora Năforniță - În amintirea lui Creangă, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2001. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, oferă începând cu ediția a XVII-a, 2008, a Expoziției Naționale de Artă Naivă „Saloanele Moldovei”, Premiul pentru pictură „Aurora Năforniță
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
publicată: Aurora Năforniță - În amintirea lui Creangă, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2001. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, oferă începând cu ediția a XVII-a, 2008, a Expoziției Naționale de Artă Naivă „Saloanele Moldovei”, Premiul pentru pictură „Aurora Năforniță”. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul de Artă Tulcea; Muzeul Literaturi Române, Iași; Muzeul de Artă Chișinău, Republica Moldova; Muzeul de Artă Gothenburg, Germania. „Farmecul anecdoticii, spontaneitatea, candoarea sentimentelor, stângăciile nevinovate
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de Artă Tulcea; Muzeul Literaturi Române, Iași; Muzeul de Artă Chișinău, Republica Moldova; Muzeul de Artă Gothenburg, Germania. „Farmecul anecdoticii, spontaneitatea, candoarea sentimentelor, stângăciile nevinovate ale perspectivei și vivacitatea culorilor recheamă în minte primii ani, îndepărtați, ai sensibilității noastre. Hotărât lucru, Aurora Năforniță se numără printre reprezentanții de frunte ai genului din întreaga țară.” (Gheorghe Macarie) „Verdele crud, dominant, a devenit verdele de ...Năforniță. În el s- au topit experiențele vizuale ale copilăriei, viața trăită în oraș dar după regulile de la țară
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
încă de pe băncile școlii, în 1898, la revista modernistă „Carmen”, cu o proză poetică în serial, sub forma unui schimb de scrisori, Între prietene, semnată Aida și p. conf. În 1901 scoate la Ploiești împreună cu fratele său o foaie efemeră, „Aurora”. În 1903 îi solicită un post de redactor la „Adevărul” lui Constantin Mille, care inițial o refuză, dar o va chema în redacție în 1904, încredințându-i cronica feminină, cronica artistică, rubrica „Impresii și palavre”. Va mai da reportaje, interviuri
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
Boureanu (Satul fără dragoste), Miron Radu Paraschivescu (îndeosebi tălmăciri), Al. Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta de stradă, Moartea căprioarei, Rapsodia pădurii), Ion Brad (Balada împușcaților), Ion Horea, Aurora Cornu, Ion Gheorghe, Florin Mugur, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Petru Solomon, Petre Stoica, Ilie Constantin, Gheorghe Tomozei, Florența Albu, Doina Sălăjan, Nichita Stănescu, Darie Novăceanu ș.a. În noiembrie 1953 revista îi publică lui Tudor Arghezi trei poeme, urmate apoi
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
al Eforiei Spitalelor Civile până la moartea sa, survenită într-o casă de sănătate din București. Scrie și publică versuri în ziarele „România”, unde își face debutul în 1857 cu poezia La Romania, și „Dâmbovița”, strângându-le apoi în placheta intitulată Aurora, apărută în 1858. Mai colaborează la „Revista Carpaților”, „Buciumul”, „Perseverența”, „Foaia Societății pentru Învățătura Poporului Român”, iar „Foaia Societății Românismul” (1870-1871) îl menționează printre membrii comitetului de redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
un comentariu dirijat de o neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis, pe care Z. le găsea „grotești”. Scrierea a fost destul de cunoscută în epocă, servind adversitățile, de diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
continuă studiile la Facultatea de Drept și Științe de Stat din Pesta (1859-1863). Debutează în 1859, publicând o corespondență la „Telegraful român” și versuri la „Gazeta Transilvaniei”. Mai scrie acum la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” (la care este și redactor), „Muza română”, dar și la numeroase periodice de limba maghiară din Pesta. La inițiativa sa, în 1862 aici se fondează o societate academică (purtând ulterior numele lui Petru Maior), în al cărei consiliu de
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Și, până la urmă, în ciuda faptului că femeia îl înșală, ea este cea care duce actul până la capăt. Nu m-au putut convinge pledoariile lui M. împotriva sinuciderii: simple sofisme. El este, în cele din urmă, cel slab... Marin Mincu, Intermezzo. Aurora, colecția „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Eu, nemții și Dracula Florin L|Z|RESCU Un ziar din Germania mi-a cerut să scriu un articol despre România. Am zis da, dar acum parcă îmi pare rău când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
considerabile ce se răsfrâng și asupra producției din anul următor. După Al. Alexandri și I. Filip (1977), în condițiile de la Murfatlar, următoarele soiuri și hibrizi de piersic s-au dovedit a fi rezistenți: Cardinal, Elberta, Rază de soare, I.H. Hale, Aurora, Elberta Giant, Admirable; sensibilitate au manifestat soiurile Amsden, Champion, Golden, Elberta Kling, Juli, Elberta și Jerseyland. Prevenire și combatere. Se vor tăia și se vor arde lăstarii atacați. În timpul iernii, pomii vor fi stropiți cu zeamă sulfocalcică de 28oBĂ, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
facă (Realitatea TV, 14.XII.2009) 2.2. Acordul numelor proprii Numele proprii pot impune verbelor-predicat, adjectivelor și pronumelor coreferente un acord "conceptual", în funcție de trăsăturile substantivului generic ce denumește conceptul în care se încadrează referentul: (35) Cândva regina litoralului, Cap Aurora e preferată mai ales de turiștii străini. (Realitatea TV, 2008) - "stațiunea Cap Aurora e preferată..." Ajunsă în atenția presei după scandalul [...], BGS pare să fie devenit firma preferată a... (Realitatea TV, Știri,.V.2009) - "Ajunsă..., firma BGS..." Statele Unite își va
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pot impune verbelor-predicat, adjectivelor și pronumelor coreferente un acord "conceptual", în funcție de trăsăturile substantivului generic ce denumește conceptul în care se încadrează referentul: (35) Cândva regina litoralului, Cap Aurora e preferată mai ales de turiștii străini. (Realitatea TV, 2008) - "stațiunea Cap Aurora e preferată..." Ajunsă în atenția presei după scandalul [...], BGS pare să fie devenit firma preferată a... (Realitatea TV, Știri,.V.2009) - "Ajunsă..., firma BGS..." Statele Unite își va extinde operațiunile militare împotriva militanților, dar, în același timp, își va tripla ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ergative Marking in Warrwa (Kimberley, Western Australia)", Lingua, 116, 4, p. 393-423. Mithun, Marianne, 2005, "Ergativity and Language Contact on the Oregon Coast: Alsea, Siuslaw and Coos", Proceedings of the Berkeley Linguistics Society, Berkeley, University of California, p. 77-95. Monod-Becquelin, Aurore, 1977, "Classes verbales et construction ergative en trumai", Amerindia, 2, p. 117-143. Montaut, Annie, 1998a, "Note sur être et avoir dans les langues indiennes", în: A. Rouveret (éd.), p. 115−137. Montaut, Annie, 1998b, "L'ergativité en indo-aryen: un procès
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Bătrâna doamnă și fluturele. Nici cu ele nu am avut mai mult noroc și nici cu unele sinopsisuri pentru scenarii radiofonice, gen foarte căutat și bine plătit. În ’81 am plecat, am ales „definitiv” Parisul, unde mă chemau prietenii mei Aurora și Aurel Cornea și unde, după un an, am semnat primul contract cu Flammarion pentru En l’absence des maîtres, ce a apărut În mai ’83. Unii, mai ales familia, mi-au reproșat că am părăsit Germania: nu neg, dacă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pariziene din mai ’68Ă, continuă, după părerea mea, să altereze criteriile de judecată estetice asupra operei de artă, de oriunde ar veni ea. 6 Două cupluri au fost cele care m-au Întâmpinat și ajutat În primii mei ani parizieni: Aurora Cornu, cu soțul ei, regretatul Aurel Cornea, și Virgil Tănase, cu soția sa, Doina. Deși, În lunga și „fierbintea” vară a lui ’71, când, stupefiat de brusca și brutala Întoarcere a lui Ceaușescu spre primatul partinic, stalinist În domeniile majore
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
față de „drăguțul de Împărat”, cum Îi spunea curajosul și naivul Horia celui austriac, până când s-a convins pe propria-i piele că Împăratul, orice mască ar purta el, nu e decât o expresie a grofilor, a boierilor, a prim-secretarilor. Aurora Cornu, fosta soție a lui Marin Preda În perioada când acesta a conceput și publicat Moromeții vol. I, autoarea unor notabile volume de versuri până la plecarea ei definitivă la Paris În 1965, n-a mai publicat nimic ulterior, a jucat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de Claire, iar apoi l-a Însoțit pe al doilea soț, Aurel Cornea, sunetist la canalul oficial francez Antenne 2, În peregrinările sale profesionale În Anglia și Statele Unite. Foarte frumoasă În tinerețe, fiică de țărani de pe lângă Câmpina, din satul Provița, Aurora a păstrat din mediul natal și de la antecesorii ei un bun-simț și o răceală În judecățile ei asupra oamenilor sans faille, cum zic francezii, excepționale. Și asta În ciuda atracției pe care o resimțea cu tărie față de progeniturile vechii aristocrații românești
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de „Româncă frumoasă și isteață” - Francezii au Încă și azi În minte puternica personalitate a Elvirei Popescu sau a Marthei Bibescu, femei care au colorat monotonia culturală pariziană prin acel on ne sait quoi balcanique. La aceste Întâlniri și mese, Aurora era asistată și ajutată de relațiile epustuflante din lumea Înalt literară ale lui Jean Pârvulescu, poet de origine română, dar de expresie franceză, emigrat după sfârșitul războiului. La mesele Aurorei mai era invitat - dar nu totdeauna! - Constantin Tacu, sau Costa
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
on ne sait quoi balcanique. La aceste Întâlniri și mese, Aurora era asistată și ajutată de relațiile epustuflante din lumea Înalt literară ale lui Jean Pârvulescu, poet de origine română, dar de expresie franceză, emigrat după sfârșitul războiului. La mesele Aurorei mai era invitat - dar nu totdeauna! - Constantin Tacu, sau Costa, emigrat tot În anii ’40, căsătorit cu o foarte bogată moștenitoare, dar capabil să preia și să stabilizeze, creîndu-i un prestigiu și o faimă internațională, o editură mică, specializată mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
foarte bogată moștenitoare, dar capabil să preia și să stabilizeze, creîndu-i un prestigiu și o faimă internațională, o editură mică, specializată mai ales În monografii ale unor mari personalități franceze și universale, cunoscuta Cahiers de l’Herne. O cunoscusem pe Aurora, Împreună cu prietenii mei, Nichita și Matei, Înainte de ’65, de plecarea ei În Franța, dar, cum ea frecventa alte cercuri literare - Crohmălniceanu și alții -, iar noi eram doar la Început de drum, ea și prietenii ei nu ne-au acordat prea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau chiar față de indivizi care au creat astfel de opere de neegalat, mă edific iute asupra „chemării” reale a acestuia, asupra șanselor sale reale ca el Însuși, În timp, să devină un scriitor autentic. Și-apoi... revenind la frumoasa, mândra Aurora de atunci, mi-era teamă și pentru propriul meu timp; știam că o femeie foarte frumoasă, foarte personală, cere tributul unui timp enorm; or, eu intuiam că propriul debut Într-o lume dușmănoasă mie și criteriilor mele estetice și ideatice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]