3,370 matches
-
pe rampă, fumuri coșurile pe blocuri, Mureș unt pe pîine, kilometru din kilometru, borduri tăietura în stîncă, șosea și mal, sensul de mers calea ferată, sensul de mers șoseaua, grilaj la axa drumului apa, Piatra Neamț "Petrotrans" cutia camionului, tricolor în băț pe buza stîncii la cabană nouă, brad zdrențe de nori, Mureșul să se repeadă în rambleu, sugrumă pe zimți zările brad, bisericuță nouă în lemn, omul oile, pînă la urmă casele, imaginarul antropic și trenul în curgerea apei, pescar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
era femelă geloasă! dar și tu, sîsîiai să vezi ce fac dacă le întărîți, te-ai și speriat și, cît de gătită, cu tocuri și fustiță, te-ai împiedicat cît erai de lungă, mare copil! peste un gard viu, două bețe le-ai culcat pe jos, astupau cărarea, julituri, ce-am rîs! Liliana, că nu uită, și să povestești toată viața și la copii și la nepoți! iar Teodora e substitutul din Iași al Lilianei! m-am uitat în oglinda voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în răsărit, la pornire mi-am făcut cruce, obediența nepoata alături, în loc de buze despicături în carnea obrazului, clipește zborul de porumbei, în fiecare din ei s-a zbătut altceva, grilajul de la Lețcani flori în rînd cu semne necunoscute spre Dorohoi, bețele electrificate CF 606 Iași Pașcani, în urmă subțiri pe fața văii, navigație de cabotaj pe țîțele tinere, vorbeam cu o femeie, cum să organizez eu singură o nuntă! sprijină capul de sticla geamului, dedicația muzicală, crainica ține cu toată lumea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scoată de acolo, la 3 luni a vîndut apartamentul dublu! desfă părul și prinde-l iar cu riți-piți, asară ți-am zis să nu-i zici nică! mișcare rural rural pe sălbăticiunea băieți tunși perie, tîrgul la Todireni în cîmp bețe omenești, drobi de sare mașinile, 8,10? opt și zăși! sat pe coastă, biserică albă pe cer, iazul sub mal lipsește din deducția că hîrtia nu suferă vizualul, auditivul din spirit de contradicție, două berze și altele se adună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost și mai mult decît atît! camuflaj economic de la cel-din-iaz, satul de fizionomie carpatică ajunsă fizionomie de om, ia-l de acolo pe Andrei! nucii conduși în tufă, peste tot fierul ruginit pe capul stîlpilor de beton, peticul cu puieți, bețele cărămizii și folia de pe trunchi, Dondușeni 1 km, Bălți 80 km, ricin ornamental "Basarabia Nord", "Dominic Gaz", "Bar Moara Veche vă propune", conductele de gaz pe granturi internaționale, porcărie de creștere a porcilor după miros, Scăieni 6 km, Baraboi 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poate mai mult decît poate omul, cea mai fragilă trestie etc., ca să se rezolve compensatoriu, om e cîmpul cît nu-l știe, cîmp zăpezii/nopții/ Romanului omul mai depărtat Moldova, rîu cu gelatina zăpezii, lan de tancuri alb parcelat din bețele țevilor, "În grădina lui Ion non-stop" Viorica Agarici 1886-1979 3 iulie 1941, Crucea Roșie Roman, și-a expus viața oprind trenul morții cu evrei deportați, 1947 foametea cea mare, veneau noaptea cu sticla de lapte, i-o lăsau pe prag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Întotdeauna vor exista critici la adresa ta. Din partea celor care te iubesc aceste critici vor fi constructive, în folosul tău. Dar din păcate, majoritatea criticilor vor fi din partea persoanelor răutăcioase, invidioase, care vor doar să-ți amărască sufletul, să-ți pună bețe în roate. Fii înțeleaptă și discerne d.p.d.v. obiectiv diferența dintre acestea! Îți doresc potențial în a te folosi de criticile constructive, care sunt în beneficiul tău, și îți pot crește “imunitatea” împotriva lucrurilor nefaste, care apar inevitabil în viața fiecărui
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
de mare, s-a ridicat sub căciulă. Stăteam pe loc și în lumina aceea misterioasă pe care Luna o arunca pe zăpadă, vedeam foarte bine cele trei jivine jucăușe. Cei mari aveau trei bîte în mîini, aveam și eu un băț gros, dar dacă... fiecare își apăra propria piele? Flăcăii aceia erau ei mari și voinici, dar erau proști ca noaptea. Mai proști nici nu știu să mai existe alții pe lume, poate prin Africa, pe acolo unde și maimuțele sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-mi spună. Am gura spartă și cine știe? După un timp îmi spune să-l însoțesc. Îmi arată ceva lîngă gard. Ei, vezi? Ce să văd, moșu' Gică? Păi, uită-te aici! Mă uit, dar nu văd nimic! Cu un băț, moșul rîcîie pămîntul pînă se vede clar un cui foarte ascuțit și ruginit. Ce-i ăla? Un cui ruginit?! Ei, da, un cui ruginit. Și lîngă el, ce vezi? Altul, strig eu involuntar. Moșul rîcîie din nou, scoate o scîndurică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
n-a rămas cine știe ce din ei, primește Vuk un răspuns de oțel. Vuk strînge din dinți. Lumînările se aprind la masă și în depărtare se aude alarma aeriană. De la Zemun, locul său natal, pînă la Belgrad era o azvîrlitură de băț. Dar n-a fost nimic. Liniștea apăsa și așteptarea exaspera. Pe înserate, din nou au sunat sirenele. De data aceasta avioanele au sosit și au împroșcat moartea și disperarea. Explozii imense luminau cerul, fum gros otrăvea văzduhuri. Vuk aleargă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Vă văd și pe dumneavoastră, care citiți aceste rînduri chinuite de zbuciumul Reîntoarcerii. Bine v-am regăsit. O, cît de dor îmi era de voi! Nu, nu-i prea devreme salutul meu. Cît mai este de la Madrid? O azvîrlitură de băț! De aceea vă rog să primiți un pic mai devreme salutul meu: Mi-a fost atît de dor de voi! Cuprins Cuvîntul autorului 7 Capitolul I Incursiuni prin memorie 19 Același pămînt 21 Ispită și păcat 24 Mămăliguța lui moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lor. Mama îmi stabilea un anumit program, de felul cum să execut fiecare activitate, dar în acele timpuri nu aveam ceas și cu toate acestea reușeam să rezolv cu precizie fiecare obligație, folosindu-mă de umbra casei sau a unui băț înfipt în curte, în jurul căruia erau anumite semne ce reprezentau diferite activități. Printre problemele asupra cărora mama îmi atrăgea atenția de fiecare dată când pleca de acasă era problema focului, și aceasta din cauză că toate construcțiile din curte erau acoperite cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
doamna Averescu. O sufletistă adevărată. În nici un caz, în cei șapte ani de școală primară, n-am auzit vreo mamă de copil să bombăne că doamna Averescu i-a bătut odorul. Dimpotrivă. le-am auzit pe multe rugând-o : pune bățul pe el, doamnă ! Că eu nu știu ce să mai fac ca să-l dau cumva pe brazdă. Ai auzit, dragă prietene de demult, pe careva vorbind-o de rău pe doamna Averescu? Eu nu. Au fost, desigur și alți învățători buni. Spre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nebunii se mai întâmplau în acea curte. Dimineața sau după terminarea orelor de școală dar și pe timpul recreaților. Jocul de bază era oina (noi îi spuneam hoina) Știi cum se alegeau echipele. Unul dintre cei doi căpitani de echipe aruncau bățul cu care se bătea mingea, celălalt îl prindea din zbor, apoi își mutau succesiv mâinile pe băț, în sus. Și cine ajungea primul la extremitatea superioară beneficia de două avantaje : avea dreptul de a alege primul (coechipierii se alegeau după
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
recreaților. Jocul de bază era oina (noi îi spuneam hoina) Știi cum se alegeau echipele. Unul dintre cei doi căpitani de echipe aruncau bățul cu care se bătea mingea, celălalt îl prindea din zbor, apoi își mutau succesiv mâinile pe băț, în sus. Și cine ajungea primul la extremitatea superioară beneficia de două avantaje : avea dreptul de a alege primul (coechipierii se alegeau după metoda : unul mie, unul ție...) iar echipa sa se afla la bătaie, pe cănd celălalt începea jocul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o prăjină, ni se părea nouă, și spunea de fiecare dată : bă, eu vă dau mingea, da‟ să fiu ales primul la echipa ieșită la bătaie. Și era ales. Deși nu strălucea nici în atac - dădea de multe ori cu bățul pe lângă minge -, nici la fugă - alerga ca un cocostârc împiedicat - și nici la prins mingea în apărare. Care nu încăpeau la hoină, jucau bunghii. adică nasturii. (nu era complicat, dar mai greu de descris). Sau jocul cu banul la perete
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
apă; ea sau rubedeniile ei. Dar era mereu la datorie, acolo unde e nevoie de ea. Și, era să spun „slavă domnului“, Îi dăm mereu de lucru, prin activitatea noastră nu prea Înțeleaptă și, tot prin ea, „Îi punem mereu bețe’n roate“, restrângându-i arealul. Dar și mediul ne e la fel de Îndatoritor, deși la fel de fragil. Miră această fragilitate? Având această fragilitate? Având În vedere că prin el suntem tentați să Înțelegem doar abioticul: munți, câmpuri, mări...? Adică soliditate, stabilitate, forță
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să se debaraseze de ghiuleaua legată de picior, adică de pluricelularitate, care nu le Îngăduise decât să se așeze pe stâncile scăldate de valuri ale țărmului. Și astfel, algele unicelulare, cu traista’n băț și purtate de vânt, au ajuns oriunde era puțină apă. Libertate deplină, dar... Guvernau de unele singure. Iar guvernarea uzează. Pentru ele asta Însemna inhibiția prin produșii reducători care, sintetizați În exces, saturau micile bălți. Și au Început să-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sui și eu pe soclu. - Miau Las’ că mai vine o vinere... „Meridian“, 25 mai 2001, ora 11,50 În viața oricărei pisici vine o vreme când, fără a se uita În urmă, Își ia codița, precum bipezii traista’n băț. Așa și eu. Încotro? Felis silvestris e cam răutăcioasă de-o vreme. Deh! Are puiuți. Așa că am tras o raită pe la Chișinău, să mă bucur de binefacerile noului și europeanului pașaport. Lucrătura dracului, la urma-urmei și el un biped... M
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
odaia În care omul se naște, trăiește și moare. Și cât de „mare“ n’ar fi, casa mare n’are cuptor, precum odaia. Dacă n’aș fi văzut cât de evoluați sunteți, nici nu mi-aș fi lăsat traista din băț pe la voi. Mai ales că mai e o „asimetrie“ Între voi și restul lumii: În mai toate limbile Europei sunt numit doar cu ceva ce vine de la latinul catus, adică isteț; dar pe românește sunt pisică, mâță, motan, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în insula cea verde, imaginare bătălii cu broaștele: Și pe șură ne primblam/ Peste stuf și paie/ Și pe munți ne-nchipuiam/ Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie./ Cântam: Trararah!103 Era vremea pe care și-o va aminti când îi citea Creangă Amintirile sale, la bojdeuca din mahalaua ieșeană a Țicăului. Eu? Mai este inima-mi/ Din copilărie?104 Nu-i va rămâne în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iluzorii, alergând prin iarbă cu un coif de hârtie pe cap, călărind nevinovate căpițe de stuf și paie, închipuindu-se pe munți: Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie 146. Într-un cuvânt alergând. Este verbul revelator pentru energia copilăriei ipoteștene, mai ales în prima ei fază. Chiar și atunci când poetul evocă universul interior al unei locuințe, ritmul este alert, cu inserții viguros-caricaturale: Se coceau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă,/ Cum mai bine i se șade unui purceluș de treabă./ O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie/ Printre care trece-o dungă mohorâtă și gălbuie 49. Cu un dinamism de crochiu bine lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de ce mi se părea că oile-mi fac împotrivă. Se împrăștie ba la stânga, ba la dreapta. Și nu se mai satură de păscut. Brrrr, gălbează...! Am prins a mă răsti la ele și a le pocni pe șira spinării cu bățul; și-l trimiteam și pe Ursu, să le strângă mai grămadă, pe cele răzlețe, și le concentram și mânam pe firul drumușorului. Dar, pe măsură ce mă grăbeam spre casă, trăgeam cu coada ochiului și în urmă, să văd: poate mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]