5,546 matches
-
luna februarie 1792, se destrămase, deja. El intenționa să promoveze o politică de neutralitate, în colaborare cu statele nordice Danemarca, Suedia și Prusia 96. Politică orientala a Franței, care viza, între alte obiective, aducerea sub controlul său și a slavilor balcanici, aflați sub jurisdicția Porții Otomane, a împins-o în singură direcție în care Napoleon Bonaparte și Talleyrand, devenit ministru de externe al Franței, credeau că vor constrânge Anglia să capituleze, anume Egiptul 97. În acel context, Rusia a încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
găsit, un portofel. Nu vă spun, dom' profesor, mi se adresă el mie, cum m-au ascultat! Tăcuți, serioși nu m-a întrerupt nici unul! Și zice ziaristul: dacă ași fi în libertate, mă Vintilă, ași face din tine un povestitor balcanic - și a pomenit un nume, adică ca ăla ași fi ajuns..." "Panait Istrati, Vintilă", zise grasul Calistrat, dar Vintilă nu confirmă. "Păi spune-ne și nouă, Vintilă, zise Bacaloglu, cu semeția sa flegmatică, și rânji cu gura lui de babă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nume flutura pe buzele tuturor, și nu era al lui Macedonski. Așa a luat naștere naștere noul poet național, al doilea după Alecsandri. Maiorescu putea în sfârșit să jubileze: scamatoria izbutise. Treizeci și șapte de ani și două războaie (unul balcanic, celălalt mondial) i-au trebuit lui Macedonski să-și dovedească nevinovăția; nu singur, ci prin nepoți, anticari și-un editor curajos. N-a mai apucat să-i întâlnească pe toți și nici să vadă Poesiile scoase de pe rafturi și-nlocuite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ceva: bi-bilele care tre-trebuie să iasă se răcesc în fri-frigider! Ăsta-i to-tot șpilul!“ „Bine, dar care-i combinația? Ziceai c-ai aflat-o...“ „Băi-băi, nu fi parșiv! Ga-gata, pa.“ Și-a închis. Începeam să mă satur de obiceiul ăsta balcanic, parcă mi se întâmpla doar mie în ultimul timp. Maria s-a întors cu fața spre mine. Halatul coborâse la loc peste crăpătura fustei, momentul de grație trecuse. Sau poate exista doar în imaginația mea, și Maria nu combina privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a păstra românilor pământul strămoșilor lor. N-am luptat ca adversar al Romei ci ca descendent al ei“42. În perioada octombrie-noiembrie 1933, Titulescu a vizitat Belgradul, Sofia, Ankara și Atena. Rezultatul acestor vizite s-a concretizat în Pactul Înțelegerii Balcanice. Actul a fost parafat la Belgrad, la 4 februarie 1934 și semnat în aula Academiei din Atena, la 9 februarie 1934, de miniștrii de externe ai României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei 43. Inițial, se avea în vedere ca această alianță
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
la Belgrad, la 4 februarie 1934 și semnat în aula Academiei din Atena, la 9 februarie 1934, de miniștrii de externe ai României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei 43. Inițial, se avea în vedere ca această alianță să cuprindă toate statele balcanice. Bulgaria și Albania au refuzat să se alăture acestei noi alianțe. Albania era sub influența Italiei, iar Bulgaria fiind un stat revizionist dorea încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se stipula faptul că cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își garantau mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice“45. Conform articolului 2 se avea în vedere coordonarea politicii țărilor membre în zona balcanică 46. Articolul 3 prevedea faptul că acest Pact era deschis oricărei țări balcanice a cărei adeziune urma să facă obiectul „unui examen favorabil din partea părților
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își garantau mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice“45. Conform articolului 2 se avea în vedere coordonarea politicii țărilor membre în zona balcanică 46. Articolul 3 prevedea faptul că acest Pact era deschis oricărei țări balcanice a cărei adeziune urma să facă obiectul „unui examen favorabil din partea părților contractante și va avea efect îndată ce celelalte țări semnatare vor fi notificat acordul lor“. Un
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
prevedea faptul că statele semnatare „își garantau mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice“45. Conform articolului 2 se avea în vedere coordonarea politicii țărilor membre în zona balcanică 46. Articolul 3 prevedea faptul că acest Pact era deschis oricărei țări balcanice a cărei adeziune urma să facă obiectul „unui examen favorabil din partea părților contractante și va avea efect îndată ce celelalte țări semnatare vor fi notificat acordul lor“. Un Protocol anex cu 9 puncte și o Anexă secretă însoțeau acest Pact. Conform
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
îndată ce celelalte țări semnatare vor fi notificat acordul lor“. Un Protocol anex cu 9 puncte și o Anexă secretă însoțeau acest Pact. Conform Protocolului anex, Pactul „nu era îndreptat contra nimănui“, iar „scopul său era de a garanta securitatea frontierelor balcanice împotriva oricărei agresiuni din partea unui stat balcanic“ (art. 2), Pactul fiind un „instrument defensiv“ (art. 7). În anexa secretă se afla declarația guvernului turc conform căreia „Turcia nu va admite să fie considerată ca angajată a lua parte la nici un
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acordul lor“. Un Protocol anex cu 9 puncte și o Anexă secretă însoțeau acest Pact. Conform Protocolului anex, Pactul „nu era îndreptat contra nimănui“, iar „scopul său era de a garanta securitatea frontierelor balcanice împotriva oricărei agresiuni din partea unui stat balcanic“ (art. 2), Pactul fiind un „instrument defensiv“ (art. 7). În anexa secretă se afla declarația guvernului turc conform căreia „Turcia nu va admite să fie considerată ca angajată a lua parte la nici un fel de acte îndreptate împotriva Uniunii Sovietice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
un „instrument defensiv“ (art. 7). În anexa secretă se afla declarația guvernului turc conform căreia „Turcia nu va admite să fie considerată ca angajată a lua parte la nici un fel de acte îndreptate împotriva Uniunii Sovietice“. Obiectivul principal al Înțelegerii Balcanice a fost consolidarea păcii și menținerea status-quo ului teritorial în Balcani. Desprindem acest obiectiv din declarația lui Titulescu făcută cu prilejul semnării acestui document: „Ideea care ne-a călăuzit pe noi, făuritorii Înțelegerii Balcanice, este simplă. Noi suntem dornici de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Uniunii Sovietice“. Obiectivul principal al Înțelegerii Balcanice a fost consolidarea păcii și menținerea status-quo ului teritorial în Balcani. Desprindem acest obiectiv din declarația lui Titulescu făcută cu prilejul semnării acestui document: „Ideea care ne-a călăuzit pe noi, făuritorii Înțelegerii Balcanice, este simplă. Noi suntem dornici de pace. Dar știm că pacea reală își are izvorul în încredere și încrederea își are izvorul său în stabilitate. Prima stabilitate pe care un stat o caută, nu în interesul său egoist, ci în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
izvorul său în stabilitate. Prima stabilitate pe care un stat o caută, nu în interesul său egoist, ci în interes general, este stabilitatea frontierelor sale“50. Nicolae Titulescu a elaborat structura de funcționare și statutul politic și economic al Înțelegerii Balcanice. Astfel s-a înființat Consiliul permanent format din miniștrii de externe ai țărilor semnatare,organism care trebuia să ia hotărâri cu unanimitate de voturi 51. Consiliul permanent trebuia să se întâlnească de două ori pe an stipulându-se respectarea principiului
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Totodată se înființa un Consiliu economic consultativ în care intrau specialiști și experți în domeniul economic, comercial și financiar 53. Lua naștere și un Secretariat al Consiliului permanent care trebuia să aibă sediul în capitala țării președintelui în funcțiune. Înțelegerea Balcanică alături de Mica Înțelegere au reprezentat două alianțe care și-au propus să garanteze securitatea, independența și integritatea teritorială a statelor membre. Titulescu a intuit că era momentul pentru restabilirea relațiilor diplomatice româno sovietice. Astfel, în mai 1934 Titulescu și Litvinov
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Intransigeant” care în numărul de la 31 august 1936 evidenția și meritele lui Titulescu 202. “L’Information” accentua, la 31 august 1936, asupra fidelității primului - ministru Tătărăscu față de politica externă tradițională a României, respectiv “menținerea relațiilor active și cordiale cu Înțelegerea Balcanică, Polonia, Marea Britanie și Franța“203. La 31 august 1936, cotidianul evreiesc “Pariser Haint”, considera că demiterea lui Titulescu, un mare om de stat, un prieten al Franței și “stâlpul Societății Națiunilor” era un succes a lui Hitler 204. Cotidianul de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
document . Deși nu a obținut semnarea “Pactului Oriental”, Franța s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Sovietică, a cărei admitere în Societatea Națiunilor intenționa să o sprijine 44 . Încercările pentru realizarea “Pactului Oriental” au avut ca finalitate constituirea Înțelegerii Balcanice, care era o grupare a statelor învingătoare în Marele Război sau considerate ca având acest statut, însă incompletă în urma neaderării Poloniei. Puteau adera și statele învinse în primul război mondial, cu condiția respectării frontierelor care fuseseră stabilite prin Sistemul de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată cu ezitarea puterilor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
document . Deși nu a obținut semnarea “Pactului Oriental”, Franța s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Sovietică, a cărei admitere în Societatea Națiunilor intenționa să o sprijine 44 . Încercările pentru realizarea “Pactului Oriental” au avut ca finalitate constituirea Înțelegerii Balcanice, care era o grupare a statelor învingătoare în Marele Război sau considerate ca având acest statut, însă incompletă în urma neaderării Poloniei. Puteau adera și statele învinse în primul război mondial, cu condiția respectării frontierelor care fuseseră stabilite prin Sistemul de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată cu ezitarea puterilor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul România își consolidează statutul regional prin implicare în Războaiele Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria națională. Într-unul din manualele cu cel mai pronunțat caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epigrafice ale continuității, dovezile arheologice ale continuității, dovezile numismatice ale continuității și dovezi lingvistice ale continuității, administrate cu scrupulozitate procedurală pe lungimea a trei pagini, probează fără drept de apel că "teoria roesleriană, care-i aducea pe români din Peninsula Balcanică, este lipsită de orice temei" (Daicoviciu et al., 1992, pp. 60-63, 72). Aproape fără excepție, toate mitologemele statuate de regimul comunist ca istorie oficială cu privire la chestiunea continuității se regăsesc într-o formă identică în literatura școlară postcomunistă. Inclusiv teza enunțată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp. Noi avem trebuință, mai mult decât altădată și decât oricare alt stat congener din Peninsula Balcanică, să stabilim un guvern național, serios și tare, să ne punem în pozițiune de-a putea exercita o acțiune decisivă în politica orientală. Cu deprinderile însă de gonaci de posturi, cu dezordinea morală ce întrețin în societatea noastră credincioșii și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
margini cât de restrânse, fie chiar redusă la citarea numelor acelor bărbați cari s-au crescut din acele fonduri. Într-un timp în care insulele etnice ale marelui popor care cuprindea în evul mediu cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice încep a simți din nou deosebirea lor de ceilalți și sunt dominate de instinctele unei proprii vieți naționale, s-ar putea da întrebuințării acestor fonduri o direcție mai spornică, mai potrivită cu interesele de cultură a poporului românesc. Nu macedoromâni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]