2,860 matches
-
decât restul limbajelor în anumite situații. Limbajul C, deși este un limbaj de nivel înalt, păstrează contactul cu partea hardware a unui microcontroller. Printre facilitățile pe care le oferă limbajul C putem enumera : facilitate pentru manipularea biților, a câmpurilor de biți, manipularea funcțiilor cu pointeri la funcții precum și adresarea directă a memorie.
Programarea microcontrollerelor () [Corola-website/Science/321287_a_322616]
-
semnalizare a fost Sistemul de semnalizare 6 (SS6) din 1977. Urmașul sau, a fost definit de ITU-T în seria Q.7xx din 1988. SS7 a fost gândit să înlocuiască SS6, care avea o unitate de semnal de 27 de biți ce nu putea fi adusă în sistemele digitale. SS7 a înlocuit rapid SS6, SS5, R1 și R2; dacă SS5 și SS6 au dispărut cu totul, R1 și R2 sunt inca folosite în anumite țări. Sistemele SS5 și cele anterioare foloseau
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
numite unități de semnal ( - ȘU) și sunt trimise prin intermediul legăturilor de semnalizare. În mod normal, o legătură deschisă trimite permanent mesaje de semnalizare în ambele sensuri. ITU-T a definit trei tipuri de ȘU, marcate printr-un câmp de 6 biți numit LI ("length indicator"): Funcțiile hardware și software ale stivei de protocoale SS7 sunt împărțite în "nivele" care se mapează aproximativ peste Modelul OSI, care are 7 nivele. Primelor 3 nivele din stiva OSI (fizic, legătura de date și rețea
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
valoare pentru adevărat. C folosește tipul de date integer (numere întregi), iar expresii precum codice 1 returnează valori 1 pentru adevărat și 0 pentru fals. În general o variabilă booleană poate fi văzută și implementată că o variabilă cu un singur bit, care poate stoca doar două posibile valori. Majoritatea limbajelor de programare, chiar și cele care nu implementează explicit tipul de date boolean, suporta operații algebrice booleane precum conjuncția logică (ȘI), disjuncția logică (SAU), echivalentă logică (codice 2), disjuncție exclusivă (XOR), negație
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
Mihaela Sava, Ștefan Popescu Vifor, Laurențiu Dumitrescu, Sorin Ștefănescu, Alexandru Mironov și alții. Profesorul Călin N. Turcu prezintă un articol numit "Inscripții la pietrele Rotării?", iar Virgil Oghină scrie un articol denumit "Traian sau Burebista?". Alte articole grupate în capitolul "BIT": "Palenque. Propunere pentru o concluzie finală" și "Supercivilizații extraterestre sau Miracol cosmic?" de Gheorghe N. Popescu; "ConceptulDa.Kșa" de prof. Madi Pavelescu, "Tezaurul de la Pietroasele" de Florin Olteanu, "Schema trilitului de la Sttonehenge: Un plan Megalitic" de Mona S. Philips (SUA
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
de observstori - trilioane de organisme unicelulalre inteligente - urca tot mai sus. "Anvil of Stars" (continuarea românului "The Forge of God") și "Moving Marș" postulează o fizică bazată pe schimbul de informații dintre particule, capabil să fie modificat la nivel de bit (Bear a pus această idee pe seama tratatului lui Frederick Kantor "Information Mechanics" (1967)). În "Moving Marș", aceaste cunoștințe sunt folosite pentru a muta planetă Marte din sistemul solar pe o orbită din jurul unei stele îndepărtate. "Blood Music" a fost publicată
Greg Bear () [Corola-website/Science/321567_a_322896]
-
mai ușor de implementat decât filtrele analogice comparabile de ordin înalt. În practică, supraeșantionarea este implementată în scopul atingerii unei conversii A/N și N/ A de rezoluții mai înalte, mai ieftin. De exemplu, pentru implementarea unui convertor de 24 biți, este suficientă folosirea unui convertor de 20 biți care poate funcționa la de 256 ori rata de eșantionare țintă. Făcând media unui grup de 256 de eșantioane consecutive de 20 biți se adaugă 4 biți la rezoluția mediei, producând un
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
de ordin înalt. În practică, supraeșantionarea este implementată în scopul atingerii unei conversii A/N și N/ A de rezoluții mai înalte, mai ieftin. De exemplu, pentru implementarea unui convertor de 24 biți, este suficientă folosirea unui convertor de 20 biți care poate funcționa la de 256 ori rata de eșantionare țintă. Făcând media unui grup de 256 de eșantioane consecutive de 20 biți se adaugă 4 biți la rezoluția mediei, producând un singur eșantion cu rezoluția de 24 biți. Număr
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
ieftin. De exemplu, pentru implementarea unui convertor de 24 biți, este suficientă folosirea unui convertor de 20 biți care poate funcționa la de 256 ori rata de eșantionare țintă. Făcând media unui grup de 256 de eșantioane consecutive de 20 biți se adaugă 4 biți la rezoluția mediei, producând un singur eșantion cu rezoluția de 24 biți. Număr de eșantioane necesare pentru a obține formula 3 biți de date adiționale: formula 4. Rezultatul în programe de la formula 3 eșantioane este apoi împărțit la 2
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
implementarea unui convertor de 24 biți, este suficientă folosirea unui convertor de 20 biți care poate funcționa la de 256 ori rata de eșantionare țintă. Făcând media unui grup de 256 de eșantioane consecutive de 20 biți se adaugă 4 biți la rezoluția mediei, producând un singur eșantion cu rezoluția de 24 biți. Număr de eșantioane necesare pentru a obține formula 3 biți de date adiționale: formula 4. Rezultatul în programe de la formula 3 eșantioane este apoi împărțit la 2: formula 6 De reținut că
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
20 biți care poate funcționa la de 256 ori rata de eșantionare țintă. Făcând media unui grup de 256 de eșantioane consecutive de 20 biți se adaugă 4 biți la rezoluția mediei, producând un singur eșantion cu rezoluția de 24 biți. Număr de eșantioane necesare pentru a obține formula 3 biți de date adiționale: formula 4. Rezultatul în programe de la formula 3 eșantioane este apoi împărțit la 2: formula 6 De reținut că facerea acestei medii este posibilă numai dacă semnalul conține zgomot distribuit perfect
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
rata de eșantionare țintă. Făcând media unui grup de 256 de eșantioane consecutive de 20 biți se adaugă 4 biți la rezoluția mediei, producând un singur eșantion cu rezoluția de 24 biți. Număr de eșantioane necesare pentru a obține formula 3 biți de date adiționale: formula 4. Rezultatul în programe de la formula 3 eșantioane este apoi împărțit la 2: formula 6 De reținut că facerea acestei medii este posibilă numai dacă semnalul conține zgomot distribuit perfect egal (cu alte cuvinte dacă A/N-ul e
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
necorelat) adăugat la fiecare eșantion, atunci facerea mediei a "N" eșantioane reduce varianța zgomotului (sau puterea zgomotului) cu un factor de 1/"N". Aceasta înseamnă că raportul semnal/zgomot se îmbunătățește cu un factor de 4 (6 dB sau un bit adițional signifiant) dacă se supraeșantionează cu un factor de 4 relativ la rata Nyquist (adică un β de 4) și se folosește un filtru trece-jos. Anumite tipuri de convertoare A/N cunoscute sub numele de convertoare delta-sigma produc disproporționat mai mult
Supraeșantionare () [Corola-website/Science/321593_a_322922]
-
rațională mai mare decât unitatea (unu). Acest factor înmulțește timpul de eșantionare sau, echivalent, împarte rata de eșantionare. De exemplu, dacă discul compact audio de la 44.100Hz este infraeșantionat la 22.050Hz înainte de a difuza la radio FM, rata de biți este redusă la jumătate, de la 1.411.200 biți/s la 705.600 biți/ s, presupunând că fiecare eșantion își păstrează mărimea de 16 biți. Audio-ul a fost prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
timpul de eșantionare sau, echivalent, împarte rata de eșantionare. De exemplu, dacă discul compact audio de la 44.100Hz este infraeșantionat la 22.050Hz înainte de a difuza la radio FM, rata de biți este redusă la jumătate, de la 1.411.200 biți/s la 705.600 biți/ s, presupunând că fiecare eșantion își păstrează mărimea de 16 biți. Audio-ul a fost prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce rata de eșantionare, este necesară asigurarea menținerii criteriului teoremei
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
împarte rata de eșantionare. De exemplu, dacă discul compact audio de la 44.100Hz este infraeșantionat la 22.050Hz înainte de a difuza la radio FM, rata de biți este redusă la jumătate, de la 1.411.200 biți/s la 705.600 biți/ s, presupunând că fiecare eșantion își păstrează mărimea de 16 biți. Audio-ul a fost prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce rata de eșantionare, este necesară asigurarea menținerii criteriului teoremei eșantionării Nyquist-Shannon. Dacă teorema eșantionării
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
44.100Hz este infraeșantionat la 22.050Hz înainte de a difuza la radio FM, rata de biți este redusă la jumătate, de la 1.411.200 biți/s la 705.600 biți/ s, presupunând că fiecare eșantion își păstrează mărimea de 16 biți. Audio-ul a fost prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce rata de eșantionare, este necesară asigurarea menținerii criteriului teoremei eșantionării Nyquist-Shannon. Dacă teorema eșantionării nu este satisfăcută, atunci semnalul numeric rezultat va avea dedublare. Pentru
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
profunzime de 8-, 16- și 20-biți, care dau un randament teoretic maxim al raportului dintre semnal și zgomotul de cuantizare (RSZC) pentru o sinusoidă pură de, aproximativ, 49,93 dB, 98,09 dB și 122,17 dB. Audioul de opt biți în general nu este folosit din cauza zgomotului de cuantizare proeminent și inerent (RSZC maxim scăzut), deși codificările de opt biți ale legii A și legii μ împachetează mai multă rezoluție în opt biți în timp ce cresc distorsiunea armonică totală. Audioul de
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
RSZC) pentru o sinusoidă pură de, aproximativ, 49,93 dB, 98,09 dB și 122,17 dB. Audioul de opt biți în general nu este folosit din cauza zgomotului de cuantizare proeminent și inerent (RSZC maxim scăzut), deși codificările de opt biți ale legii A și legii μ împachetează mai multă rezoluție în opt biți în timp ce cresc distorsiunea armonică totală. Audioul de calitatea discurilor compacte este înregistrat la 16-biți. În practică, nu multe aparate stereofonice pentru consumatori pot produce mai mult de
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
și 122,17 dB. Audioul de opt biți în general nu este folosit din cauza zgomotului de cuantizare proeminent și inerent (RSZC maxim scăzut), deși codificările de opt biți ale legii A și legii μ împachetează mai multă rezoluție în opt biți în timp ce cresc distorsiunea armonică totală. Audioul de calitatea discurilor compacte este înregistrat la 16-biți. În practică, nu multe aparate stereofonice pentru consumatori pot produce mai mult de circa 90 dB de gamă dinamică, cu toate că unele pot depăși 100 dB. Zgomotul
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
Audioul de calitatea discurilor compacte este înregistrat la 16-biți. În practică, nu multe aparate stereofonice pentru consumatori pot produce mai mult de circa 90 dB de gamă dinamică, cu toate că unele pot depăși 100 dB. Zgomotul termic limitează numărul real de biți care pot fi folosiți în cuantizare. Puține sisteme analogice au raporturi semnal-zgomot (RSZ) care depășesc 120 dB; prin urmare, puține situații vor necesita o cuantizare mai mare de 20-biți. În scopuri de redare și nu de înregistrare, o analiză adecvată
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
mutate dinamic dintr-o zonă de memorie în alta. Fluxul este controlat de către programator, de sistemul de operare, de hardware sau de către o combinație a tuturor acestor factori. Există mai multe tipuri de memorie, cu diverse viteze și costuri pe bit. Memoria este ierarhizată cu scopul de a realiza transferuri de date între procesor și memorie cu o viteză cât mai apropiată de cea a procesorului. În general, transferul de date are loc doar între niveluri adiacente ale ierarhiei. Întrucât organizarea
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
este un microcontroler compatibil cu marea familie Intel MCS-51. este creat de către Atmel, lucru indicat de inițialele "AT". Acest microcontroler are un consum scăzut, însă CMOS -ul de 8 biți îi dă performanțe ridicate, având o memorie Flash internă de 8K Bytes. Acesta este realizat utilizând tehnologia cu memorie nevolatilă și densitate ridicată ce aparține Atmel și este compatibil cu standardul 80C51. Chip-ul Flash permite memoriei să fie reprogramată
AT89S52 () [Corola-website/Science/320962_a_322291]
-
realizat utilizând tehnologia cu memorie nevolatilă și densitate ridicată ce aparține Atmel și este compatibil cu standardul 80C51. Chip-ul Flash permite memoriei să fie reprogramată intern sau programată de către o memorie nevolatilă. Prin combinarea a unui UCP de 8 biți cu memorie Flash programabilă pe nucleu monolitic, Atmel AT89S52 este microcontroler foarte puternic ce are o flexibilitate ridicată și este astfel soluția perfectă pentru multe aplicații embedded. Un microcontroler este o structură electronică de dimensiune redusă, conținând în general un
AT89S52 () [Corola-website/Science/320962_a_322291]
-
numărul pinului ținând cont de faptul că pinul 1 este în stânga sus, iar pinul 40 în dreapta sus. Vcc(40): tensiune de alimentare; GND(20): împământarea; Port 0(39 - 32): Portul 0 este un port bidirecțional de intrare/iesire pe 8 biți. Ca port de ieșire, fiecarui pin i se aloca 8 intrări TTL. Când pinii portului 0 sunt înscriși cu valoarea 1 logic, aceștia pot fi folosiți ca intrări de impedanțe ridicate. Portul 0 poate de asemenea fi configurat ca fiind
AT89S52 () [Corola-website/Science/320962_a_322291]