2,657 matches
-
relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datele calendaristice fixate nu erau cele mai convenabile, în stadiul bunelor intenții. Pentru trăitorii zilelor noastre e necesară precizarea că iarmaroacele urmau să se desfășoare la datele stabilite pe locul din preajma bisericii satului Siliștea, locul unde se afla atunci satul boieresc al Umbrăreștilor, teritoriu potrivit dacă avem în vedere că era încă în funcțiune vechea arteră de circulație ce lega Galațiul cu Brețcu, prin trecătoarea Oituzului, respectiv străvechiul drum dacic și mai apoi roman de pe malul stâng al Siretului, că puteau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Galațiul cu Brețcu, prin trecătoarea Oituzului, respectiv străvechiul drum dacic și mai apoi roman de pe malul stâng al Siretului, că puteau ajunge lesne aici locuitorii din satele situate în bazinul inferior al Bârladului și Siretului, că erau în ființă casele boierești și curțile cu slujitori, morile și crâșmele satului, beciuri și, foarte important, izvoare de apă, izvoare dispărute în prezent în urma lucrărilor de mutare a cursului apei Bârladului și de desecări prin care a fost acoperit și vechiul curs. Au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moșia Umbrărești cu anexele vor trece de acum încolo repede din mână în mână, destrămându-se astfel latifundiul creat de generațiile boierilor Costăchești, lărgit de vornicul Gavril Conachi și de nora acestuia, Elenco Manu, păstrat timp îndelungat ca mare proprietate boierească. Compararea cifrei de 378 fălcii, date celor 130 familii de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 378 fălcii, date celor 130 familii de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în felul următor: - partea estică, pe toată lățimea ei, de la hotarul Bărcii și până la cel al Torceștilor, iar în lungime din valea Herătăului, la răsărit, până la un drum ce a fost numit de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la mijlocul moșiei s-a delimitat între ceea ce s-a numit „Capul moșiei” și apa Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din Galați, el intrând și în stăpânirea acareturilor de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor și a vornicului Gavril Conachi de la Siliștea. Demetriade va construi noi clădiri de uz gospodăresc, inclusiv o moară de foc, dar nu și locuință, în locul celei vechi, căci pentru aceasta și-a ales
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea de nouă înstăpânire, aceea a servajului la un anumit stăpân, elemente ce aparțin înaltei clase boierești. Identificăm în asemenea postură pe Mitre Apostol, ajuns mare vornic, și, mai ales, pe Vasile Costache, mare comis, mare paharnic și, în cele din urmă, mare vornic al Țării de Jos. Primul menționat, în calitate de cumpărator sau beneficiar al unor danii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că plângerile către Isprăvnicie „prin care lăcuitorii satului Torcești să jăluiesc și-mi impută niște lucruri neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite merite, pe care le-a avut Panait Balș în administrarea și buna gospodărire a moșiei și a satului Torcești. De timpul stăpânirii lui se leagă construirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite merite, pe care le-a avut Panait Balș în administrarea și buna gospodărire a moșiei și a satului Torcești. De timpul stăpânirii lui se leagă construirea unor impozante curți boierești pe vatra satului Torcești, clădiri suspendate pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi, trebuie să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv clacă, proprietarul a primit ca despăgubire suma de 111.292 lei și 30 parale. Cu ocazia expropierii, merită a fi relatată și reținută încă o ciudățenie din comportamentul boierului Panait Balș, care aruncă o lumină în plus asupra caracterului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Hector. Neavând urmași, după decesul lui, moșia a fost preluată de o nepoată, Elena, fosta soție a generalului Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă, sunt încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de cât spirit gospodăresc și respect pentru muncă la cei care au preluat în stăpânire averile boierești după cel de-al doilea război mondial. La Ivești fusese construită o ingenioasă fântână, prin care se asigura necesarul de apă în special pentru stropitul viei nobile, fântână ce folosea forța eoliană și care funcționa fără întrerupere. Dar și această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la ei că numărul are în vedere persoane și nu familii. La fiecare sat se află scris și numele stăpânului, dacă satul este boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei boierești, trebuia să satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stau lucrurile și la Umbrărești. La numai 6 ani după 1848, inginerul hotarnic Fotache Ghețu măsoară și hotărnicește moșia Umbrăreștilor dintre Bârlad și Siret, alcătuiește și un ingenios Plan topografic în care sunt consemnate următoarele suprafețe: -„Umbrăreștii partea de sus” boierească, 1.003 fălcii și 20 prăjini, -„Umbrăreștii partea de jos”, răzeșească, 1.093 fălcii și 36 prăjini. Rezultă că, în total, suprafața moșiei Umbrărești era, în 1854, de 2.098 fălcii și 56 prăjini, o diferență de 446 fălcii în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]