5,404 matches
-
gratulat“, acum vreo doi ani, la Academia Cațavencu. A strecurat, adică, în ziarul de luni 8 noiembrie câteva afirmații din mulțimea de explicații pe care eu - în locul sfintei formule „nu comentez“ - m-am precipitat telefonic să i le furnizez (ca boul, că altfel nu pot să zic) drept justificare pentru nonintervenția mea. Așa stând lucrurile, mă simt obligat să-mi depliez public reticențele. Pentru mine, Adrian Păunescu a fost în principal un fenomen uman esențial în definirea ceaușismului, apoi un gazetar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pălărie de pai producție proprie și târlicii tradiționali. Pălăria am scăpat-o în lacul Brateș, târlicii i-am pierdut prin parc dar cum există o lege a compensației, am primit la schimb două perechi de palme în stare să dărâme boul și asigurarea tatei că voi intra la seminar când s-o face el popă. Și n-avea de gând! Președintele comisiei era preotul Anghel Constantinescu, directorul seminarului.Toți din comisie aveau bărbi, erau preoți, mai puțin profesorii de română, ma
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
beau cu țiganii și dacă am și lăutarii alături să te ferești că atunci sunt nebun. Mda. Cum stai cu lemnele? Sigur că prost!” A scris pe o foaie de bloc-notes cu litere mici, nervoase: ”Vasile, cauți 2-3 tânjale cu boi voinici și duci la școală la domnul învățător atâtea lemne cât să ardă trei ani și el și școala”. Nebun, nebun, cu dorința de a-și arde existența de-a-ntorsul calului, ultimul coborâtor din spița de acolo a Calimachilor avea o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
apucă pe fecioara Maria niște dureri dă facere dalea grozave, voi nu știți ce e alea că sunteți tineri încă da eu știu c-am trecut prin ele. Dar când ați născut, domajur? Să nu-mi vorbiți mie ca niște boi d-ăia care i-a insuflat căldură mamei lui Hristos de l-a înfășat și l-a pus în iesle în loc de leagăn, așa cum v-a legănat pă voi mama voastră, că urlați ca niște porci de ăia de se taie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sarcinii. În afară de neamuri, mama și sora Dobrița, simțeam ajutorul celorlalți: moș Ioniță Meran, mereu gata cu căruța să ne fie de folos, preotul Albu care a mers la Poiana și mi-a dat din pădurea lui trei care trase de boi pline cu lemne, absolut gratuit. Am luat sub formă de arendă, încă din toamnă, pământ de la Petrică Meran, lot aflat la 10 kilometri de sat, tocmai în Valea Băii. Doream să plătesc din banii obținuți parte din datorii și, dacă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
freeway. În față, în spate, în dreapta, în stânga, mașini care gonesc. Circulația nu e deloc agresivă. Se circulă fără nervi. Nu se aud, ca în filme, scrâșnete de frâne, nimeni nu-ți face semn dintr-o altă mașină că ești "un bou". Mașinile "curg" aproximativ cu aceeași viteză, pe trei și, uneori, patru benzi paralele. Din când în când, apare, pe dreapta, un indicator pe care scrie cu litere mari, albe: EXIT. Dacă vrei să ieși din cursă, treci pe banda care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
noi, foame, frig, oboseală și durere și s-a jertfit pentru noi, pentru a ne împăca cu Dumnezeu - Tatăl. Măicuța Domnului veghea somnul Pruncului și suspina încetișor căci „n-are scutec de-nfășat, nici hăinuțe de-mbrăcat”, așa cum spune un sfânt colind. Boii care se aflau în sălaș, apropiindu-se de ieslea cu Pruncul Sfânt, au început să sufle asupra Lui, făcându-I căldură.” „Bunicuțo”, spuse Andreea suspinând, „haide să mergem și noi la Betleem, să-I ducem scutece și hăinuțe Micuțului Iisus
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
veghea somnul și bătrânul Iosif Îl venera cu pioșenie. „Iar îngerii cu flori de crin În zbor văzduhul străbătând, Cântau Micuțului Stăpân, Osana-n cer și pe pământ!” Peștera era luminată de Steaua, ce strălucea de sus. Asupra Pruncului suflau boii, făcându-I căldură. „Craii smeriți s-au închinat Dându-I aur, smirnă, tămâie, Ca unui Mare Împărat, Care-a sosit din veșnicie.” Și toată adorația lor pentru Fiu se răsfrângea și asupra Măicuței Domnului care I-a dat viață. Noaptea
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
unei gospodării țărănești, mergând la grajd să vadă dacă vitele sunt asigurate, a auzit o conversație, care mai întâi l-a înspăimântat, căci nu vedea personajele umane care vorbeau, iar apoi, când și-a dat seama că animalele lui: caii, boii, oile și asinul discutau cu grai omenesc, a fost uimit peste măsură! A făcut mare fitilul felinarului pe care-l avea în mână, și a privit la fiecare dintre ele, pe măsură ce vorbeau. Primul, a fost Murgul, calul mult iubit al
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
răgetul asinului. Eu sunt un animal de rasă superioară și nu un biet animal inferior, ca voi. Stăpânul a dat mulți bani ca să mă cumpere. Este foarte mândru de mine și mă prețuiește în mod deosebit!” La aceste cuvinte ofensatoare, boul Joian îi răspunse: „Așa o fi, nu zic ba, dar să știi că și noi suntem îngrijite și prețuite de stăpân, deși tu ne disprețuiești, căci îi suntem în felul nostru de folos! Mai mult chiar, neamul nostru a avut
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
chiar, neamul nostru a avut un rol important, acum două mii de ani, fiindu-i de folos Pruncului Iisus, așa cum mi-a povestit bunicul meu, care știa de la străbunicul lui, ceea ce o să vă povestesc: Era o noapte de iarnă cu vifor. Boii, strămoșii mei, dormeau liniștiți într-o peșteră din Betleem, care le era sălaș, dimpreună cu oile. Deodată, ușa se deschise, și împinși de vifornița de afară, intră un bărbat bătrân, care ducea de frâu un asin, pe care era așezată
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
scoase dintr-o trăistuță câteva lucrușoare, cu care înfășă Pruncul și-L luă la sân să-L alăpteze. Dar era frig și umezeală și deși Maica Sa L-a înfășat cu șalul ei, Pruncul tremura de frig. Atunci, rudele mele, boii, s-au ridicat de la locurile lor, și apropiindu-se de ieslea în care era culcat Acesta, au început să sufle cu putere asupra Lui, făcându-l căldură. Măicuța Pruncului le-a mulțumit și i-a binecuvântat. Pruncul dormea liniștit, iar
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Eminescu [plic: ] D-sale Domnului Ioan Creangă Iași Strada Băncei la debitul de tutun peste drum de spițeria Blaustein 166 [IACOB NEGRUZZI] Telegramă Jacob Negruzzi Otel Romania Iași Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă, Din talanga cea de boi 186 {EminescuOpXVI 187} Ca să auzim și noi. Doresc să petreceți bine, Să nu mă uitați pe mine. 167 [IACOB NEGRUZZI] [31 decemvrie 1879] Iacob Negruzzi Deputat Iași Tu știi că vorba laur Se rimează cu aur, Făuriși frumoase versuri, Căci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
noastre și în schimbul acestora noi cumpărăm toate de la chibrit până la galoanele de pe chipiul generalului. Dar țăranul, care în anul 1827 reprezenta o clasă cam tot atât de numeroasă ca și astăzi și care păștea pe atunci hergheliile de cai și cirezile de boi, singurul obiect de export pe atunci, țăranul nostru care pe atunci putea să se păstreze în putere cu mămăligă, brânză și verdețuri, căci munca puțină cerea consumare puțină // va putea să trăiască astăzi același trai? astăzi când muncește de zece
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 2. Dacă nu vrei să-l lași să plece, și dacă-l mai oprești, 3. iată, mîna Domnului va fi peste turmele tale de pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi și peste oi; și anume va fi o ciumă foarte mare. 4. Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel și turmele Egiptenilor, așa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel." 5. Domnul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Aaron. Duceți-vă", le-a zis el, și slujiți Domnului, Dumnezeului vostru. Care și cine sunt cei ce vor merge?" 9. Moise a răspuns: "Vom merge cu copiii și cu bătrînii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu oile și boii noștri; căci avem să ținem o sărbătoare în cinstea Domnului." 10. Faraon le-a zis: "Așa să fie Domnul cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecați, pe voi și pe copiii voștri! Luați seama, căci este rău ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
din locul lui timp de trei zile. Dar, în locurile unde locuiau toți copiii lui Israel, era lumină. 24. Faraon a chemat pe Moise, și a zis: Duceți-vă, și slujiți Domnului! Să nu rămînă în țară decît oile și boii voștri; copiii voștri vor putea merge și ei împreună cu voi." 25. Moise a răspuns: "Chiar să ne dai tu însuți jertfele și arderile de tot pe care le vom aduce Domnului, Dumnezeului nostru, 26. și turmele noastre tot trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
aceeași noapte Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron, și le-a zis: "Sculați-vă, ieșiți din mijlocul poporului meu, voi și copiii lui Israel. Duceți-vă de slujiți Domnului, cum ați zis. 32. Luați-vă și oile și boii, cum ați zis, duceți-vă, și binecuvîntați-mă." 33. Egiptenii zoreau poporul, și se grăbeau să-i scoată din țară, căci ziceau: "Altfel, toți vom pieri." 34. Poporul și-a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape șase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii. 38. O mulțime de oameni de tot soiul s-au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi. 39. Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniți de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, și fără să-și ia merinde cu ei. 40. Șederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
13. Să nu ucizi. 14. Să nu preacurvești. 15. Să nu furi. 16. Să nu mărturisești strîmb împotriva aproapelui tău. 17. Să nu poftești casa aproapelui tău, să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău. 18. Tot poporul auzea tunetele și sunetul trîmbiței și vedea flăcările muntelui, care fumega; la priveliștea aceasta, poporul tremura, și stătea în depărtare. 19. Ei au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dumnezei de argint și dumnezei de aur, ca să-i puneți alături de Mine; să nu vă faceți alți dumnezei. 24. Să-Mi ridici un altar de pămînt pe care să-ți aduci arderile de tot și jertfele de mulțumire, oile și boii. În orice loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine, și te voi binecuvînta. 25. Dacă-Mi vei ridica un altar de piatră, să nu-l zidești din pietre cioplite; căci cum îți vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
face să-și piardă ochiul, să-i dea drumul, ca despăgubire pentru ochiul lui. 27. Și dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28. Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit. 29. Dar dacă boul avea obicei mai înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lui. 27. Și dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28. Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit. 29. Dar dacă boul avea obicei mai înainte să împungă și stăpînul fusese înștiințat de lucrul acesta, și nu l-a închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28. Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit. 29. Dar dacă boul avea obicei mai înainte să împungă și stăpînul fusese înștiințat de lucrul acesta, și nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dea drumul. 28. Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit. 29. Dar dacă boul avea obicei mai înainte să împungă și stăpînul fusese înștiințat de lucrul acesta, și nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, și stăpînul lui să fie pedepsit cu moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]