7,603 matches
-
Literară, revistă literară, științifică, la început în 1904, editor și redactor responsabil Iancu I. Nistor (în fotografie) Societatea Tipografică Bucovina, în jurul ei grupându-se „toți cei ce simțeau românește și știau să poarte condeiul: I.G. Sbiera, S.Fl. Marian, V. Bumbac, T.V. Stefanelli, C. Morariu, D. Dan, Sextil Pușcariu, care ajunsese chiar atunci urmașul lui Sbiera la Universitatea din Cernăuți, Constantin Berariu și Iorgu G. Toma”, cărora li se „raliază și alții mai tineri ca Nicu Dracea, Taniu Dracinschi, Victor Morariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu au încredere.” (Junimea Literară, Anul I, nr.7și 8) În ianuarie 1923, în al cincilea an de la Marea Unire, reapărea Junimea Literară, dar între timp, unii din mânuitorii condeiului trecuseră „la cele veșnice: S. Fl. Marian, I.G. Sbiera, Vasile Bumbac, T.V. Stefanelli, George Tofan, Ion Grămadă, Lascăr Lutia - revista închinându-le vorbe de recunoștință sub titlul „Morții noștri” După cum spunea I. Nistor, revista își relua activitatea „la vechiul program, având puțin de adăugat”: „voim să fim organul de legătură sufletească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Editorul și redactorul era dr. M. Lupu. Articolele cu conținut politic și juridic erau scrise de T.V. Șefanelli; problemele școlare, didactice și pedagogice de Ștefan Ștefureac Simion Fl. Marian răspundea de întreaga ei ființă, la care își aduceau contribuția: V. Bumbac, Olimpia Iliuț, A. Macovei, A. Last, Adela și A. Xenopol, dr. A. Dașchievici. Revista politică nu era organul vreounui partid, dar iată ce răspundea ea la 15 iulie 1889 la întrebarea dacă în Bucovina există un partid național: Avem, așa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cugler - Poni, Adelei Xenopol, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova, nuvele și schițe de T.V. Ștefanelli și Averchi Macovei, reproduceri din T. Robeanu, balade din Transilvania - din colecția lui I. PopReteganul. În Foița Revistei politice au mai colaborat cu versuri: V. Bumbac, C. Morariu; cu proză populară: Simion Florea Marian (Poiana Negrii - legendă, în nr. 1/1886; Ștefan Vodă, nuvelă din popor în nr.2/1886). În nr.14/1886, la rubrica Știri mărunte se anunța înrăutățirea stării de sănătate a lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
condițiile când taberele românești își dăduseră mâinile sub egida Partidului Creștin Social Român (1908-1910) de sub conducerea lui Iancu Flondor, „Revista politică” de la Suceava reapare. Își trăiește viața de luptă politică și culturală, dar și informațională până la 16 aprilie 1911. * Vasile Bumbac (1837-1918), scriitor și gazetar a făcut parte din liceu la Cernăuți, ca elev al lui Aron Pumnul la care a și locuit împreună cu Mihai Eminescu. În 1871 a participat la organizarea serbărilor de la Putna. Ca scriitor, versuri, proză, literatură populară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la organizarea serbărilor de la Putna. Ca scriitor, versuri, proză, literatură populară și traduceri din literatura clasică și din cea germană, dar și prin studiile filologice, a contribuit la pregătirea realizării unității naționale a românilor. Multe publicații i-au găzduit Vasile Bumbac în uniformă de funcționar și soția sa Frosina. scrierile: Aurora română de la Pesta, dar și cea de la Cernăuți, Foaia Soțietății pentru literatură și cultura română în Bucovina, Junimea literară, Revista politică ș.a. Inspirate din istoria națională, sub influența lui Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel care comisese crimele despre care îmi povestise „Donald Kimball“ în casa mea pe 1 noiembrie. Aceste mărturisiri au fost făcute după ce Bernard Erlanger fusese arestat în apropierea unei locuințe din Clear Lake, purtând un costum Armani, o cămașă de bumbac și o cravată de mătase, mănuși de piele Cole Hahn și o manta de ploaie. Mai avea și un topor asupra sa. Locuința aparținea lui Paul Owen, 65, un bărbat văduv care avea o librărie în Stoneboat. La aproximativ 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
coloniile mușcă din teren, dilatarea unor frontiere care n-au fost niciodată definite în mod clar, discreta purificaere etnică din Iudeea-Samaria. Dimpotrivă, apreciem latura ei pozitivă; reîmpădurirea colinelor la Jezreel, asanarea mlaștinilor infestate cu malarie, în Galileea, întinderile cultivate cu bumbac și cu citrice, orașele noi din Neghev. Și tabăra de corturi de pe o dună a deșertului transformată cu sudoarea frunții într-o metropolă Tel-Avivul care împlinește abia o sută de ani. Care alți imigranți din zilele noastre fac, mai puțin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu care bolnavul urmărește desenurile și figurile tapetului din apropierea sa, pe părete. Colonelul Vrabie, care se uită cu plăcere pe fereastră cum mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să se oprească lovitura săbiei. Suliță scurtă. Pavăză de lemn ușor, acoperită cu tablă de fier. Arc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei mai avuți au za și coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in, umplută cu bumbac în grosime de 3-4 degete, mai ales în partea umerilor și până la coate, precum se poate vedea pe tapetele celor vechi, și cu cusături în ițe dese, tot în distanță de un deget și jumătate. Sabia nu pătrunde această haină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cincizeci case de locuit, un stadion, rezervor viu de apă, școli, grădini de copii și creșe și gospodării model. 4 Iunie În stepa de lângă Bacu s-au săpat în anii din urmă fântâni arteziene pe câmp în vederea irigației câmpurilor de bumbac. O fântână irigantă zilele acestea udă 100 hectare de bumbac. Până acum fântânele arteziene se săpau numai pentru apă de băut în sate. Acum izvoarele arteziene udă cam 9000 de hectare de culturi. În anii ce vin, pe lângă canaluri, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
școli, grădini de copii și creșe și gospodării model. 4 Iunie În stepa de lângă Bacu s-au săpat în anii din urmă fântâni arteziene pe câmp în vederea irigației câmpurilor de bumbac. O fântână irigantă zilele acestea udă 100 hectare de bumbac. Până acum fântânele arteziene se săpau numai pentru apă de băut în sate. Acum izvoarele arteziene udă cam 9000 de hectare de culturi. În anii ce vin, pe lângă canaluri, se intenționează crearea de sute de fântâni arteziene în stepe. 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tătari: scutul, lancea, sabia și săgețile; platoșă grea nu are nimeni; puțini sunt, și numai din cei mai bogați, au doar cămăși de zale și coif de oțel; dar drept platoșă ei toți îmbracă niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate... și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde”. În oastea moldoveană se aflau și oameni care slujeau cu plată, mercenari, dar numărul lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pregătite (scut, sabie curbă, în stil turcesc, suliță cu coadă lungă, secure sau buzdugan). Cei avuți posedau cămăși de zale și coifuri de oțel. Foarte puțini aveau armuri în stilul cavalerilor occidentali. Cei mai mulți “îmbrăcau niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei, patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate - după cum se poate vedea pe țesăturile străvechi - și cu cusături în ițe dese la depărtare de un deget și jumătate una de alta și sunt socotite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până la coate - după cum se poate vedea pe țesăturile străvechi - și cu cusături în ițe dese la depărtare de un deget și jumătate una de alta și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde.” Nu este vorba de bumbac, în realitate sunt câlți de cânepă. Domnul numea pe pârcălabii cetăților și printre aceștia s-au numărat și rudele domnului - Vlaicul și fiul lui la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn verde de mătase,/ Cu sfori dalbe de bumbac”(Grădiștea-Ialomița). Originea vegetală a motivului ar putea explica de ce mătasea leagănului este verde, culoare consacrată vitalului, htonianului și femininului. Ca și în cazul colindelor cu motivul veștmintelor astrale, în alte texte, leagănul din copac îl adăpostește pe Iisus. Arborele, vișin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiate și virtualei nunți: „Calu-i sur cam porumbatu/ Cu trei sfraguri de bumbacu,/ Cu trei pene-n comânacu,/ Cu trei pene-nseluite/ Cu d-argint învăluite,/ Cu d-aur acoperite” (Leșnic - Hunedoara), „Mândru-i june și-mbrăcat/ Tăt în haine de bumbac,/ Mohorâte-s d-argintite,/ Cu d-aur acoperite” (Zam - Hunedoara). Fata de împărat, fecioara inițiată, este singura care îl vede, motivul acesta cu răspândire mare sugerând de fiecare dată predestinarea și caracterul ales al „receptorului”. Tatăl mâniat, probabil de „pierderea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
luat-o un nebun, un bețiv și hărțăgos. Când se duceau la crâșmă băteau cu un frate a lui, Costachi, pe tatăl lor Grigore Pânzariu, până ce rămâneau cu peile goale. Și ea, biata Casandra aducea acasă din cămeșă frumoasă de bumbac numai niște bucățele de cămeșă. Și nu s-a gândit nimeni să-l oprească să nu tae cireșu că trebue să fi tăiat vreo 2-3 zile că era foarte gros. Cireșul era la fundu grădinei lui Vasile Simion Pădurariu. Om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din rănile de pe frunte și buze, și merg la biserica de aici. Este deschisă dar nici un preot și nici un program pentru Sf. Liturghie. Doar un om din sat stă la intrare, lângă o masă, și confecționează brățări foarte frumoase din bumbac. Pentru 2 euro îmi aleg și eu una ce-mi place în mod deosebit. Văd și alți pelerini în biserică așteptând și ei Sf. Liturghie, dar degeaba. Este jalnic să vezi pe drumul spre Santiago atâtea biserici închise, neîngrijite, bolnave
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
inițiativa sa întreprinderea a fost modernizată fiind utilată cu utilaje din Anglia (firma James Mackie), ajungând să aibă circa 2200 de angajați, iar profilul de producție diversificat pe filatură, țesătorie, confecții, folosind ca materii prime de bază: iută, in, cânepă, bumbac și fire sintetice. În perioada anilor 1951-1968 este luat cu serviciul în cadrul Ministerului Industriei Ușoare, ca șef de serviciu producție. În acestă calitate coordonează activitatea a 55 de întreprinderi de pe întreg teritoriul României, cu un efectiv de peste 55 000
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
unde îndeplinește, pe lângă serviciul de producție din minister, și funcții periodice de inginer șef, de director. În întreaga sa activitate de înaltă răspundere a avut-o, ca un sprijin permanent, pe soția sa, tot inginer textilist, cu serviciul în cadrul Direcției Bumbacului. În perioada anilor 1968- 1980 revine în cadrul M.I.U., unde, pe baza experienței acumulate în organizarea, conducerea și coordonarea întreprinderilor industriale din industria ușoară, este numit în cadrul corpului de control al ministerului. O obligație de mare răspundere care se încredința
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Sfântul Toma”. De o parte și de alta a Căii Basarabiei, au apărut, după 1974, întreprinderi care structurează zona industrială a orașului Huși: Întreprinderea de Prelucrare Industrială a Legumelor și Fructelor, Fabrica de Confecții, Fabrica de Încălțăminte „Hușana”, Filatura de Bumbac, PETAL ș.a. * Administrația târgului medieval. Asemeni celorlalte orașe moldave, târgul Hușilor a respectat schema de organizare cunoscută, despre care avem informații de la cronicarii noștri, de la unii cronicari străini și din documentele medievale referitoare la orașul nostru. Ținutul Fălciu apare în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ pentru sobe și apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii din comunele Șchiopeni, Hoceni (Gheorghe Marta), Mălăești, Idrici, Albești, Corni, Târzii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]